BusinessMagazin

Tag: panica

  • Care sunt măsurile excepţionale luate de băncile centrale ale lumii în contextul pandemiei de COVID-19?

    Pentru o experienţă interactivă a citirii acestui articol, click aici!

    Băncile centrale, antrenate deja pe tărâmuri economice neprietenoase în marea recesiune izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, au fost puse de criza coronavirusului în situaţia de a lua măsuri chiar mai „neortodoxe” decât în criza precedentă pentru prevenirea unei crize financiare, în condiţiile în care pandemia dată de coronavirus a perturbat puternic pieţele financiare globale.

    Rezerva Federală a SUA (FED)
    ➜ La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt.
    ➜ Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară.
    A făcut reducerea în doi paşi, cu
    150 de puncte de bază, intervalul ţintă al federal funds rate coborând până la 0-0,25%.
    ➜ A redus la zero rata rezervelor minime obligatorii.
    ➜ Fed a reiniţiat cumpărări de active financiare şi a sporit volumul lichidităţii injectate în sistemul financiar prin operaţiuni reversibile. Fed a lansat un program, deja clasic, de stimulare, de
    700 mld. dolari, care constă în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci.

    Banca Centrală Europeană (BCE)
    ➜ A adoptat în cadrul a două şedinţe măsuri vizând majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.

    ➜ Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, BCE a optat să menţină neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 mld. euro.
    ➜ Ulterior, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 mld. euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei de COVID-19.
    ➜ BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 mld. euro.
    ➜ Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea.
    ➜ BCE a recomandat băncilor din zona euro să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020.

    Banca centrală a Angliei
    ➜ A lansat un program de achiziţii de active de
    200 miliarde de lire sterline.
    ➜ A redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii.
    ➜ Ulterior, Comitetul pentru Politică Monetară a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţie de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.

    Banca Naţională a României (BNR)

    ➜ Reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5% la 2,0%, începând cu data de 23 martie 2020.
    ➜ BNR a decis şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, începând cu 23 martie 2020, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 1,50%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,50%, de la 3,50%. Pe acest fond, este de aşteptat ca principalele cotaţii ROBOR să cunoască o ajustare descendentă semnificativă.
    ➜ Furnizarea de lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) în vederea asigurării funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.
    ➜ Cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în vederea consolidării lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
    ➜ În funcţie de evoluţia situaţiei, Consiliul de Administraţie al BNR este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi a celei aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit.
    ➜ BNR a flexibilizat regulile prudenţiale, astfel că amânarea la plată a creditelor (urmare a unei măsuri generale sau prin negocieri directe cu clienţii), determinată de situaţia actuală, nu trebuie asociată unei noţiuni de dificultate financiară a debitorului. În consecinţă, creditul nu trebuie reclasificat, iar instituţia bancară nu trebuie să constituie provizioanele pe sumele datorate, ca urmare a restructurării.
    ➜ Ulterior, BNR a mai decis amânarea cu 3 luni, cu posibilitate de prelungire până la 6 luni, a termenului de colectare a contribuţiilor anuale la fondul de rezoluţie bancară pentru anul 2020, precum şi amânarea termenelor de raportare a unor informaţii aferente planificării rezoluţiei, în linie cu abordarea comunicată de Autoritatea Bancară Europeană. Banca centrală a mai decis şi corelarea termenelor şi condiţiilor privind cerinţele de fonduri proprii şi datorii eligibile (MREL) cu deciziile Comitetului de Supraveghere din 20 martie 2020.

    Banca Naţională a Cehiei
    ➜ A redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară.
    ➜ Ulterior, banca centrală a Cehiei a redus din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu 0,75%, până la 1%.
    ➜ Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.

    Băncile centrale au decis să folosească rapid muniţia rămasă pentru a reduce puternic temerile privind lichiditatea, pentru a calma turbulenţele de pe bursele de acţiuni, marcate de unele dintre cele mai proaste şedinţe bursiere din istorie, atât pe bursa americană, cât şi pe cele europene, dar şi pentru a ajuta economiile cuprinse de nesiguranţă să nu se rostogolească puternic pe panta recesiunii, care pândeşte peste tot.
    Intervenţiile băncilor centrale au fost însoţite şi de acţiuni ale guvernelor de sprijin pentru mediul de business. Guvernele au început să-şi deschidă vistieriile pentru a injecta bani care să contracareze încetinirea economiei în condiţiile în care companiile sunt sub efectul măsurilor de carantină la nivel internaţional.
    Şi, în mod excepţional, criza coronavirusului a făcut ca unele guverne din Europa de Est să înceapă să ia şi măsuri pentru a face mai uşor de suportat pentru clienţii băncilor povara creditelor, de exemplu prin amânarea ratelor cu mai multe luni. Astfel, cu toată opoziţia băncilor, moratoriile cu măsuri universale tind să devină regula în regiune.
    Băncile centrale au fost puse în situaţia de a experimenta şi alte strategii de politică monetară, în condiţiile în care scăderile de dobânzi operate nu par să fie suficiente pentru a repune economiile în mişcare.
    Rezerva Federală a SUA (Fed), Banca Centrală Europeană (BCE), Banca Angliei şi alte bănci centrale din Europa şi din lume au anunţat pachete de stimuli care implică achiziţii de titluri de stat, linii de swap sau reduceri masive de dobânzi, pachete ample de măsuri care ar trebui să amelioreze impactul pandemiei de COVID-19 asupra economiei globale.
    La jumătatea lunii martie, banca centrală americană, Fed, a decis să ofere 1.500 de miliarde de dolari băncilor sub formă de credite pe termen scurt. Apoi, Fed a redus şi dobânda de politică monetară, până aproape de zero. Fed a tăiat dobânda pentru fondurile federale până la un nivel cuprins între 0% şi 0,25%, dobânzile ajungând astfel la un minim istoric care a fost stabilit prima dată în timpul crizei financiare globale. Şi, în continuare, Fed a lansat şi un program, deja clasic, de stimulare, de 700 miliarde de dolari, constând în achiziţii de active, obligaţiuni şi titluri garantate prin ipoteci. Concret, Fed a anunţat că va cumpără titluri de trezorerie în valoare de 500 miliarde de dolari şi că va mai pompa încă
    200 miliarde de dolari în pieţele financiare în următoarele luni.
    Mişcarea a fost o componentă a unui plan coordonat cu băncile centrale din Marea Britanie, Japonia, zona euro, Canada şi Elveţia pentru a îmbunătăţi lichiditatea pe dolari în sistemul financiar global.
    Având dobânda de politică monetară deja la minimul record de 0% şi pe cea pentru depozite la -0,5%, de asemenea cel mai scăzut nivel din istorie, Banca Centrală Europeană (BCE) a optat să nu împingă limitele menţinând neschimbate dobânzile şi a decis să extindă până la sfârşitul acestui an programul de achiziţii de active cu 120 de miliarde de euro.
    BCE a adoptat măsuri pentru majorarea considerabilă a volumului achiziţiilor de active financiare, suplimentarea operaţiunilor de refinanţare pe termen mai lung şi derularea operaţiunilor ţintite de refinanţare în condiţii mai avantajoase.
    Astfel, BCE, redevenită gardianul zonei euro, a anunţat un nou program suplimentar prin care va cumpăra obligaţiuni în valoare totală de 750 miliarde euro, după o şedinţă desfăşurată noaptea în regim de urgenţă, ca răspuns la condiţiile economice şi financiare deteriorate din cauza pandemiei. Programul BCE, numit Programul de Achiziţii Urgente în Pandemie (Pandemic Emergency Purchase Programme – PEPP), ce se va desfăşura anul acesta, va acoperi atât datoriile suverane, cât şi datoriile corporate.
    „Vremurile extraordinare cer măsuri extraordinare. Angajamentul nostru faţă de euro nu are limite. Suntem determinaţi să folosim întregul potenţial al instrumentelor noastre, în cadrul mandatului nostru”, a declarat Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene.
    BCE a mai decis şi să renunţe la limitele privind achiziţiile de obligaţiuni pentru programul său de urgenţă de 750 miliarde de euro, o decizie majoră care-i poate da o putere de reacţie aproape nelimitată pentru limitarea impactului economic al pandemiei, potrivit Bloomberg. Oficialii BCE au anunţat că limitele care restricţionau achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale la o treime din titlurile fiecărui stat membru nu se vor aplica pentru noul program de urgenţă.
    Tot BCE a hotărât să permită băncilor să funcţioneze cu un nivel de capital mai scăzut decât era permis din cauza şocului pe care l-a creat coronavirusul, pentru a putea menţine creditarea. Astfel, băncile vor putea folosi la capacitate maximă marea majoritate a capitalului şi a lichidităţii, iar modalităţile prin care vor  decide să acţioneze vor fi mai permisive pentru a putea ţine pasul cu cererea.
    Banca Centrală Europeană a mai recomandat băncilor din zona euro şi să amâne plata dividendelor şi răscumpărările de acţiuni cel puţin până în octombrie 2020 şi să-şi folosească capitalurile pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a acorda împrumuturi şi pentru a sprijini economia afectată de pandemie, potrivit FT.
    Şi Banca Angliei a lansat un program de achiziţii de active de 200 miliarde de lire sterline şi a redus dobânda de referinţă de două ori într-o săptămână, de la 0,75% la 0,25% şi, ulterior, până la 0,1%, cea mai scăzută din istoria de 325 de ani a băncii. Ulterior, Banca Angliei a decis să majoreze dimensiunea programului său de achiziţii de obligaţiuni cu 200 miliarde de lire, la un total de 645 miliarde de lire sterline.
    Dacă în criza economică izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, marile bănci centrale ale lumii au lansat programe de relaxare cantitativă, criza coronavirusului a determinat şi băncile centrale mai mici, inclusiv din regiunea Europei Centrale şi de Est, să treacă în premieră la măsuri de relaxare cantitativă. Băncile centrale au intervenit prin măsuri excepţionale de politică monetară şi de finanţare pentru a proteja economiile, băncile şi firmele de impactul pandemiei datorate coronavirusului.
    Astfel, băncile centrale din România, Polonia şi Croaţia au introdus în premieră variante proprii de relaxare cantitativă, respectiv programe de achiziţii de obligaţiuni de stat, care până acum au fost folosite de cele mai puternice bănci centrale ale lumii ca ultimă armă de atac în caz de criză.
    În ton cu procedurile excepţionale de politică monetară şi de finanţare adoptate şi de alte bănci centrale din regiune în contextul pandemiei, Banca Naţională a României a decis în 20 martie, într-o şedinţă de urgenţă, să ia o măsură istorică de relaxare cantitativă, hotărând să cumpere în premieră titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, pentru a facilita finanţarea bugetului. Măsura urmăreşte consolidarea lichidităţii structurale din sistemul bancar care să contribuie la finanţarea în bune condiţii a economiei reale şi a sectorului public.
    Spre surprinderea unor analişti, BNR a mai decis şi să reducă şi rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2,0%, încurajând băncile să scadă ratele la credite.

    Banca centrală din Ungaria

    ➜ A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
    ➜ De asemenea, banca centrală a cerut băncilor să amâne rambursările ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020.
    ➜ Banca centrală a Ungariei are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos. Dobânda de politică monetară din Ungaria este cea mai scăzută din regiune, de 0,9%.
    ➜ O altă măsură pe care banca centrală din Ungaria o va lua este injectarea de lichiditate în sistemul bancar prin intermediul operaţiunilor de swap valutar.


    Banca centrală a Poloniei
    ➜ A redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente.
    ➜ De asemenea, pachetul de măsuri adoptat de banca centrală a Poloniei a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.
    ➜ Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză.

     

    Banca centrală a Croaţiei
    ➜ A anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor.
    ➜ Instituţia a intervenit şi pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.

    În funcţie de evoluţia situaţiei, boardul BNR susţine că este pregătit să decidă şi reducerea ratei rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei şi în valută ale băncilor, dar şi să ofere lichiditate instituţiilor de credit prin intermediul operaţiunilor repo (operaţiuni reversibile cu titluri de stat) pentru asigurarea funcţionării fluente a pieţei monetare şi a altor segmente ale pieţei financiare.
    După ce băncile au venit cu soluţii individuale de păsuire a ratelor clienţilor persoane fizice cu 1, 2 sau 3 luni, BNR a flexibilizat cadrul prudenţial astfel ca împrumuturile amânate pe o perioadă mai mare de 3 luni să nu fie considerate problematice/neperformante şi băncile să nu fie nevoite să pună bani deoparte provizionându-le.
    După anunţarea măsurilor de politică monetară hotărâte de Consiliul de Administraţie al BNR, fluxurile de lichiditate s-au fluidizat semnificativ, inclusiv datorită operaţiunilor pe baze bilaterale efectuate de BNR, finanţarea cheltuielilor statului s-a derulat fără sincope, iar ratele de dobândă s-au redus considerabil. Cursul de schimb al leului s-a stabilizat într-un interval de 1%, cu uşoară tendinţă de apreciere în ultimele zile, ceea ce a prevenit creşterea cheltuielilor statului cu finanţarea datoriei publice în valută şi a importurilor necesare în această perioadă, iar, pe de altă parte, a calmat anticipaţiile de deteriorare a situaţiei macroeconomice, a declarat la sfârşitul lunii martie guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în prima sa ieşire publică de la izbucnirea crizei coronavirus.
    În perioada 11-20 martie 2020 retragerile de numerar, de la BNR, ale instituţiilor de credit, pentru a acoperi cererea populaţiei şi a întreprinderilor, au atins nivelul record de 4,4 mld. lei, de două ori mai mult decât în decembrie 2019,  perioada sărbătorilor de iarnă, a spus Isărescu. Şi guvernul de la Bucureşti a intervenit printr-o decizie fără precedent, stabilind printr-o ordonanţă ce măsuri trebuie să ia băncile comerciale când amână ratele la creditele clienţilor persoane fizice şi companii, perioada de păsuire fiind extinsă la până la 9 luni.
    Banca centrală a Poloniei, care este cea mai mare economie din Europa de Est, a redus dobânda de politică monetară pentru prima dată în ultimii cinci ani, de la 1,5% la 1%, până la un minim record, şi a îngustat complementar amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor la facilităţile permanente. De asemenea, pachetul de măsuri a vizat diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii, derularea de operaţiuni repo destinate furnizării de lichiditate instituţiilor de credit, efectuarea de cumpărări de obligaţiuni de stat pe piaţa secundară, precum şi refinanţarea creditelor noi acordate de instituţiile de credit sectorului nefinanciar.
    Banca centrală a Poloniei a introdus, astfel, primul său program de ajustare cantitativă (quantitative easing) alături de operaţiuni de refinanţare pe termen lung pentru bănci, deschizând drumul pentru un răspuns fiscal de amploare la actuala criză. Banca centrală va cumpăra de la băncile comerciale obligaţiuni de stat, operaţiune despre care instituţia nu a oferit mai multe date, şi a lansat o versiune poloneză a schemelor de tipul „finanţare pentru creştere“. Băncile locale vor putea refinanţa la rate favorabile noi credite acordate firmelor şi gospodăriilor poloneze.
    La rândul ei, Banca Naţională a Cehiei a redus la jumătatea lunii martie, într-o şedinţă extraordinară, rata dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 1,75%, inversând o majorare din februarie, în condiţiile în care băncile centrale din regiune au pregătit măsuri de relaxare monetară. Astfel, mişcarea de tăiere a dobânzii a venit după ce banca centrală din Cehia încercase să iasă anul acesta din clubul băncilor centrale fidele politicii monetare relaxate, adică a dobânzilor mici şi banilor ieftini, printr-o majorare de dobândă. În plus, banca centrală a Cehiei a  anunţat că este pregătită să se ducă şi mai jos cu dobânda dacă situaţia economică o cere. Ceea ce s-a şi întâmplat, destul de repede, banca reducând din nou spre sfârşitul lunii martie dobânda de referinţă cu încă 0,75%, până la 1%. Totodată, banca centrală a Cehiei a decis creşterea preventivă a frecvenţei operaţiunilor repo destinate furnizării de lichiditate introduse şi utilizate activ în criza financiară din 2008.
    La rândul ei, banca centrală a Croaţiei a anunţat că va cumpăra în premieră obligaţiuni guvernamentale ca răspuns la impactul economic al coronavirusului, însă nu a dat detalii despre amploarea achiziţiilor. De asemenea, instituţia a intervenit pe piaţa valutară pentru prima dată în ultimii patru ani şi jumătate pentru a stabiliza moneda locală faţă de euro.
    Banca centrală din Ungaria are un arsenal limitat de armament de politică monetară, în condiţiile în care are dobânzile deja prea jos, rata de politică monetară fiind cea mai scăzută din regiune, de 0,9%. Dar tot a venit cu măsuri radicale de politică monetară. A lărgit varietatea de garanţii pe care le acceptă de la bănci pentru a include credite corporate performante astfel încât creditorii să aibă acces la mai multă finanţare pentru sprijinirea economiei reale. Banca Centrală a anunţat că acceptă ca 70% din valoarea portofoliului de credite performante ale băncilor din Ungaria să fie folosit drept colateral pentru furnizarea de lichidităţi băncilor, care vor fi date mai departe în economie.
    De asemenea, banca centrală din Ungaria a cerut băncilor să aplice un moratoriu de amânare la plată a ratelor la credite pentru populaţie şi companiile afectate de criza provocată de coronavirus până la sfârşitul anului 2020. Vom vedea dacă pachetele consistente de măsuri de politică monetară luate de băncile centrale, unele excepţionale, vor reuşi să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracţiei
    provocate de pandemia de COVID-19, alături de măsurile guvernamentale fiscal-bugetare. Sau vor exista şi alte măsuri…

  • Va fi ucisă globalizarea de coronavirus?

    Criza financiară din 2007-2008 şi recesiunea mondială care i-a urmat nu au adus nicio atingere globalizării, dar au ajutat să ajungă la putere lideri precum Donald Trump, preşedintele SUA, care propovăduieşte inversarea acesteia. Coronavirusul dă şi mai multă putere argumentelor lor. Un think tank, Foreign Policy In Focus, aminteşte că gripa spaniolă a ajutat la prăbuşirea primului val al globalizării moderne.
    Tendinţele de deglobalizare erau vizibile înainte de izbucnirea epidemiei din China, notează The New York Times. Administraţia de la Casa Albă a ordonat multinaţionalelor americane să abandoneze China şi să-şi producă bunurile în fabricile americane. Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, ceea ce va duce aproape sigur la reapariţia controalelor vamale de pe ambele părţi ale Canalului Mânecii. O creştere a numărului de refugiaţi care fugeau din unele dintre cele mai periculoase locuri de pe pământ – Siria, Afganistan, America Centrală – a produs o reacţie împotriva imigrării în multe ţări dezvoltate. În Europa, criza refugiaţilor a fost o trambulină pentru ascensiunea partidelor de extremă dreapta, care promit că vor închide porţile. Preşedintele Trump voia construirea unui zid de-a lungul graniţei cu Mexicul în timp ce căuta să-i împiedice pe musulmani să intre în ţară. Discursuri antimusulmani pot fi auzite şi în Europa. Premierul Ungariei, Viktor Orban, îşi creează imaginea de cavaler care apără cultura creştină de presiunile musulmane. Orban a construit chiar garduri la graniţe pentru a-i ţine pe refugiaţi afară din ţară. Coronavirusul a accelerat şi intensificat presiunile contra conexiunilor globale. Epidemia a semănat haos în lanţurile de aprovizionare globale care leagă fabricile peste graniţe şi oceane permiţând uzinelor de produse finite să aducă piese, componente şi materii prime din întreaga lume. Multe companii caută acum furnizori alternativi în ţări care par mai puţin vulnerabile la perturbări.

    Epidemia a oferit partidelor de dreapta ale Europei o nouă oportunitate de a suna alarma cu privire la frontierele deschise. Virusul ţine blocaţi milioane de oameni în comunităţile lor şi chiar în casele lor, oferindu-le timp să reflecteze dacă globalizarea este într-adevăr o idee atât de grozavă.
    „Întăreşte toate temerile legate de frontierele deschise”, spune Ian Goldin, profesor de globalizare şi dezvoltare la Universitatea Oxford şi autor al unei cărţi din 2014 care a anticipat un atac asupra liberalismului prin intermediul unei pandemii, „Defectul fluturelui (The Butterfly Defect): globalizarea creează riscuri de sistem şi ce să faci în acest caz“.
    „În America de Nord şi Europa există o recalibrare, o dorinţă de angajare pe o bază mai selectivă”, a explicat el. Goldin apreciază că virusul este doar ultima forţă care dezvăluie deficienţele globalizării aşa cum aceasta s-a dezvoltat în ultimele decenii – o formă de interconectare insuficient reglementată şi plină de complicaţii care a lăsat comunităţile vulnerabile la o serie de ameninţări puternice. De la criza financiară mondială din 2008 şi până la schimbările climatice, oamenii obişnuiţi au ajuns la concluzia că nu pot avea încredere în autorităţi pentru protejarea siguranţei lor. Acest lucru le-a permis politicienilor să atace probleme legitime cu soluţii simpliste, cum ar fi protecţionismul comercial şi blindarea frontierelor.
    Acum spaima creată de coronavirus a agravat tendinţa. „Nu cred că vreun perete nu poate fi suficient de înalt pentru a oferi protecţie faţă de o pandemie sau o schimbare climatică sau oricare dintre celelalte mari ameninţări cu care se va confrunta umanitatea în viitor”, a spus Goldin. Procesul de globalizare este departe de a se fi terminat. Legăturile comerciale care produc bunurile din epoca modernă, de la computere la automobile, implică atât de multe persoane care coordonează atât de multe procese încât o industrie doar locală pare acum de neimaginat la scară extinsă. Coronavirusul în sine nu respectă frontierele, necesitând coordonare internaţională, proces facilitat de infrastructura globalizării.
    Dar, pe măsură ce măştile chirurgicale devin obiecte tot mai rare şi dorite, în timp ce şcolile din Japonia şi până în Irlanda stau închise, pe măsură ce companiile aeriene suspendă zborurile internaţionale, show-urile comerciale sunt anulate şi pieţele bursiere se prăbuşesc, producând pierderi de miliarde de dolari, panica pare să modifice contururile globalizării.
    Cel mai evident impact este asupra comerţului. Epidemia a determinat o reexaminare a dependenţei lumii de China ca punct central pentru producţie, o tendinţă care se manifesta deja în timpul războiului commercial pornit de Trump contra Beijingului. Pentru Trump, orice produs importat din China în SUA înseamnă un muncitor american fără activitate.
    Războiul comercial nu a reuşit să creeze locurile de muncă promise de preşedinte, rezultând în schimb o încetinire a producţiei în Statele Unite. Unele companii multinaţionale au mutat producţia din China în Vietnam, Bangladesh şi Mexic.
    Oficialii administraţiei Trump au considerat epidemia de coronavirus ca fiind un impuls pentru a-şi creşte presiunea asupra companiilor de a părăsi China. „Va ajuta la accelerarea revenirii locurilor de muncă în America de Nord”, a declarat secretarul de stat pentru comerţ, Wilbur Ross, la sfârşitul lunii ianuarie. Zilele trecute, principalul consilier comercial al lui Trump, Peter Navarro, care a scris o carte numită „Moarte prin intermediul Chinei”, a folosit coronavirusul ca pe un avertisment că Statele Unite au permis prea multă producţie industrială să părăsească teritoriile americane. „O mare parte din ea este în China“, a spus el pentru Fox News. „Trebuie să o recuperăm.” Mesaje asemănătoare, dar mai moderate, au putut fi auzite şi de la oficiali francezi, frustraţi de faptul că Franţa importă măşti chirurgicale din China. Mulţi din lumea manufacturieră resping astfel de discuţii ca fiind demagogie politică cu aromă de politică economică. Indiferent de ceea ce se va întâmpla, este foarte puţin probabil ca americanii să se bată pe locuri de muncă în care vor sta în spatele maşinilor de cusut sau aplecaţi peste liniile de asamblare a plăcilor cu circuite electrice. Însă este posibil să accelereze o mutare marginală a muncii de la fabricile chineze la cele din alte ţări cu salarii mici.
    „Oamenii au înţeles din războiul comercial că nu se pot baza prea mult pe China”, spune Sebastien Breteau, directorul executiv al Qima, o companie din Hong Kong care inspectează fabrici de îmbrăcăminte, electronice şi de alte bunuri produse pentru mărci internaţionale importante. De la începutul anului, a explicat el, numărul inspecţiilor făcute de Qima a crescut cu jumătate atât în ​​Vietnam, cât şi în Bangladesh.
    Epidemia a evidenţiat că fabricile şi operaţiunile de retail din întreaga lume au devenit atât de dependente de China încât o criză acolo se poate transforma rapid în probleme aproape peste tot. Economiştii presupun că în săptămânile şi lunile următoare vor apărea penurii de piese după epuizarea stocurilor.

    Producătorii din India şi Japonia se bazează pe China pentru 60% din componentele lor electronice importate, potrivit Fitch Ratings. Producătorii americani cumpără din China aproximativ jumătate din piesele electronice importate. În Italia, autorităţile au pus în carantină comunităţile industriale de la sud de Milano deoarece coronavirusul s-a răspândit acolo, ameninţând să amplifice problemele lanţurilor mondiale de aprovizionare. Italia este un furnizor major de piese auto, ceea ce înseamnă că perturbările din fabricile sale vor fi probabil resimţite în Germania şi în restul Europei.
    Însă, spun economiştii, morala acestei poveşti nu este că globalizarea e în mod obligatoriu periculoasă, ci că forţele pieţei lăsate nesupravegheate au devenit un pericol. O parte a vulnerabilităţii lumii la întreruperea lanţului de aprovizionare provine din îmbrăţişarea excesivă a aşa-numitului mod de producţie just-in-time: în loc să păstreze depozitele pline cu piesele necesare, asigurând că există suficiente rezerve orice s-ar întâmpla, fabrica modernă foloseşte internetul pentru a comanda piese pe măsură ce apare nevoia, în timp ce se bazează pe reţele globale de transport aerian şi maritim pentru a le livra sincron cu producţia. La fel cum criza financiară a demonstrat că băncile împrumutau sume uriaşe de bani fără a păstra rezerve suficiente pentru acoperirea creditelor toxice, coronavirusul a evidenţiat modul în care producţia globală a funcţionat prea neatentă, fără a ţine cont de riscuri precum cutremure, epidemii şi altele dezastre. Această situaţie este rezultatul direct al supremaţiei intereselor acţionarilor în economia globală, cu tot ceea ce produce profituri pe termen scurt, lăsând pe plan secund consideraţiile prudente cu privire la riscurile pe termen lung.
    „Costă să ai pe stoc”, a spus Goldin, expertul de la Oxford. „Ai presiunea pieţei şi raportări trimestriale, iar analiştii îţi respiră în ceafă. Nu poţi spune: «Bine, avem profituri mai mici, dar mai multă rezistenţă».” Dar, dacă unii sunt înclinaţi să folosească coronavirusul ca o oportunitate pentru a scrie epitaful globalizării, alţii spun că acest lucru ar ignora faptul că focarul a apărut într-un centru de producţie global, a fost propulsat de călătoriile aeriene moderne şi răspândit de impulsul uman de a se deplasa. „Acesta e doar un indiciu că globalizarea este ceea ce este“, a declarat Maria Demertzis, economist şi director adjunct la Bruegel, o instituţie de cercetare din Bruxelles. „Oamenii vor dori întotdeauna să călătorească. Ei vor dori întotdeauna să facă comerţ. Răspunsul este să nu construiţi din nou ziduri. Aveţi nevoie de mai multă cooperare şi informaţii clare.”
    Pentru Will Hutton, editorialist la The Guardian, coronavirusul înseamnă că o formă de globalizare, de piaţă liberă nereglementată, cu predispoziţie la crize şi pandemii, este cu siguranţă pe moarte. Însă se naşte o altă formă care recunoaşte interdependenţa şi primatul acţiunii colective bazate pe dovezi.

  • Între calm şi panică: Bursele americane deschid şedinţa de miercuri pe creşteri, în timp ce bursele europene fluctuează

    Indicele bursier Dow Jones a deschis şedinţa de tranzacţionare de miercuri pe o creştere de 1%, adică în creştere cu 269 de puncte, în timp ce indicii S&P 500 şi Nasdaq au înregistrat creşteri de 1,1%, respectiv 1,4%.

    Cu toate acestea, bursele fluctuează, încât la ora 17.15, la scurt timp după deschiderea şedinţei de tranzacţionare pe piaţa din SUA, creşterile s-au mai temperat – Dow Jones fiind pe o creştere de doar 0,7%, iar S&P 500 pe creştere de 0,8%.

    Bursele încearcă să îşi revină după ce panica generată în jurul epidemiei de coronavirus a adus ieri cele mai proaste două şedinţe consecutive din ultimii patru ani, anulând avansul din 2020, şi nu numai.

    Preşedintele american Donald Trump a încercat să încurajeze bursa prin postări pe contul său de Twitter în care a scris că „bursa arată foarte bine” – încercând să apeleze la investitorii care cumpără de obicei atunci când piaţa este în scădere.

    În acelaşi timp, bursele europene au fluctuat miercuri toată ziua, indicele principal al bursei din Paris, CAC 40, se tranzacţionează pe o scădere de 0,3% la momentul redactării acestui material.

    Indicele DAX 30, principalul indice bursier din Germania se tranzacţionează pe o scădere de 0,6%, după ce a fluctuat toată ziua.

    Ce face bursa de la Bucureşti

    Bursa de Valori Bucureşti a deschis în scădere şedinţa de miercuri şi a continuat aceeaşi tendinţă şi după prânz, pe fondul temerilor legate de rapiditatea cu care se extinde epidemia de coronavirus în lume.

    Indicele principal BET înregistra miercuri la ora 12.30 o scădere de 2,3%, evoluţie determinată în principal de scăderile acţiunilor Alro Slatina (4,3%), Purcari (3,3%) şi Digi (3,2%), iar cea mai abruptă scădere o avea indicele BET-FI, care urmăreşte evoluţia celor cinci SIF-uri şi a Fondului Proprietatea.

    Acţiunile producătorului de aluminiu Alro Slatina (simbol bursier ALR) au continuat să scadă miercuri la Bursă la ora 14.20 cu până la 9,52%, la 1,9 lei pe unitate, după ce investitorii au tranzacţionat acţiuni de 98.500 de lei, arată datele BVB.

    O posibilă explicaţie a scăderii acţiunilor din ultimele şedinţe ar putea fi temerile legate de efectele pe care epidemia de coronavirus le-ar putea avea asupra economiei şi în special asupra sectorului energetic, în care şi Alro Slatina activează.

     

     

  • „Infectate” cu coronavirus, bursele internaţionale trec prin cele mai mari pierderi din ultimii doi ani

    Pieţele globale de acţiuni au înregistrat cea mai proastă zi din ultimii doi ani, în contextul în care panica legată de dimensiunea epidemiei de coronavirus a cuprins investitorii şi a ridicat întrebări cu privire la încetinirea economiei globale.

    După o serie de scăderi în Asia şi Europa, indicele S&P 500 a scăzut cu 3,4%, anulând câştigurile pentru 2020, înregistrând cea mai abruptă scădere de când tensiunile comerciale au bulversat pieţele în februarie 2018.

    Reflectând o reacţie la nivel global, indicele FTSE All-World a scăzut cu 3% în şedinţa de ieri.

    Investitorii s-au refugiat şi au cumpărat obligaţiuni guvernamentale, ceea ce a determinat ca titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani să scadă cu 10,2 puncte procentuale, la 1,37% – puţin peste minimul istoric.

    Investitorii speră ca FED, banca centrală americană, să reducă dobânzile până în aprilie, potrivit FT.  

    Sectorul de energie a condus declinul pieţei pe fondul scăderii preţului la petrol. Concomitent, sectorul de tehnologie aa început să scadă.

    Compania AMD a scăzut pe bursă cu 7,8% pe fondul temerilor referitoare la modul în care epidemia de coronavirus va perturba piaţa cipurilor.

    Preşedintele Donald Trump a răspuns la situaţie printr-o postare pe Twitter în care scrie că noul coronavirus „este sub control în SUA”, adăugând că „bursa începe să arate foarte bine pentru mine”.

    În ceea ce priveşte Europa, bursa britanică a înregistrat cea mai proastă zi din ultimii cinci ani, în timp ce indicele MIB din Italia a înregistrat o scădere de 5,4% – cea mai mare din 2016.

    „Nu mai este doar o problemă a Asiei”, Robert Barnell, econmist-şef al ING pentru regiunea Asia-Pacific.

    Indicele continental Stoxx 600 a scăzut cu 3,8%, în timp ce FTSE 100 a scăzut cu 3,3%. Liniile aeriene şi operatorii au fost loviţi puternic, acţiunile easyJet au scăzut cu 17%, iar cele ale Ryanair cu 13%.

     

     

     

  • Povestea omului care a construit o afacere de miliarde cu doar doi angajaţi. El vinde un produs cu totul inedit

    Inspirat de un eveniment tragic – un atac terorist asupra unui grup de israelieni – Yoni Sherizen a lansat un business menit să protejeze oamenii în faţa altor atentate – produce şi instalează butoane de panică şi sisteme de securitate în locaţii expuse în faţa unor posibile incidente teroriste.

    Startup-ul lui Yoni Sherizen a crescut de la doi angajaţi la şapte în ultimii trei ani, şi este pe cale să încheie cea mai mare tranzacţie din ultima vreme, iar investitorii evaluează afacerea la 13 milioane de dolari, scrie Bloomberg. Cu toate acestea, de fiecare dată când înregistrează un client, antreprenorul se preocupă de costul tragic al succesului.

    Compania sa, Gabriel, ajută la protejarea locurilor precum centrele comunitare şi sinagogile în faţa atacurilor teroriste. „Din păcate, veştile proaste atrag multă atenţie asupra unui produs precum al nostru”, spune Sherizen, un rabin de 41 de ani, american, care trăieşte într-o comunitate (kibbutz) din centrul Israelului. Până în prezent, toţi clienţii companiei sunt grupuri evreieşti din Florida, Michigan şi New Jersey, oameni îngrijoraţi de violenţa antisemită, iar Sherizen urăşte ideea de a profita de împuşcături şi de frica pe care acestea o nasc. „Mă lupt cu asta tot timpul”, spune el.

    Unicul produs al lui Gabriel este un pachet hardware şi software care include butoane de panică pentru a fi amplasate în jurul unui site, fiecare cu o cameră cu fish-eye care oferă poliţiei şi managerilor de securitate o vedere asupra scenei. Membrii comunităţii pot descărca o aplicaţie mobilă care are propriul buton de alertă, astfel încât pot trimite actualizări în timp real pe rutele de evacuare sau spre adăposturile sigure. Preţul începe de la 10.000 de dolari pe an pentru 10 dispozitive şi servicii asociate.

    Sherizen spune că renunţă la „frământarea” unor companii de securitate, evitând imaginile filmărilor în masă în marketingul său şi evidenţiază în schimb sentimentul de siguranţă pe care îl poate găsi un client. „Industria securităţii este plină de personaje cu adevărat dure şi personalităţi uneori nefavorabile”, spune Sherizen, care a petrecut 15 ani lucrând pentru organizaţii non-profit, înainte de a-l fonda pe Gabriel împreună cu Asaf Adler. „Încercăm să scoatem din asta raritatea.”

    Frica este fără îndoială cea care vinde astfel de produse. Ramapo, un oraş cu 90.000 de rezidenţi evrei la 30 de mile nord de New York, a purtat discuţii cu Sherizen de luni întregi. După trei atacuri asupra evreilor ortodocşi din zona metropolitană toamna trecută, „s-a instalat panica”, spune Mona Montal, şefa de personal pentru supravegherea oraşului. Ramapo este pregătit să instaleze sistemul Gabriel în peste 200 de locaţii – sinagogi, şcoli şi săli de banchete – care servesc peste 50.000 de oameni, ceea ce ar reprezenta o extindere de şapte ori a vânzărilor companiei. „Sper să nu-l folosim niciodată”, spune Montal.

    Anul trecut, S.U.A. a înregistrat 400 de atacuri în masă în care patru sau mai multe persoane au fost rănite. Asta a sporit cererea pentru îmbunătăţirea securităţii în locuri publice, veniturile acestor afaceri estimându-se că vor creşte cu 52% până în 2025, până la 61 de miliarde de dolari la nivel mondial, potrivit cercetătorului Marketsand Markets. Zeci de companii s-au lansat pe această piaţă oferind totul, de la rucsacuri şi glugi rezistente la gloanţe, până la sisteme de monitorizare full-time. Rave Mobile Safety şi Alertus Technologies oferă software cu butoane de panică similare cu cel al lui Gabriel. Avigilon, o unitate a Motorola Solutions Inc., vinde echipamente video şi de supraveghere. Athena Security spune că poate programa camere pentru a detecta sute de tipuri de arme şi pentru a alerta imediat poliţia dacă simt o ameninţare. „Piaţa este pregătită să primească produse bune”, spune Noel Glacer, şeful unei firme de recrutare în industria de securitate, al cărui fiu era student la Liceul Marjory Stoneman Douglas din Parkland, Florida, când un bărbat înarmat a ucis prin împuşcături 17 oameni în urmă cu doi ani. „Le spun oamenilor, că, în ciuda faptului că nu se aşteaptă să li se întâmple ceva, este totuşi posibil. La am crezut şi. Şi atunci s-a întâmplat.”

    O parte cheie a serviciului lui Sherizen este pregătirea pentru situaţii de urgenţă. În timp ce îşi testează sistemul, Gabriel realizează exerciţii care îi ajută pe elevi, profesori şi alţi membri ai comunităţii să înţeleagă ce trebuie să facă în cadrul unui atac armat şi să ofere administratorilor o şansă de a se familiariza cu echipamentul şi software-ul. Reţeaua lui Gabriel abordează de asemenea o latură dificil de acoperit de către poliţie: majoritatea evreilor ortodocşi evită site-uri precum Twitter şi Facebook din motive religioase, unde autorităţile postează de obicei actualizări de urgenţă. Rabinii au considerat aplicaţia lui Sherizen potrivită pentru adepţii lor.

    Lui Sherizen i-a venit ideea înfiinţării companiei în 2016, după ce doi palestinieni au atacat un restaurant în Tel Aviv, ucigând patru persoane. În acelaşi an a început să lucreze la sistemul Gabriel, într-un sediu aflat într-o suburbie din Tel Aviv, cu sprijinul prietenilor şi rudelor. Astăzi negociază pentru obţinerea unei finanţări de 3 milioane de dolari de la noi investitori, în timp ce încearcă să treacă dincolo de comunitatea evreiască, ducându-şi produsul la şcoli, biserici, moschei, mall-uri, cluburi de noapte – oriunde se strâng grupuri mari de oameni. „Am ales numele Gabriel pentru că este religios”, spune Sherizen.

  • Tinder adaugă un buton de panică drept măsură de siguranţă a aplicaţiei de dating

    Tinder adăugă un buton de panică şi alte măsuri de securitate în formatul aplicaţiei. Noile funcţii includ asistenţă în caz de urgenţă, serviciu de localizare şi verificarea fotografiilor, potrivit BBC.

    Tinder va oferi aceste funcţii prima dată în Statele Unite începând cu data de 28 ianuarie, dar nu a specificat când vor fi aplicate noile măsuri, la nivel global.

    Match Group, compania care deţine Tinder şi alte aplicaţii cum a fi PlentyOfFish, OkCupid şi Hinge, intenţionează să aplice noile funcţii şi pe celelalte platforme de dating.

    Grupul a comunicat că a realizat investiţii în Noonlight, program care răspunde la situaţiile de criză din mediul online şi care mai oferă şi alte servicii de siguranţă pe care Tinder le va utiliza.

  • Scandalul pe tema poluării în Bucureşti. Firea îi cere demisia lui Alexe: Induce panică în rândul populaţiei

    Primarul general, Gabriela Firea, îi cere demisia ministrului Mediului, Costel Alexe, catalogându-l drept „incompetent”, după ce a „indus panică în rândul populaţiei”, prin afirmaţiile recente legate de poluarea din Capitală, în care recomanda cetăţenilor să poarte măşti de protecţie.
    „Mnistrul PNL al mediului minte! Pe cine vrea să sperie şi să alunge din marile oraşe ale ţării?

    Pe cetăţeni, pe oficialii străini, pe turişti, pe incestitori? Penelistul specializat în tocat banii europeni în firme de apartament pentru protejarea a trei şerpi vrea să determine relocarea tuturor afacerilor în Budapesta sau la Sofia?

    Vrea să rămână cetăţenii români fără locuri de muncă? Statul – şi incompetentul Domn Câţu -, fără taxele şi impozitele încasate de la multinaţionale? În serviciul cui este ministrul PNL al mediului când minte că în Bucureşti oamenii trebuie să poarte masca de protecţie şi că se respiră otravă!?”, scrie Gabriela Firea, joi, pe pagina sa de Facebook.

    Primarul general continuă şi îi cere demisia lui Alexe pentru „acest atentat la siguranţă cetăţenilor”.
    „În marile aglomerări urbane din ţară există poluare, sunt anumite ore şi zile în care se depăşesc valorile admise – e o realitate pentru care avem toţi o răspundere, şi guvernul, şi autorităţile locale. Dar a exagera abuziv, a induce panică în populaţie, şi a introduce acest subiect în bătălia politică este foarte grav, nu doar imoral”, a adăugat sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scandalul pe tema poluării în Bucureşti. Firea îi cere demisia lui Alexe: Induce panică în rândul populaţiei

    Primarul general, Gabriela Firea, îi cere demisia ministrului Mediului, Costel Alexe, catalogându-l drept „incompetent”, după ce a „indus panică în rândul populaţiei”, prin afirmaţiile recente legate de poluarea din Capitală, în care recomanda cetăţenilor să poarte măşti de protecţie.
    „Mnistrul PNL al mediului minte! Pe cine vrea să sperie şi să alunge din marile oraşe ale ţării?

    Pe cetăţeni, pe oficialii străini, pe turişti, pe incestitori? Penelistul specializat în tocat banii europeni în firme de apartament pentru protejarea a trei şerpi vrea să determine relocarea tuturor afacerilor în Budapesta sau la Sofia?

    Vrea să rămână cetăţenii români fără locuri de muncă? Statul – şi incompetentul Domn Câţu -, fără taxele şi impozitele încasate de la multinaţionale? În serviciul cui este ministrul PNL al mediului când minte că în Bucureşti oamenii trebuie să poarte masca de protecţie şi că se respiră otravă!?”, scrie Gabriela Firea, joi, pe pagina sa de Facebook.

    Primarul general continuă şi îi cere demisia lui Alexe pentru „acest atentat la siguranţă cetăţenilor”.
    „În marile aglomerări urbane din ţară există poluare, sunt anumite ore şi zile în care se depăşesc valorile admise – e o realitate pentru care avem toţi o răspundere, şi guvernul, şi autorităţile locale. Dar a exagera abuziv, a induce panică în populaţie, şi a introduce acest subiect în bătălia politică este foarte grav, nu doar imoral”, a adăugat sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproape de tragedie: Un avion a aterizat fără roţile din faţă, după ce acestea au rămas blocate | VIDEO

    Din fericire, nicio persoană nu a fost rănită. Aeronava a fost folosită pe ruta internă Rangoon – Kathmandu. La aterizare se poate vedea cum pilotul încearcă să menţină aeronava, cât poate de mult, pe roţile din spate pentru a evita o tragedie.

    La un moment dat, piloţii decid să lase botul avionului să atingă pista. La scurt timp, din cauza contactului dintre metal şi asfalt, ies scântei.
     
     

  • Martor la transformarea în cenuşă a opt secole de istorie

    Eram într-o deplasare de presă la Paris, iar pe 15 aprilie, la ora locală 19, aveam programată o vizită la centrul Pompidou, pentru a vedea atelierul lui Constantin Brâncuşi. Ajunsesem cu vreo 15 minute mai devreme, însă, centrul fiind închis pentru public după ora 18, am aşteptat puţin după ora 19 pentru ca echipa de pază să îmi permită accesul. În timp ce aşteptam, am văzut un fum gros, portocaliu, care acoperea cerul deasupra pieţei. „Notre Dame!”, s-a auzit de undeva.

    Următorul lucru pe care l-am auzit era rugămintea coordonatorului nostru de grup să nu mă îndrept spre zona din care venea fumul gros. Imediat ce am trecut de clădirea centrului Pompidou, am văzut cum flăcările cuprinseseră deja turla principală a catedralei. Mii de oameni de pe bulevard se îndreptau către direcţia focului, unii filmând, alţii cu mâinile la gură şi privirea supefiată, alţii plângând. 

    Până am ajuns la piciorul podului d’Arcole de peste Sena, deja se adunaseră numai în raza mea vizuală zeci de mii de oameni care priveau flăcările. Pe o parte a râului Sena era mistuit de flăcări un simbol al Parisului şi al creştinătăţii, pe cealaltă parte miile de oameni priveau încremeniţi, se luau în braţe sau plângeau, filmau şi transmiteau live pe reţelele de socializare. Sirenele se auzeau din toate direcţiile, în timp ce un elicopter survola zona, însă autorităţile păreau neputincioase în faţa flăcărilor care, cu fiecare minut ce trecea, erau înteţite de vântul care bătea.

    M-am aşezat pe marginea unei construcţii ce părea a fi o fântână arteziană şi am început să scriu un text pentru cititorii noştri, însă nu îmi găseam cuvintele ca să descriu ce se întâmplă în jurul meu. Încercam să transmit reportajul în redacţie (fără succes, din cauză că nu mai aveam semnal pe telefon în mulţimea de oameni), când un vuiet a străbătut piaţa, dublat de un vaiet general al mulţimii. Turla principală cedase sub flăcări şi se prăbuşea sub privirile întregii lumi.

    Flăcările şi-au continuat avântul şi nu s-au oprit până nu au decimat tot acoperişul catedralei. Am încercat să mă apropii mai mult, însă autorităţile franceze extindeau perimetrul de siguranţă – în curând au evacuat ambele poduri din proximitatea locului în care mă aflam.

    Înconjurat de mii de oameni, primesc un telefon de la coordonatorul de grup: „Răzvan, te rog frumos să vii chiar acum înapoi, CNN transmite că s-a confirmat că este vorba de un atac terorist!”. În momentul acela m-am uitat la miile de persoane în jur şi mi-am imaginat cum ar primi vestea dacă pericolul exista într-adevăr. Căutările de pe Google mi-au arătat că a existat un tweet de la o anumită persoană care susţinea aşa ceva: „CNN can now confirm that Notre Dame fire was caused by an act of terrorism” („CNN poate să confirme acum că focul de la Notre Dame a fost cauzat de un act de terorism”), dar nicio altă informaţie. O ştire care s-a dovedit a fi falsă, dar m-am îngrozit numai la gândul panicii care s-ar fi putut crea acolo. La insistenţele colegilor din presă, m-am îndreptat către grupul nostru, care finalizase vizita la atelierul lui Constantin Brâncuşi de la Pompidou.

    Pe drum, în apropierea centrului, 10-15 persoane erau adunate şi se uitau la un show de stradă, în cadrul căruia cinci bărbaţi dansau pe muzica unui sistem audio portabil. Privitorii păreau încântaţi şi total deconectaţi de incendiul care, la 500 de metri de ei, mistuia catedrala Notre Dame din Paris, iar fumul umplea orizontul de deasupra artiştilor stradali.

    Flăcările au fost stinse complet abia după aproape 14 ore. Pagubele şi costurile reconstrucţiei încă nu au fost evaluate, însă încă din primele ore donaţiile pentru refacerea catedralei au curs, în mai puţin de 24 de ore strângându-se aproape un miliard de euro.

    Cele 16 statui din cupru care decorau turla, reprezentând cei 12 apostoli şi patru evanghelişti, fuseseră îndepărtate pentru restaurare cu doar câteva zile înainte de incendiul devastator. Relicvele preţioase aflate în vârful turlei au fost însă distruse după ce aceasta s-a prăbuşit. Pe lângă daunele provocate de căldura excesivă, pompierii afirmând că temperaturile au ajuns la 800 de grade Celsius, experţii va trebui să evalueze daunele cauzate de cantităţile mari de apă pe care pompierii le-au turnat în clădire.

    Francois-Henri Pinault, preşedinte şi CEO al grupului Kering care deţine brandul Gucci, şi tatăl său, François Pinault, vor dona 100 de milioane de euro prin compania Artemis, potrivit unui anunţ lansat de familie.

    Rivalii lor, familia Arnault, au ieşit doar la câteva minute distanţă şi au anunţat că vor da 200 de milioane de euro şi vor pune la dispoziţie expertiza şi resursele arhitecturale şi de design pe care le au prin intermediul grupului de lux LVMH, care cuprinde branduri precum Louis Vuitton şi Moët.

    De asemenea, şi companiile româneşti au anunţat donaţii, prima fiind UiPath, prima companie românească din tech evaluată la un miliard de dolari, care a promis un milion de euro.

    Catedrala Notre Dame din Paris, un monument ridicat în cinstea Fecioarei Maria, a fost construită între secolele XII şi XIV, arhitectura de stil gotic fiind considerată una reprezentativă pentru arhitectura franceză. A avut o înălţime maximă de 69 de metri. Localizată în centrul capitalei Franţei, este şi sediul Arhiepiscopiei Parisului. A avut o capacitate de circa 10.000 de persoane, iar aici a avut loc ceremonia de încoronare a lui Napoleon.

    Catedrala a avut o istorie tumultuoasă, care a culminat cu incendiul de anul acesta. În 1790, în timpul Revoluţiei Franceze, catedrala a fost profanată. Este considerată cel mai vizitat loc din Europa, cu circa 13 milioane de turişti anual.