“Toţi ambasadorii palestinieni din ţările europene care au participat la deschiderea ambasadei SUA la Ierusalim au fost rechemaţi la Ramallah”, explică ambasadorul Statului Palestina la Bucureşti, Fuad Kokaly.
Diplomatul a fost rechemat în data de 16 mai şi nu a revenit în România nici la această dată.
Cât priveşte intenţia oficialilor români de a muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim, ambasadorul spune că este o decizie surprinzătoare, în contextul relaţiilor vechi dintre cele două state.”Intenţia de a muta Ambasada României la Ierusalim este o acţiune care încalcă dreptul internaţional, rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU, Convenţiei a Patra de la Geneva, deciziile Comisiei Europene şi, în general, toate tratatele care guvernează relaţiile dintre state”, mai spune Fuad Kokaly.
Potrivit unui răspuns dat de Ambasada Palestinei în România la solicitarea MEDIAFAX, ambasadorul Fuad Kokaly a fost rechemat la Ramallah pentru consultări. “În acest moment nu putem decat sa va confirmam ca E.S. Dl. FUAD KOKALY – Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Statului Palestina a fost rechemat la Ramallah pentru consultari”, se arată în răspunsul remis MEDIAFAX.
Potrivit unui răspuns dat de Ambasada Palestinei în România la solicitarea MEDIAFAX, ambasadorul Fuad Kokaly a fost rechemat la Ramallah pentru consultări. “În acest moment nu putem decat sa va confirmam ca E.S. Dl. FUAD KOKALY – Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Statului Palestina a fost rechemat la Ramallah pentru consultari”, se arată în răspunsul remis MEDIAFAX.
Hanan al-Hroub, o profesoară de la o şcoală primară din Palestina, care a crescut într-o tabără pentru refugiaţi, a câştigat marele premiu la Global Teacher Prize, în valoare de 1 milion de dolari, învingând alţi 8.000 de candidaţi din întreaga lume, informează Latest News India.
Ceremonia a avut loc în Dubai, iar premiul i-a fost înmânat lui al-Hroub de către şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, conducătorul emiratului Dubai.
„Pentru un arab, un palestinian aceast succes la cel mai înalt vârf în educaţie ar putea fi un exemplu pentru profesorii din întreaga lume”, a spus Hanan al-Hroub.
Ea a declarat pentru Associated Press că va utiliza banii pentru a crea burse pentru studenţii care execelează şi pentru a-i încuraja să urmeaze o carieră în educaţie.
Al-Hroub s-a aflat alături de ceilalţi 9 finalişti la Dubai pentru ceremonia de premiere. Ceilalţi finalişti provin din ţări precum: Australia, Finlanda, India, Japonia, Kenia, Pakistan, Marea Britanie şi Statele Unite (doi finalişti).
Reuniunea a fost solicitată de Iordania, membră a Consiliului, şi urmează să înceapă la ora locală 11.00 (18.00, ora României).
Diplomaţi din ţări membre ale Grupului Arab la ONU au participat joi după-amiaza la o reuniune la finalul căreia Iordania a fost însărcinată să contacteze preşedinţia spaniolă a Consiliului în vederea organizării acestei reuniuni, a declarat pentru presă ambasadorul palestinian la ONU Riyad Mansour.
“Situaţia este explozivă, Consiliul este necesar să-şi asume responsabilitatea, iar noi este necesar să facem totul pentru a opri vărsarea de sânge şi apoi să discutăm despre modul în care să protejăm populaţia civilă din teritoriile palestiniene”, a subliniat el.
Grupări palestiniene au îndemnat la manifestaţii, vineri, în Cisiordania şi Fâşia Gaza.
Cisiordania şi Ierusalimul de Est sunt, de la 1 octombrie, teatrul unor confruntări între tineri palestinieni şi militari israelieni, dar şi al unor atentate care amplifică temerile izbucnirii unei noi Intifada.
În discursul pe care l-a susţinut în faţa membrilor Adunării Generale a ONU, Abbas a subliniat că este de neconceput ca problema statului palestinian să rămână nerezolvată.
El a avertizat că Autoritatea Palestiniană nu se mai simte legată de acordurile cu Israelul, subliniind că acestea au fost “încălcate în mod continuu”.
“Atât timp cât Israelul refuză să-şi înceteze activităţile de colonizare şi să elibereze al patrulea grup de deţinuţi palestinieni, în conformitate cu acordurile noastre, nu ne lasă altă opţiune decât să insistăm că nu vom rămâne singurii angajaţi în implementarea acestor acorduri”, a declarat Abbas.
“De aceea, declarăm că nu mai continuăm să fim legaţi de aceste acorduri şi că Israelul trebuie să-şi asume toate responsabilităţile ca o putere de ocupaţie”, a subliniat el.
Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu a catalogat discursul lui Abbas ca “înşelător şi încurajând incitarea şi fărădelegea în Orientul Mijlociu”.
“Ne aşteptăm şi cerem de la Autoritate şi liderul ei să acţioneze responsabil şi să adere la propunerea (…) Israelului de a intra în negocieri directe cu Israelul fără condiţii prealabile”, a afirmat acesta.
Abbas a ameninţat, în trecut, să dizolve AP şi să lase întreaga responsabilitate pentru Cisiordania Israelului, în cazul în care nu există nicio şansă a unui acord de pace.
Autoritatea a fost creată ca administraţie interimară pentru oraşele importante din Cisiordania şi Fâşia Gaza după Acordurile de la Oslo, încheiate în 1993. Potrivit acordurilor, un tratat de pace cuprinzător urma să fie încheiat în următorii cinci ani.
Însă după mai bine de două decenii de negocieri, Israelul a eşuat să ajungă la o soluţie paşnică şi la crearea statului palestinian. Ultima rundă de negocieri s-a prăbuşit în aprilie 2014.
“Zi a mândriei”
Într-un articol publicat în Huffington Post marţi, Abbas scria că arborarea steagului plaestinian la ONU va fi “cea mai emoţionantă şi mândră zi”.
Adunarea Generală a ONU a adoptat luna aceasta, anterior, o moţiune cu privire la arborarea steagurilor palestinian şi al Vaticanului. Israelul a votat împotriva moţiunii, alături de Statele Unite şi alte şase ţări. Alte 45 de ţări s-au abţinut.
Reprezentantul permanent al Israelului la ONU Ron Prosor denunţa la momentul respectiv o “tentativă flagrantă de deturnare a ONU”. El insista că negocierile directe sunt singurul mod în care palestinienii pot obţine recunoaşterea unui stat.
Adunarea Generală a ONU a acordat Palestinei statutul de “stat observator nemembru”, acelaşi cu al Vaticanului.
Decizia a urmat unei încercări, nereuşite, a palestinienilor de a obţine aderarea la organismul internaţional ca stat cu drepturi depline în 2011, din cauza lipsei de susţinere din partea Consiliului de Securitate al ONU.
Potrivit corespondentului BBC la Ierusalim, palestinienii se confruntă cu o scădere a nivelului de trai, iar locuitorii Cisiordaniei sunt tot mai nerăbdători să vadă un semn de progres în întreprinderea lor vizând obţinerea recunoaşterii unui stat palestinian.
Arborarea steagului palestinian la ONU ar putea să nu fie la fel de eficientă ca ridicarea problemei pe agenda diplomatică a lumii, însă este o realizare tangibilă şi a stat în puterea lui Abbas să o furnizeze imediat, comentează corespondentul BBC.
Totodată, ambasadorul Fuad Kokaly i-a solicitat lui PF Daniel să analizeze posibilitatea ca, pe viitor, studenţi ortodocşi palestinieni să poată studia la facultăţile de teologie ortodoxă din România, pentru a contribui la o mai bună cooperare între cele două popoare.
În cadrul vizitei, cei doi au discutat despre situaţia dificilă din Orientul Mijlociu, ce creează mari probleme în special în rândul creştinilor.
PF Daniel şi-a exprimat speranţa că, prin rugăciune şi prin eforturile factorilor responsabili din regiune şi cu sprijin internaţional, se vor identifica soluţii pentru o pace durabilă, care va contribui la buna convieţuire a tuturor celor ce trăiesc în această zonă.
Preşedintele bolivian Evo Morales a anunţat decizia miercuri, într-o întâlnire cu cadre didactice în oraşul Cochabamba.
“Declarăm (Israelul) stat terorist“, a spus el, subliniind că ofensiva în Fâşia Gaza “arată că Israelul nu este un garant al principiilor respectării vieţii şi drepturilor elementare care asigură coexistenţa paşnică şi armonioasă a comunităţii noastre internaţionale“.
Bolivia şi-a întrerupt relaţiile diplomatice cu Israelul în 2009, după o operaţiune israeliană sângeroasă în Fâşia Gaza, la fel ca alte ţări care alcătuiesc stânga radicală latino-americană, din care fac parte, între altele, Venezuela şi Cuba.
Totodată, La Paz a respectat, până în prezent, un acord încheiat în 1972 care permite cetăţenilor israelieni să intre în mod liber pe teritoriul Boliviei.
După Brazilia şi Ecuador săptămâna trecută, Chile, Peru şi El Salvador şi-au chemat marţi, “pentru consultări”, ambasadorii din Israel.
Chile a catalogat operaţiunile militare israeliene drept “o pedeapsă colectivă aplicată populaţiei civile din (Fâşia) Gaza”, în timp ce Peru şi-a exprimat regretul “profund” faţă de “încălcarea armistiţiului şi reluarea operaţiunilor militare ale Israelului în Fâşia Gaza”.
Armata israeliană a cerut o reaprovizionare pe 20 iulie, cu scopul de a-şi reface stocurile, a anunţat Pentagonul. Departamentul american al Apărării a aprobat vânzarea trei zile mai târziu.
“Statele Unite s-au angajat să garanteze securitatea Israelului şi este crucial pentru interesele naţionale americane să ajute Israelul să dezvolte şi să menţină o capacitate de autoapărare puternică şi reactivă”, a declarat John Kirby, un purtător de cuvânt al Pentagonului, citat într-un comunicat.
“Această vânzare de armament este în concordanţă cu aceste obiective”, a apreciat Kirby.
O parte a muniţiei provine dintr-un stoc al armatei americane creat pe teritoriul israelian pentru Tsahal în situaţii de urgenţă şi care are o valoare de aproximativ un miliard de dolari (746 milioane de euro).
Kirby a subliniat că această muniţie era stocată în Israel “de mai mulţi ani, cu mult înaintea crizei actuale”.
“Decizia de a furniza muniţie din acest stoc este exclusiv de competenţa Departamentului Apărării şi nu necesită aprobarea Casei Albe”, a precizat el.
Însă purtătorul de cuvânt al Pentagonului nu a spus dacă preşedinţia a fost implicată în decizia de a vinde cealaltă parte a muniţiei livrate Israelului.
Anterior Washingtonul a condamnat bombardarea unei şcoli ONU în Fâşia Gaza, deplângând faptul că “miile de palestinieni” îndemnaţi de către armata israeliană să-şi evacueze casele nu sunt în siguranţă în refugiile create de către Organizaţia Naţiunilor Unite.
Statele Unite “condamnă” acest bombardament, a anunţat Consiliul pentru Securitate Naţională – NSC, Cabinetul de Politică Externă al preşedintelui Barack Obama. “Îi condamnăm, de asemenea, pe cei care sunt responsabili că au ascuns armament în clădiri ONU în (Fâşia) Gaza”, a declarat Bernadette Meehan, o purtătoare de cuvânt NSC.
În opinia Casei Albe, aceste evenimente încalcă neutralitatea ONU şi demonstrează necesitatea ajungerii la un armistiţiu “cât mai rapid posibil”.
Gabor Vona, având un keffiyeh la gât, a participat joi seară la un miting propalestinian desfăşurat în faţa ambasadei israeliene din Budapesta.
“Formaţiunea Jobbik va lua legătura cu liderii partidelor naţionale europene pentru a le cere să îi susţină pe palestinieni”, a declarat Gabor Vona.
“Aştept reacţii din partea Partidului Libertăţii din Austria şi a Frontului Naţional din Franţa, reacţii care să demonstreze că nu sunt adevărate zvonurile că şi-au vândut sufletele statului israelian ucigaş de copii”, a spus Vona, îndemnând cetăţenii unguri să boicoteze produsele israeliene.