BusinessMagazin

Tag: Palatul Victoria

  • Cu bugetul şi PNRR-ul în aer, cu economia care se răceşte, dacă Ciolacu nu vine repede cu un plan concret de măsuri de stimulare pe termen scurt a businessului, ne vom trezi cu o recesiune economică extrem de complicată care va arunca în aer stabilitatea politică şi va duce România într-o criză economică şi politică anul viitor

    Săptămâna aceasta, dacă greva profesorilor se va termina luni, Nicolae Ciucă ar trebui să îşi dea demisia din funcţia de premier, iar Marcel Ciolacu, liderul PSD, să vină la Palatul Victoria, în cadrul celebrei rotative care asigură guvernarea.

    Săptămâna aceasta, dacă greva profesorilor se va termina luni, Nicolae Ciucă ar trebui să îşi dea demisia din funcţia de premier, iar Marcel Ciolacu, liderul PSD, să vină la Palatul Victoria, în cadrul celebrei rotative PNL-PSD care asigură guvernarea.

    Marcel Ciolacu a evitat să vina la Palatul Victoria când a început greva profesorilor pentru a nu deconta electoral acest protest fară precedent în ultimele două decenii, dar nu mai poate să fugă acum.

    El va prelua o situaţie extrem de tensionată a bugetului unde minusul la încasări începe să atârne greu şi economia, care dincolo de cifrele bune afisate pana acum, în spate dă semne de răcire.

    1. Consumul dă semne vizibile de scădere – în aprilie comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5,2% faţă de luna martie, o cifră îngrijorătoare şi cu 1% faţă de aprilie 2022. Analiştii remarcă că acest rezultat din aprilie este cel mai prost din ultimii 3 ani şi nu anunţă lucruri deloc bune.

    https://www.zf.ro/zf-24/banca-transilvania-estimeaza-crestere-consumului-2-9-2023-4-8-2024-21926561

    2. Inflaţia de abia acum începe să muşte – deşi este în scădere de la 16% la 11%, inflaţia începe de abia acum să se simtă în achizitiile făcute de consumatori. Chiar dacă inflaţia va scădea la 7% la finalul anului, cât estimează BNR, această scădere nu cred că va impulsiona creştere consumului, ci dimpotrivă. Pe piaţă se manifestă fenomenul de shrinkflaţie, respectiv scăderea volumului de achiziţie pe fondul menţinerii preţurilor. Companiile reduc gramajul din produse că să nu mai crească preţurile, ceea ce în final se vede în volumul vândut.

    3. Industria – principala componentă din formarea PIB –  este pe minus şi sunt slabe şanse să intre pe plus în acest an dacă recesiunea în care a intrat Germania se va menţine iar economia europeană va începe să se răcească. Deja companiile din industrie care activează în România, în special multinaţionalele, resimt scăderea comenzilor din vest.

    4. Vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată se reduc – Vânzările de electrocasnice, vânzările de mobilă, sunt în scădere iar acest lucru începe să se simtă. Multe companii şi mulţi producători din domeniu au crezut că această scădere care se manifestă de la începutul anului este temporară iar vânzările îşi vor reveni dupa Paşte, ceea ce nu se întâmplă. Consumatorii nu prea vor să aloce sume mari de bani, pentru că bugetele lor sunt deja strânse şi nu stiu cum vor evolua lucrurile în viitor, mai ales în privinţa veniturilor.

    5. Investiţiile în logistică încep să se mai tempereze – după creşterea susţinută din ultimii ani, investiţiile în logistică făcute pentru companiile din producţie şi pentru companiile din e-commerce au început să se mai reducă sau mai precis au intrat pe hold pentru că clienţii nu mai sunt aşa euforici.

    6. Creşterea e-commerce-ului scade – în pandemie e-commerce-ul a explodat, având rate de creştere de două cifre. A fost un an de vis pentru cei care operează în acest sector, atât reţele de e-commerce, cât şi clienţii lor. Odată cu apariţia inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare, vânzările din e-commerce s-au  mai temperat şi creşterea scade de la două cifre la o singură cifră, iar unii retaileri din eşalonul de mijloc şi din eşalonul de jos chiar au intrat pe minus.

    7. Construcţiile rezidenţiale şi tranzacţiile imobiliare scad – piaţa de construcţii rezidenţiale scade evident, numărul de proiecte noi se reduce din motive de autorizaţie dar şi de scădere a vânzărilor.  Un proiect imobiliar implică sume mari de bani şi un ciclu de fabricaţie şi vânzare de la minim 2 ani până la 4 ani. Pentru că vremurile sunt tulburi, pentru că dobânzile sunt mari, o parte dintre clienţi nu prea mai vor să se înhame la achiziţia unui apartament.

    8. Vânzările de credite imobiliare/ ipotecare şi de consum scad – inflaţia, dobânzile mari, scăderea puterii de cumpărare, neîncadrarea în criteriile de obţinere a unui credit ipotecar, au determinat o scădere vizibilă a vânzărilor de credite noi pe acest segment. Băncile vor să de credite, au lichiditate suficientă dar cerere a scăzut. Iar acest lucru afectează economia, mai mult decât ne dăm noi seama. Un nou apartament înseamnă pe lanţ vânzarea de materiale de construcţii, munca şi plata salariilor, vânzarea de electrocasnice şi mobilă, etc.  

    9. Agricultura – deşi 2023 pare să fie un an agricol mai bun decât 2022, mulţi fermieri, multe companii din domeniu sunt blocate cu stocurile de anul trecut pentru că nu şi-au vândut recolta la timp. Fie au aşteptat un preţ mai mare, fie nu au avut loc ţn Portul Constanţa de cereale ucrainene. Acum vine recolta pe 2023 care va fi mai mare, cu pretui mai mici. Multi fermieri au în spate credite bancare, au în spate imputuri achiziţionate anul trecut la preţuri mari, iar preţul cerealelor de anul acesta va fi mai mic decât costul lor de producţie. Guvernul se confruntă cu un scandal mare în agricultură din cauza situaţiei cerealelor ucrainene care au invadat Portul Constanţa şi au scos fermierii români din dane. România nu poate consuma toată recolta care se anunţă, iar întrebarea tuturor este unde îşi vor vinde marfa şi la ce preţ.

    10. Industria  IT – motorul creşterii economice în ultimii ani, în special în pandemie, începe să se răcească. Din America vine un vânt siberian în acest sector care începe să apară şi la noi. Angajările în IT s-au mai temperat pentru ca au scăzut comenzile din afară iar companiile nu mai aruncă cu bani în IT-işti. Această piaţă care a ajuns la 8,3% din PIB s-ar putea să nu mai poată să susţină creşterea economică, vânzările de apartamente noi, vânzările de maşini, vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată – laptopuri, calculatoare, televizoare. Deja sunt companii de la noi din IT, care acum un an nu ştiau cum să le mai intre în graţii IT-iştilor prin salarii în creştere , facilităţi de tot felul, iar acum încep să facă ajustări de personal.

    11. Salariile îşi vor încetini creşterea – în ultimul deceniu, creştere salariilor a susţinut consumul şi economia, dar acum acest motor începe  să se răcească. Companiile nu pot acoperi inflaţia, aşa că creşterile salariale se reduc vizibil. Deja sunt situaţii în care dacă îţi menţii jobul este cea mai bună variantă. De o majorare salarială ca să acopere inflaţia nici nu mai poate fi vorba. Aşa că bugetele famiilor devin din ce în ce mai strânse iar acest lucru se vede în piaţă.

    12. PNRR-ul este în aer – celebrul program de finanţare a economiei cu banii de la UE – 29 de miliarde de euro, este în aer, nimeni nu mai ştie stadiul condiţiilor de îndeplinit, toată lumea fuge de acest program. Cea mai bună dovada sunt discuţiile legate de rotativa guvernamentală unde Ministerul Fondurilor Europene, care gestionează acest proiect plus banii europeni, este pasat de la un partid la altul. PNL, PSD, UDMR se bat pe Ministerul Transporturilor şi pe Ministerul Dezvoltării, acolo unde sunt banii de la buget, acolo unde este hrana pentru gurile lacome ale clienţilor de partid. La Ministerul Fondurilor Europene se fac hârtii, se fac proiecte, dar banii sunt la alţii. România a atras până acum vreo 6 miliarde de euro, bani care stau degeaba, având în vedere că s-au absorbit numai 422 de milioane de euro.

    13. Bugetul este în aer – pentru că scăderea consumului este evidentă, statul a încasat mai puţini bani faţă de program, deficitul pe tot anul fiind estimat la 20 de miliarde de lei. Situaţia nu are cum să fie mai bună pentru ca economia este în pierdere de viteză, pentru că bugetele românilor sunt tot mai strânse, pentru că nu sunt absorbiţi banii din PNRR şi din fondurile europene, pentru că cei care asigură guvernarea sunt numai buni de dat din gură, liderul din acest domeniu fiind Marcel Ciolacu. Daca viitorul guvern Ciolacu va opera majorări de taxe şi impozite, acest lucru va accelera intrarea României in recesiune. De aceea, Marcel Ciolacu nu prea vrea să vină la Palatul Victoria, pentru ca va deconta politic tot ce va urma.

    Marcel Ciolacu moşteneşte o economie în pierdere de viteza, iar dacă nu vine repede cu câteva măsuri care să întoarcă acest trend, finalul de an va fi extrem de tensionat.

    Scăderea inflaţiei nu va ajuta guvernul, dobânzile nu vor scădea aşa de repede şi nu pot fi un imbold economic, iar tensiunile interne şi externe nu au cum să se calmeze. După profesori, urmează să iasă în stradă SANITAS-ul, se pregătesc cei din industria feroviară, iar nimeni din aparatul guvernamental nu prea are chef de muncă şi mai ales de decontat toate deciziile politice şi economice proaste.

    AUR este în creştere, iar dacă trendul actual se menţine, acest partid apărut de nicăieri care preia foarte multe nemulţumiri ale oamenilor, se va bate cu PSD la alegerile de anul viitor pentru poziţia numărul 1. PNL, sfâşiat intern de patru grupări care nu ştiu pentru ce se bat, se va chinui mult în alegeri şi va deveni o piatră de moară din punct de vedere politic.

    Aşa că lui Marcel Ciolacu îi revine misiunea să vină cu ceva concret pe masă din punct de vedere economic, care să mişte economia rapid. În caz contrar ne paşte recesiunea pe toţi şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere politic.

     

  • Ce au vorbit bancherii cu premierul? Premierul Nicolae Ciucă le cere bancherilor să crediteze antreprenorii români, companiile din energie, agricultură şi IT&C

    „Antreprenorii români, fermierii, industria alimentară şi sistemul energetic au nevoie de finanţare pentru a se putea dezvolta“, a declarat premierul Nicolae Ciucă.

    Energia, agricultura şi sectorul IT&C sunt domenii-cheie pentru dezvoltarea României, iar premierul României Nicolae Ciucă le-a recomandat bancherilor să-şi focuseze creditarea pe aceste domenii economice şi să se implice şi în confinanţarea proiectelor cu fonduri europene, discuţiile având loc la o întrunire la Palatul Victoria cu reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

    „Antreprenorii români, fermierii, industria alimentară şi sistemul energetic au nevoie de finanţare pentru a se putea dezvolta. Competitivitatea economiei româneşti depinde de creşterea performanţei şi eficienţei tehnologiilor folosite, inclusiv pentru exploatarea materiilor prime de care noi dispunem. Pentru a reuşi acest lucru, avem nevoie de instrumente financiar-bancare capabile să vină în completarea fondurilor europene pentru cei care vor să investească. Astfel, consolidăm creşterea economică înregistrată anul trecut şi generăm linii noi de dezvoltare economică, pentru ca mediul de afaceri să prospere şi să poată profita de piaţa unică europeană, pe care nu poate pătrunde fără capital şi tehnologii performante“, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

    Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze în primele două luni din acest an, dar mai temperat, după cum a sesizat şi boardul BNR, ajungând la 10,6% în februarie 2023, de la 12,1% în decembrie 2022, în condiţiile încetinirii descreşterii dinamicii componentei în lei, dar şi ale cvasistopării trendului ascendent al variaţiei înalte a creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat totuşi să se reducă până la 68,3% în februarie 2023, de la 68,8% în decembrie 2022.

    Din partea Asociaţiei Române a Băncilor la discuţia cu premierul României au participat Bogdan Neacşu, preşedinte al consiliului director al ARB şi CEO al CEC Bank, Florin Dănescu, preşedinte executiv al ARB, şi Ion Stan (prim-vicepreşedinte executiv al Alpha Bank România), Cristian Agalopol (director executiv Europa Centrală şi de Est (DCC) la Citi Bank), Mircea Busuioceanu (vicepreşedinte al directoratului Raiffeisen Bank), Cornel Theodor Stănescu (prim-director general adjunct al Vista Bank), care sunt membri ai boardului ARB.

    Premierul le-a prezentat bancherilor oportunităţile generate de fluxurile financiare importante, în contextul în care România beneficiază în următorii şase ani de aproape 80 mld. euro – fonduri europene din Cadrul Financiar Multianual şi PNRR. Şi o atenţie specială a fost acordată unor domenii-cheie pentru dezvoltarea ţării noastre, precum energie, agricultură, IT&C.

    Participanţii la discuţia premierului cu bancherii au evidenţiat evoluţia bună a sistemului bancar, care se bucură de stabilitate şi lichiditate peste media europeană.

    Reprezentanţii ARB au confirmat disponibilitatea de a contribui la dezvoltarea mediului antreprenorial şi de a facilita accesul la produsele şi serviciile bancare tuturor românilor, extinzând nivelul digitalizării şi derulând noi campanii de educare financiar-bancară.

    În ceea ce priveşte proiectele de digitalizare, la discuţiile dintre bancheri şi guvernanţi s-a aflat de mai multe ori şi proiectul privind semnătura electronică, care poate juca un rol important în optimizarea accesului la fluxurile de informaţii.

    La nivel guvernamental a fost creată o structură inter-ministerială de dialog cu sistemul bancar, în subordinea premierului, bancherii având discuţii periodice cu guvernanţii.

    La întâlnirea de la Palatul Victoria au mai participat din partea Guvernului şi Adrian Câciu ministrul Finanţelor şi Sebastian Burduja ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.


     

     

  • Un nou val de CONCEDIERI la Palatul Victoria. Cine sunt oamenii concediaţi de guvernul PNL

    Premierul Ludovic Orban a eliberat şi numit în funcţie mai mulţi secretari de stat, în cadrul unor ministere şi agenţii naţionale. Totodată, au fost numiţi trei consilieri de stat ai Cancelariei prim-ministrului, respectiv Gigel Caliga, Mihaela Bratulescu şi Dan Ştefan Meran.

    În cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a fost eliberat, la cerere, din funcţia de secretar de stat, Adrian Petcu şi numiţi Norocel-Pompiliu Stroe ca secretar stat şi Dan Stan ca subsecretar de stat.

    În cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a fost numit secretar stat şi şef al departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului, Marius Bălu.

    Tudor Polak a fost numit secretar de stat al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Mihai Eleodor Mandreş la Ministerul Finanţelor şi Augustin Cătălin Iapă la Ministerul Lucrărilor Publice.

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Cătălin Constantin Voinea-Mic a fost numit preşedinte secretar de stat.Gigel Caliga, Simona Mihaela Bratulescu şi Dan Ştefan Meran au fost numiţi consilieri stat ai Cancelariei prim-ministrului.

    Andreea-Maria Arcan-Apostol a fost eliberată din funcţia de vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, iar Violeta Vijulie, numită subsecretar de stat al Agenţiei.

    Marius Sebastian Ionescu a fost eliberat din funcţia de preşedinte subsecretar de stat al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc.
    Emanuel Victor Piciu a fost numit membru Consiliu de administraţie şi subsecretar de stat al Agenţiei Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

  • Pentru că cei 1,3 mil. angajaţi plătiţi cu salariul minim lucrează în privat şi nu ies în stradă, guvernul PNL oferă o creştere de numai 83 lei, chemând tinerii şi femeile să iasă la muncă. Dacă cei plătiţi cu salariul minim ar fi fost de la stat, cu proteste în faţa Palatului Victoria, creşterea ar fi fost exponenţială, ca la PSD, şi nu s-ar mai invoca productivitatea

    Orice guvern, fie că este de la PNL, PSD sau tehnocrat, mai întâi are grijă de sectorul public, de întreprinderile, companiile de stat şi regiile de stat.

    Nu contează productivitatea sau serviciile oferite societăţii. Asta apropos de testele PISA: salariile din învăţământ au crescut cu mult peste creşterea salariului minim pe economie, dar rezultatele sunt tot mai proaste. Asta ca să nu mai vorbim de sectorul medical, unde salariile au crescut cu 80% numai într-un an, dar de unde lumea fuge din cauza condiţiilor şi organizării oferite publicului.

    Deşi angajaţii de la privat plătesc taxe pentru sănătate, ajung să mai plătească încă o dată pentru a accesa clinicile private, ca să nu aibă de-a face cu sistemul medical de la stat, mai puţin din cauza doctorilor, care sunt aceeaşi şi la stat şi la privat, ci mai mult din cauza condiţiilor oferite.

    Sectorul privat, firmele private sunt bune doar să achite lunar o notă de plată, din care se plăteşte sectorul public. Iar orice întârziere sau neplată te trimite imediat la închisoare – vezi proiectul fostului ministru de finanţe Eugen Teodorovici.

    Care e situaţia pe piaţa salariilor.

    Conform ultimelor date, media salarială la stat a juns la 3.938 de lei net. Dacă am pune şi marile companii de stat sau instituţiile de stat care îşi stabilesc singure bugetul, media salarială ar fi mult mai ridicată.

    Spre exemplu, BNR are un salariu mediu de aproape 8.000 de lei net şi nu este instituţia de stat sau compania de stat unde salariile sunt cele mai mari.

    La polul opus, în industrie, care are ponderea cea mai mare în PIB, de 23% şi unde lucrează 1,2 milioane de oameni, aproape câţi sunt toţi salariaţii de la stat, salariul mediu este de numai 2.767 de lei net, aproape cel mai prost nivel din economie.

    Cele mai mici salarii – de 1.400-1.500 de lei net – sunt pe piaţa restaurantelor, dar acolo se trăieşte bine din bacşiş. Într-un oraş mare, un chelner nu câştigă mai puţin de 3.000 de lei net în mână.

    Având în vedere nivelurile salariale, prima opţiune a angajaţilor ar fi să lucreze la stat, unde salariile sunt mai mari, unde nu există nicio presiune, unde munca nu este normată şi monitorizată ca în fabricile de componente auto, unde şansa unor pensii mai mari este mult mai ridicată şi unde există un grad de protecţie politică extraordinar.  

    Într-un an, grevele în companiile private pe motive salariale pot fi numărate pe degete, în schimb, la orice protest, la stat cerererile salariale sunt aproape imediat satisfăcute. Că doar banii nu-i produce statul, ci trebuie să vină de la sectorul privat.

    Guvernul PNL ar fi putut să înceapă să corecteze o parte din aceste diferenţe între sectorul privat şi sectorul de stat printr-o creştere mai accelerată a salariului minim.

    Conform proiectului Ministerului Muncii, propunerea este ca salariul minim pe economie să crească cu numai 7,2% de la 1 ianuarie 2.020, adică de la 2.080 de lei brut, la 2.230 de lei brut, respectiv de la 1.265 de lei net la 1.346 de lei net.

    Pentru cei cu studii superioare, salariul brut rămâne la acelaşi nivel, de 2.350 de lei.

    Ministerul Muncii spune în proiectul de hotărâre că sunt 1,370 milioane de salariaţi care sunt plătiţi în acest moment cu salariul minim pe economie din 5,631 milioane de salariaţi activi, adică 24% din total.

    Ministerul Muncii mai face o precizare – că sunt numai 33 de funcţionari publici care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.

    Din ce 1,370 milioane de salariaţi plătiţi cu salariul minim, marea majoritate sunt în sectorul privat.

    Ministerul Muncii nu precizează câţi dintre cei plătiţi cu salariul minim intră în sectorul de stat, ci doar precizează cei 33 de funcţionari publici.

    Problema este că statul, guvernul, nu au o statisică clară a numărului de angajaţi din economie, şi mai mult decât atât nu cred că poate oferi date exacte privind sectorul privat sau sectorul public.

    La Institutul Naţional de Statistică numărul de angajaţi din economie este de 4,9 milioane.

    La Ministerul Muncii sunt 5,6 milioane de salariaţi activi,

    În REVISAL sutn 6 milioane de contracte de muncă, adică un salariat poate să aibă mai multe contracte de muncă.

    Interesant este că REVISAL a fost creat mai mult pentru sectorul privat, unde se spune că se munceşte la negru, considerându-se că în sectorul public nu se întâmplă acest lucru.

    La Casa de Pensii sunt înregistraţi aproape 5 milioane de salariaţi, pentru care se plătesc lunar contribuţii la pensie.

    La Ministerul Finanţelor, care plăteşte salariile din sectorul public, există alte date care se bat cap în cap cu cele de la statistică, pentu că ministerul numără posturile din organigramă şi nu oamenii care lucrează.

    Peste toate, sunt salariaţii din serviciile de forţă – serviciile secrete, armată, poliţie, unde datele nu sunt chiar atât de publice. 

    Guvernele PSD au avut ca politică creşterea salariului minim pe economie ca principală măsură economică, în 7 ani acest indicator dublându-se, dar în acelaşi timp Ponta, Dragnea & Company au majorat salariile cu mult mai mult în sectorul de stat, culminând cu dublarea salariilor în sectorul medical numai în ultimii doi ani.

    Guvernul PNL are şansa de a creşte mai repede salariul minim, profitând şi de conjunctura internaţională, unde aproape toate statele apelează la această măsură, având în vedere creşterea populismului şi lipsa de competiţie la care a ajuns capitalismul şi de a se apropia de nivelul salarial de la stat, dar nu face acest lucru, considerând că ar afecta profitabilitatea şi productivitatea companiilor private.

    Dar guvenrul PNL nu are un plan pentru creşterea productivităţii muncii şi a calităţii serviciilor în sectorul public.

    Firma de consultanţă PwC susţine că România are nevoie în următorii cinci ani de încă 1 milion de angajaţi, dacă vrea să-şi menţină cel ouţin o creştere economică anuală medie de 3,5%.

    Problema este că la o creştere atât de redusă a salariului minim de numai 1.346 de lei net pe lună, cei 2 milioane de români care stau degeaba dar ar putea să lucreze nu vor ieşi la suprafaţă, asta ca să nu mai vorbim că cei care lucrează acum în sectorul privat, ar prefera să lucreze la stat, având în vedere că salariile sunt mult mai mari.

    De asemenea, din cei 3-5 milioane de români care lucrează afară, cei care s-ar întoarce în ţară, nu pe salariul minim bineînţeles, ci pe salariile din sectorul privat, ar putea fi număraţi pe degete.

    În propunerea de majorare a salariului minim cu 83 de lei net, noul ministru al muncii spune: Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă, datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi – femei, tineri etc.

  • Pentru că cei 1,3 mil. angajaţi plătiţi cu salariul minim lucrează în privat şi nu ies în stradă, guvernul PNL oferă o creştere de numai 83 lei, chemând tinerii şi femeile să iasă la muncă. Dacă cei plătiţi cu salariul minim ar fi fost de la stat, cu proteste în faţa Palatului Victoria, creşterea ar fi fost exponenţială, ca la PSD, şi nu s-ar mai invoca productivitatea

    Orice guvern, fie că este de la PNL, PSD sau tehnocrat, mai întâi are grijă de sectorul public, de întreprinderile, companiile de stat şi regiile de stat.

    Nu contează productivitatea sau serviciile oferite societăţii. Asta apropos de testele PISA: salariile din învăţământ au crescut cu mult peste creşterea salariului minim pe economie, dar rezultatele sunt tot mai proaste. Asta ca să nu mai vorbim de sectorul medical, unde salariile au crescut cu 80% numai într-un an, dar de unde lumea fuge din cauza condiţiilor şi organizării oferite publicului.

    Deşi angajaţii de la privat plătesc taxe pentru sănătate, ajung să mai plătească încă o dată pentru a accesa clinicile private, ca să nu aibă de-a face cu sistemul medical de la stat, mai puţin din cauza doctorilor, care sunt aceeaşi şi la stat şi la privat, ci mai mult din cauza condiţiilor oferite.

    Sectorul privat, firmele private sunt bune doar să achite lunar o notă de plată, din care se plăteşte sectorul public. Iar orice întârziere sau neplată te trimite imediat la închisoare – vezi proiectul fostului ministru de finanţe Eugen Teodorovici.

    Care e situaţia pe piaţa salariilor.

    Conform ultimelor date, media salarială la stat a juns la 3.938 de lei net. Dacă am pune şi marile companii de stat sau instituţiile de stat care îşi stabilesc singure bugetul, media salarială ar fi mult mai ridicată.

    Spre exemplu, BNR are un salariu mediu de aproape 8.000 de lei net şi nu este instituţia de stat sau compania de stat unde salariile sunt cele mai mari.

    La polul opus, în industrie, care are ponderea cea mai mare în PIB, de 23% şi unde lucrează 1,2 milioane de oameni, aproape câţi sunt toţi salariaţii de la stat, salariul mediu este de numai 2.767 de lei net, aproape cel mai prost nivel din economie.

    Cele mai mici salarii – de 1.400-1.500 de lei net – sunt pe piaţa restaurantelor, dar acolo se trăieşte bine din bacşiş. Într-un oraş mare, un chelner nu câştigă mai puţin de 3.000 de lei net în mână.

    Având în vedere nivelurile salariale, prima opţiune a angajaţilor ar fi să lucreze la stat, unde salariile sunt mai mari, unde nu există nicio presiune, unde munca nu este normată şi monitorizată ca în fabricile de componente auto, unde şansa unor pensii mai mari este mult mai ridicată şi unde există un grad de protecţie politică extraordinar.  

    Într-un an, grevele în companiile private pe motive salariale pot fi numărate pe degete, în schimb, la orice protest, la stat cerererile salariale sunt aproape imediat satisfăcute. Că doar banii nu-i produce statul, ci trebuie să vină de la sectorul privat.

    Guvernul PNL ar fi putut să înceapă să corecteze o parte din aceste diferenţe între sectorul privat şi sectorul de stat printr-o creştere mai accelerată a salariului minim.

    Conform proiectului Ministerului Muncii, propunerea este ca salariul minim pe economie să crească cu numai 7,2% de la 1 ianuarie 2.020, adică de la 2.080 de lei brut, la 2.230 de lei brut, respectiv de la 1.265 de lei net la 1.346 de lei net.

    Pentru cei cu studii superioare, salariul brut rămâne la acelaşi nivel, de 2.350 de lei.

    Ministerul Muncii spune în proiectul de hotărâre că sunt 1,370 milioane de salariaţi care sunt plătiţi în acest moment cu salariul minim pe economie din 5,631 milioane de salariaţi activi, adică 24% din total.

    Ministerul Muncii mai face o precizare – că sunt numai 33 de funcţionari publici care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.

    Din ce 1,370 milioane de salariaţi plătiţi cu salariul minim, marea majoritate sunt în sectorul privat.

    Ministerul Muncii nu precizează câţi dintre cei plătiţi cu salariul minim intră în sectorul de stat, ci doar precizează cei 33 de funcţionari publici.

    Problema este că statul, guvernul, nu au o statisică clară a numărului de angajaţi din economie, şi mai mult decât atât nu cred că poate oferi date exacte privind sectorul privat sau sectorul public.

    La Institutul Naţional de Statistică numărul de angajaţi din economie este de 4,9 milioane.

    La Ministerul Muncii sunt 5,6 milioane de salariaţi activi,

    În REVISAL sutn 6 milioane de contracte de muncă, adică un salariat poate să aibă mai multe contracte de muncă.

    Interesant este că REVISAL a fost creat mai mult pentru sectorul privat, unde se spune că se munceşte la negru, considerându-se că în sectorul public nu se întâmplă acest lucru.

    La Casa de Pensii sunt înregistraţi aproape 5 milioane de salariaţi, pentru care se plătesc lunar contribuţii la pensie.

    La Ministerul Finanţelor, care plăteşte salariile din sectorul public, există alte date care se bat cap în cap cu cele de la statistică, pentu că ministerul numără posturile din organigramă şi nu oamenii care lucrează.

    Peste toate, sunt salariaţii din serviciile de forţă – serviciile secrete, armată, poliţie, unde datele nu sunt chiar atât de publice. 

    Guvernele PSD au avut ca politică creşterea salariului minim pe economie ca principală măsură economică, în 7 ani acest indicator dublându-se, dar în acelaşi timp Ponta, Dragnea & Company au majorat salariile cu mult mai mult în sectorul de stat, culminând cu dublarea salariilor în sectorul medical numai în ultimii doi ani.

    Guvernul PNL are şansa de a creşte mai repede salariul minim, profitând şi de conjunctura internaţională, unde aproape toate statele apelează la această măsură, având în vedere creşterea populismului şi lipsa de competiţie la care a ajuns capitalismul şi de a se apropia de nivelul salarial de la stat, dar nu face acest lucru, considerând că ar afecta profitabilitatea şi productivitatea companiilor private.

    Dar guvenrul PNL nu are un plan pentru creşterea productivităţii muncii şi a calităţii serviciilor în sectorul public.

    Firma de consultanţă PwC susţine că România are nevoie în următorii cinci ani de încă 1 milion de angajaţi, dacă vrea să-şi menţină cel ouţin o creştere economică anuală medie de 3,5%.

    Problema este că la o creştere atât de redusă a salariului minim de numai 1.346 de lei net pe lună, cei 2 milioane de români care stau degeaba dar ar putea să lucreze nu vor ieşi la suprafaţă, asta ca să nu mai vorbim că cei care lucrează acum în sectorul privat, ar prefera să lucreze la stat, având în vedere că salariile sunt mult mai mari.

    De asemenea, din cei 3-5 milioane de români care lucrează afară, cei care s-ar întoarce în ţară, nu pe salariul minim bineînţeles, ci pe salariile din sectorul privat, ar putea fi număraţi pe degete.

    În propunerea de majorare a salariului minim cu 83 de lei net, noul ministru al muncii spune: Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă, datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi – femei, tineri etc.

  • ALERTĂ Miniştrii PSD-ALDE, convocaţi la Palatul Victoria

    ”Premierul i-a convocat pe miniştrii din cabinetul său pentru discuţie, probabil despre continuarea guvernării. Nu este o şedinţă”, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat duminică seara că nu trebuie să îşi dea demisia din Guvern, deoarece alegerile au fost pentru europarlamentare, nu pentru parlamentare şi că, dacă cineva doreşte să cadă guvernul, trebuie depusă moţiune de cenzură.

    „Cei care au cerut (demisia,n,.r), probabil nu cunosc legea sau sunt rău intenţionaţi. E vorba despre votul românilor, dar vă reamintesc, căderea unui guvern se face prin moţiune de cenzură. Nu am de ce (să işi dea demisia, n.r.). Am în spatele meu atâţia români care şi-au pus încrederea în noi, acest guvern. Categoric au incredere în noi. S-a votat pentru europarlamentare, nu s-a votat pentru parlamentare. Dacă se vrea demiterea Guvernului, se depune moţiune de cenzură”, a declarat premierul Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Întâlnire între Juncker şi Dăncilă, la Guvern. Preşedintele Comsiei Europene, primit de premier la Palatul Victoria

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a ajuns la Guvern pentru a discuta cu premierul Viorica Dăncilă, în cadrul preluării Preşedinţiei Consiliului UE de către România. Temele abordate vor viza justiţia, migraţia, priorităţile din mandatul Preşedinţiei. Cei doi vor aborda şi tema privind Brexit, dar şi cadrul financiar multianual. După întrevedere, Viorica Dăncilă şi Jean Claude Juncker vor susţine o conferinţă de presă comună.

    Înainte de conferinţă oficialii vor face fotografia de familie.

    Urmează apoi reuniunea plenară a Guvernului României şi Colegiul Comisarilor, în cadrul unui dejun de lucru,

    La Guvern se află şi Colegiul Comisarilor Europeni. Acesta a fost întâmpinat de viceprim-miniştrii Graţiela Gavrilescu, Viorel Ştefan, Ana Birchall şi Eugen Teodorovici.

    Înainte de a ajunge la Guvern, Jean Claude Juncker a fost la Palatul Cotroceni, unde a discutat cu preşedintele Klaus Iohannis, dar şi în Parlament unde s-a întâlnit cu Călin Popescu Tăriceanu şi Florin Iordache.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, se află în România. Întrevederi cu Iohannis la Cotroceni şi cu Dăncilă la Palatul Victoria

    Vizita lui Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, ţară care deţine Preşedinţia Consiliului UE, vine în contextul preluării mandatului de către România.

    La ora 12:15, şeful statului îl va primi pe cancelarul austriac la Palatul Cotroceni, unde cei doi vor face o fotografie oficală, apoi vor avea convorbiri tête-à-tête, urmate de convorbiri oficiale, potrivit agendei oficiale a preşedinteleui Klaus Iohannis publicată pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. De la ora 13.20 cei doi vor susţine o declaraţie comună de presă la Cotroceni.
     
    Vizita lui Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, ţară care deţine Preşedinţia Consiliului UE, vine în contextul preluării mandatului de către România.
     
    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat joi, în cadrul şedinţei de Guvern la care a participat, că vineri România va prelua în mod simbolic Preşedinţia Consiliului UE de la Austria.
     
    „Mâine (vineri – n.r.) vom prelua în mod simbolic de la cancelarul federal al Austriei Preşedinţia Consiliului UE. Domnul cancelar va fi mâine în vizită în România şi la mine şi la doamna prim-ministru”, a afirmat Klaus Iohannis la începutul şedinţei de joi a Guvernului.
     
    De la ora 13.50, premierul Viorica Dăncilă îl va întâmpina pe cancelarul austriac la Palatul Victoria , iar de la ora 14.00 cele două delegaţii oficiale vor purta discuţii la sediul Guvernului. De la ora 14.30 va avea loc un dejun oficial oferit de prim-ministrul Viorica Dăncilă în onoarea cancelarului federal al Austriei, Sebastian Kurz.
     

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară, fără avizul CSAT – surse

    Surse guvernamentale au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că decizia Guvernului s-a bazat pe un punct de vedere de la Ministerul Justiţiei care prevede că Executivul poate adopta rectificarea bugetară fără aviz de la CSAT, baza legală pentru acest punct de vedere fiind o decizie a CCR din 2015 potrivit căreia este obligatorie solicitarea unui aviz de la CSAT, nu şi primirea avizului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gafă de protocol la Palatul Victoria. Premierul Croaţiei a tras-o de mânecă pe Viorica Dăncilă să asculte imnurile de stat

    Premierul Croaţiei, Andrej Plenkovic a ajuns vineri dimineaţa la Palatul Victoria, unde a fost primit cu onoruri militare. Întâlnirea de vineri a fost marcată de greşeală de protocol, premierul român invitându-l pe omologul său croat să treacă în revistă garda de onoare înaintea intonării imnurilor celor două state. Andrej Plenkovic a oprit-o pe Viorica Dăncilă pentru a asculta intonarea imnurilor.

    “Vizita oficialului croat are loc în contextul intensificării relaţiilor bilaterale în ultimii ani, precum şi al apartenenţei celor două state la acelaşi Trio al Preşedinţiei Consiliului UE. Scopul principal al întrevederii îl reprezintă consolidarea cooperării la nivel politic şi economic şi identificarea de noi arii de cooperare la nivel sectorial”, se arată într-un comunicat al Guvernului remis MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, vizita prim-ministrului croat se înscrie în dorinţa de consolidare şi diversificare a cooperării ca state partenere în UE şi aliaţi în cadrul NATO pe principalele teme de interes comun ale agendei regionale şi europene.

    Vizita prim-ministrului croat, Andrej Plenkovic, a debutat, joi seara, cu un dineu de lucru oferit de premierul Viorica Dăncilă în cinstea înaltului oficial de la Zagreb, la care au fost invitaţi să participe toţi membrii Guvernului de la Bucureşti. Prim-ministrul Croaţiei, Andrej Plenkovic se va întâni şi cu preşedintele Klaus Iohannis. De asemenea, Liviu Dragnea va discuta cu premierul croat la Camera Deputaţilor.