BusinessMagazin

Tag: Paltinu

  • Şeful Apele Române şi-a dat demisia după criza de apă din Paltinu. “Nu au mai fost făcute verificări din 2023 la operatorul ESZ”

    Florin Ghiţă, directorul general al Apele Române, şi-a dat astăzi demisia de onoare, a anunţat Diana Buzoianu, ministra mediului în cadrul unei conferinţe de presă. 

    Am primit demisia de onoare a directorului general Florin Ghiţă. În perioada următoare va fi director general domnul Sorin Rîndaşu, directorul pentru Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (a Apele Rom=ne), va fi ocupa funcţia de director general pentru o săptămână, maxim două”, a spus Diana Buzoianu, după ce a trimis Corpul de Control în Prahova. 

    „”În ceea ce priveşte concluziile preliminare ale raportului corpului de control cu privire la apa, Administraţia Bazinală Buzău-Ialomiţa este expres menţionat că până la data de 22/10/2025 Administraţia Bazinală nu a informat operatorul ESZ cu privire la acţiunile luate pentru scăderea apei. Este de asemenea menţionat faptul că nu au fost îndeplinite măsurile de a informa utilizatorii sau autorităţile cu privire la situaţia care a apărut şi anume posibilitatea riscul de a creşte turbiditatea în urma acestor lucrări.

    Este foarte clar că întocmirea din întocmirea documentelor şi modul de desfăşurare a acţiunilor de scădere a nivelului apei s-a prelungit foarte mult această etapă până la intrarea în sezonul rece, cu riscuri mari din punct de vedere meteorologic şi hidrologic pentru aceste lucrări. Şi nu au fost făcute în perioada 2023 până în prezent verificări cu privire la operatorul de apă ESZ privind modul de respectare a prevederilor autorizaţie de gospodărire a apelor”

    Despre operatorul ESZ:

    Operatorul ESZ a luat la cunoştinţă pe data de 22 octombrie, oficial, deşi în mod evident lucrările erau cunoscute public de mult mai mult timp, că urma să coboare apa în lacul Paltinu. A luat la cunoştinţă inclusiv faptul că urmează să fie crescută turbiditatea apei şi nu a dispus niciun fel de observaţii, nu a dispus niciun fel de măsuri în acest sens pentru a minimiza acest risc, operatorul de apă ESZ nu a luat măsurile de asigurare a rezervelor de apă în vederea asigurării debitelor necesare pentru staţia de tratare Voila, nu a fost respectat prevederile autorizaţiei de gospodărire care menţionează expres obligaţia de întreţinere a construcţiilor şi instalaţiilor de captare, nu au fost luate măsurile operative pentru asigurarea funcţionării respectării acestor structuri şi, bineînţeles, nu au fost informate imediat autorităţile în momentul în care a apărut incidentul de la Paltinu.

    Despre Apele Române: 

    „.În ceea ce priveşte Administraţia Naţională Apele Române, începând din anul 2013, până în ziua de astăzi, deşi exista obligaţia de a fi făcute controale cu privire la sistemul gestionat de operatorul de apă ESZ, nu a fost realizat niciun control din documentele care au fost date până la acest moment Corpului de Control.

    De asemenea, se constată o lipsă de coordonare a Administraţiei Naţionale în ceea ce priveşte modul de desfăşurare a activităţii.

  • Diana Buzoianu, chemată în Parlament pentru dezbaterea dezastrului de la acumularea Paltinu

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat cererea grupului parlamentar AUR de a o invita pe Diana Buzoianu, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, la „Ora Guvernului”.

    Dezbaterea va aborda ceea ce deputaţii AUR au numit „dezastrul administrativ de la acumularea Paltinu”, evidenţiind posibile încălcări ale normelor de sănătate publică, risc la adresa securităţii energetice naţionale şi responsabilitatea Ministerului Mediului în gestionarea crizei.

    Plenul Camerei Deputaţilor urmează să discute tema în şedinţa programată pe 8 decembrie 2025, marcând un pas important în clarificarea situaţiei de la acumularea Paltinu.

  • Ce spune un expert în baraje despre situaţia de la Paltinu: S-a întâmplat aici, dar putea să se întâmple oriunde în ţară. Este nevoie de investiţii în retehnologizări periodice în baraje

    Cătălin Popescu, preşedinte al Comitetul Naţional Român al Marilor Baraje, explică faptul că în cazul barajului Paltinu lucrările erau necesare, însă au fost o serie de probleme care au făcut ca în final circa 100.000 de oameni să rămână fără apă.

    „Dacă spunem că dacă se luau măsuri săptămâna trecută, nu am fi evitat această situaţie. Dacă luam măsuri acum zece ani, probabil că acum nu mai eram în situaţia asta. O investiţie în infrastructură, de la o idee la momentul implementării, poate dura şi 20 de ani dacă ne uităm la autostrăzi. Imaginaţi-vă că investiţiile hidrotehnice sunt mult mai mari”, a  spus el. Cătălin Popescu a mai spus că, practic, în cazul Paltinu, nu nivelul de apă a fost problema, ci o serie de probleme neprevăzute care au făcut ca staţia de tratare a apei să nu poată funcţiona: lacul gol, probleme la golirile de fund, secetă, după secetă viitură în momentul în care bazinul de apă curată, care ar fi reprezentat o rezervă importantă, în curs de modernizare.

    Comitetul Naţional Român al Marilor Baraje este una dintre cele mai vechi asociaţii profesionale din Romania, fiind infiinţată în 1928.

    „Nivelul de apă nu este o problemă de siguranţă. Volumul mic de apă a devenit o problemă atunci când torenţii au crescut şi a crescut turbiditatea, adică a scăzut calitatea apei. Lacul este un decantor natural, atunci când intră un volum mare are suficient timp să se decanteze. El funcţionează ca un deznisipator natural. Însă, având în vedere volumul mic de apă nu a mai putut să decanteze apa, ceea ce a dus la nefuncţionarea staţiei de tratare care evident poate să funcţioneze cu apă şi nu cu nămol”,a  spus expertul. 

    „Întotdeauna trebuie să fie o rezervă. Acest lucru s-ar putea întâmpla oriunde în România, dar s-a întâmplă aici. Dar varianta de rezervă din câte înţeleg este una nefuncţională. Probabil se va indentifica şi altă sursă, mai ales că Prahova nu are doar o sursă principală de apă. Însă, e nevoie de ceva timp să se echilibreze sistemul”, adaugă Cătălin Popescu. El  crede însă faptul că, deşi această problemă putea să nu cauzeze disfuncţionalităţi în furnizarea apei către populaţie şi industrie dacă investiţiile erau făcute la timp şi dacă, înainte de a se începe lucrările, se pregătea o rezervă de apă.

    “E o problemă endemică, nu o problemă sistemică. Problema generală a lacurilor va fi de colmatare, care este moartea silenţionasă a lacurilor. Noi ne gândim, faţă de Europa, că avem baraje relativ tinere, dar experienţa celorlalte state ne arată faptul că noi suntem cam în zona între 30 şi 50 de ani, exact momentul în care ceilalţi au făcut retehnologizări periodice şi dacă noi încercăm să le facem pe toate odată, o să ne trezim cu două-trei, cine ştie câte lacuri goale. Şi le vom simţim lipsa”, a punctat el.

    Comitetul Naţional Român al Marilor Baraje este condus de ingineri cu vastă experienţă în construcţii hidrotehnice.