BusinessMagazin

Tag: pagube

  • Ce pierderi uriaşe ar avea ţara noastră dacă internetul ar fi oprit o singură oră

    O oră de întrerupere a internetului ar cauza în România pagube de 7,8 milioane dolari (33,7 milioane lei) iar pentru o zi valoarea urcă la 187,9 milioane dolari (811 milioane lei), arată datele netblocks.org şi ale Internet Society.

    În România, o oră de cădere a unui singur serviciu social media – fie Facebook sau Twitter sau WhatsApp, YouTube sau Instagram – înseamnă pierderi de 141.251 de dolari.

    Pentru comparaţie, căderea unui serviciu social media în Bulgaria produce pagube de 37.901 dolari, în Polonia de 349.793 de dolari iar în Statele Unite de 12,9 milioane dolari. O oră de cădere totală a internetului înseamnă pagube de 303 milioane dolari în SUA, de 2 milioane de dolari în Bulgaria şi de 23 de milioane de dolari în Polonia.

    În întreaga lume impactul căderii internetului pentru o oră ar fi de 2,142 miliarde dolari, iar pentru o zi de 51,4 miliarde dolari. Căderea unui serviciu social media timp de o oră produce pagube de 53,8 milioane de dolari.

    Un raport care examinează întreruperile parţiale şi totale în 122 de ţări, a fost publicat de firma de cercetare internet Top10VPN. “În termeni economici, întreruperile nu afectează doar economia formală, ci şi cea informală, în special în ţările mai puţin dezvoltate. De asemenea, pot exista daune de durată, odată cu pierderea încrederii investitorilor şi a afectării dezvoltării, ceea ce face ca estimările noastre să fie conservatoare”, spun cercetătorii Samuel Woodhams şi Simon Migliano. “În ceea ce priveşte drepturile omului, aceste opriri au un impact clar asupra libertăţii de exprimare a cetăţenilor şi a dreptului la informare şi pot duce chiar la o creştere a violenţei”. Studiul pune accent pe întreruprile cauzate de acţiunile deliberate ale guvernelor, acţiuni menite să limiteze liberatea de exprimare sau de comunicare.

    Întreruperile de pe Internet erau rare – rezultatul unor accidente care afectau cablurilor submarine de comunicaţii mai des decât activitatea intenţionată a guvernului – dar cele din urmă au devenit din ce în ce mai frecvente. În ultimii cinci ani, numărul de opriri de internet din întreaga lume a crescut exponenţial, mai ales cele impuse de guverne pentru a controla tulburările şi protestele. Potrivit Freedom House, începând cu anul trecut aproape jumătate din populaţia lumii locuieşte într-o ţară „în care autorităţile au deconectat internetul sau reţelele mobile, adesea din motive politice”.

  • BREXIT: Nota de plată. Ce pagube a creat până în prezent

    Prim ministrul Theresa May ar dori să renegocieze cele mai controversate părţi ale acordului de separare de Uniunea Europeană, după ce a acesta fost respins de Parlament. Oficialii de la Bruxelles au avertizat deja că nu vor lua în considerare solicitarea. Între timp, ameninţarea haosului economic planează peste Marea Britanie.

    City-ul londonez, cartierul financiar, a înregistrat o pierdere constantă de bani şi de locuri de muncă, pe măsură ce marile companii financiare s-au mutat în Europa, pentru a-şi proteja afacerile.
     
    Cinci dintre cele mai mari bănci au transferat 750 de miliarde de euro (857 miliarde de dolari) de active către Frankfurt. Capitalul a trebuit mutat pentru a obţine aprobarea UE în privinţa furnizării de servicii în blocul comunitar.
     
    Deşi din Londra au plecat mai puţini bancheri decât indicau primele estimări, mişcări au loc. Cele mai mari bănci din lume au anunţat planuri de a transfera câteva mii de angajaţi în Paris, Dublin şi Madrid.
     
    Lira a scăzut cu mai mult de 10% faţă de euro de la votul de plecare din UE, din iunie 2016. Exportatorii ar fi putut beneficia de acest fapt, însă costurile tot mai mari ale bunurilor şi serviciilor importate au dus la creşterea inflaţiei. Efectul este o scădere a puterii de cumpărare pentru consumatori, ceea ce face viaţa şi mai dificilă pentru comercianţii cu amănuntul din ţară.
     
    Companiile au amânat, de asemenea, decizii de investiţii, din cauza incertitudinilor legate de forma pe care o va lua Brexit. Banca Angliei a prognozat o creştere zero a investiţiilor pentru anul 2018. Oficialii au avertizat, de asemenea, că este posibil ca terenul pierdut să nu mai poată fi recâştigat. Un studiu UBS din septembrie 2017 a sugerat că referendumul a costat deja Marea Britanie mai mult de 2% de creştere economică. Daunele ar putea fi de lungă durată, iar economia nu îşi va reveni la ritmul de creştere de dinainte de referendum până după 2020, potrivit previziunilor compilate de Bloomberg.
     

  • America a fost zguduită anul trecut de dezastre. Pagubele au fost de zeci de miliarde de dolari

    Statele Unite au înregistrat cele mai mari pagube ca urmare a unor catastrofe naturale în 2018.
     
    Incendiul Camp Fire, care a afectat California în noiembrie, a generat pagube de 16,5 miliarde de dolari, fiind cel mai costisitor incident de anul trecut.
     
    Pe locurile doi şi trei s-au situat uraganele Michael şi Florence, care au generat pagube de 16 miliarde de dolari, respectiv 14 miliarde de dolari.
     
    Michael a fost, de altfel, al patrulea cel mai puternic uragan înregistrat vreodată pe teritoriul Statelor Unite. Furtuna a pus la pământ întreg oraşul Mexico Beach din Florida.
     
    Camp Fire a fost cel mai violent incendiu produs vreodată în California, numărul victimelor ridicându-se la 86. Mii de case au fost arse în totalitate, iar oraşul Paradise a fost distrus în întregime.
     
    Costul total al pagubelor generate anul trecute de dezastre naturale s-a ridicat la 160 de miliarde de dolari, mult sub suma-record din 2017, de 350 de miliarde de dolari.
     
    Din punct de vedere al numărului victimelor, cel mai mare dezastru a fost tsunami-ul care a lovit coasta Indoneziei pe 28 septembrie, când peste 2.100 de oameni şi-au pierdut vieţile. Din 1980 până în prezent, 71% din decesele cauzate de dezastre naturale au avut loc în Asia.

  • Pompierul personal

    Pentru a-şi şti casele la adăpost ori a reduce pagubele produse de incendiile de vegetaţie, aceştia apelează la societăţi de asigurare, care în schimbul unor prime de mii, zeci de mii sau chiar de mai bine de o sută de mii de dolari pe an trimit la faţa locului echipaje private de pompieri, iar pe clienţi îi duc la hoteluri de cinci stele până trece urgia. Rolul pompierilor privaţi este de a se deplasa la proprietatea clientului, de unde îndepărtează toate materialele inflamabile şi împrăştie soluţii de ignifugare, ori sting incendii minore, printre altele, iar după trecerea incendiului evaluează starea proprietăţii şi îndepărtează materialele cancerigene. Aceştia sunt trataţi însă precum civilii şi nu pot interveni alături de pompierii oficiali.

  • Mircea Radulian, INCDFP: A fost cel mai puternic seism din ultimii 14 ani. Ce spune despre posibilitatea producerii unui cutremur MAJOR în perioada următoare

    “Da aşa este corect (este cel mai puternic cutremur din ultimii 14 ani -n.r.). Este un cutremur de adâncime în partea cea mai adâncă a judeţului Vrancea, la 151 de kilometri, este de magnitudine moderată calificăm noi, chiar dacă a fost ceva mai mare, el intră în categoria cutremurelor moderate care nu produc pagube. Sunt simţite, pot produce panică, dar nu au efecte deosebite. În general s-a simţit numai undă, cea mai puternică undă transversală care vine ceva mai târziu şi a durat cam 5 secunde aproximativ. A fost o mişcare scurtă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian.

    Acesta a precizat că este posibil ca următoarele zile să se mai înregistreze nişte replici ale cutremurului, însă scăzute în intensitate.

    “Ca activitate, este un regim la care ne aşteptăm în Vrancea. În primul rând cutremure mici de 2-3, cam 15 pe lună aproximativ statistic, acestea vor fi în permanenţă. Cutremurele ceva mai mari, peste 4, mai rare, vor fi cam la interval de o lună, dar ele trebuie să înţelegeţi că pot să fie două într-o lună, câteva luni să nu fie, nu neapărat unul în fiecare lună. Anul acesta a fost o activitate mai slabă, anul trecut a fost o activitate normală. Cutremure mari, de peste 5, sunt mai rare, nu e obligatoriu să avem anul acesta, e posibil să nu avem niciunul, acestea sunt doar prognoze, iar un cutremur mare este foarte greu de prognozat. E posibil să apară cam oricâand, dar sunt rare. Poate fi peste 5 ani, peste 10 ani un cutremur peste 7 . Astea mari sunt rare, cam 2-3 pe secol . Acum suntem într o perioada mai liniştită, nu avem semne că va veni un cutremur mare foarte curând”, a completat Radulian.

    Un cutremur cu magnitudine 5,8 s-a produs în noaptea de sâmbătă spre duminică în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, fiind resimţit puternic şi în Capitală. Aproximativ trei ore mai târziu, un nou seism a avut loc în zona Vrancea, având o magnitudine de 3,2.

  • ONU: Forţele armate din Myanmar au comis crime împotriva umanităţii

    În regiunea Rakhine, unde sute de mii de persoane de etnie rohingya au fost forţaţi să îşi părăsească propriile case, au fost găsite dovezi clare de genocid, a informat misiunea ONU în Myanmnar.

    Raportul, care s-a concentrat asupra unor evenimente care au început încă din anul 2011, sugerează că acestea “fac cu siguranţă parte din cele mai grave crime comise”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pesta porcină face ravagii în Brăila şi duce la pierderi de milioane de euro, la afaceri distruse şi la şomaj în creştere

    Aceştia au început deja să închidă magazinele care comercializau carne de porc şi să trimită angajaţii în şomaj, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     
    Confirmarea pestei porcine africane la fermele din Gropeni cu 141.000 de porci şi din Tichileşti cu 35.000 de capete reprezintă o grea lovitură pe toţi cei implicaţi în domeniu, atât pentru producători, cât şi pentru comercianţi.
     
    Neoficial, la ferma din Gropeni, cea mai mare din România şi a doua din Europa, se vorbeşte despre pagube de ordinul zecilor de milioane de euro. Valoarea pagubelor va fi stabilită de Prefectura Brăila, cu ajutorul membrilor comisiilor special înfiinţate.
     
    „Se va întruni comitetul de combatere a bolilor, Prefectura va fi cea care va hotărî. Pagube mari, pe acest platou sunt în acest moment 141.000 de porci”, a declarat reprezentanţilor presei medicul veterinar al fermei din Gropeni, Dumitru Jataruc.
     
    Şi angajaţii fermei de la Ticihileşti spun că pagubele sunt uriaşe şi vorbesc despre distrugerea zootehniei.
     
    „Îmi vine să plâng, să văd zeci de mii de animale sacrificate. Nu ştiu dacă dumneavoastră realizaţi lucrul acesta. Pe partea aia de gard se vede altfel. Pierderea e foarte mare, de ordinul milioanelor de euro. Ferma s-a închis deja. În şomaj toată lumea, inclusiv eu. Este foarte agresiv virusul. Se distruge zootehnia. Deja s-a distrus o bucată bună de ea. Bănuiesc că tot sud estul ţării noastre este la pământ şi va fi în continuare la pământ”, a declarat fostul şef al fermei de porci de la Tichileşti, Alexandru Dumitrescu.
     

  • Pierderi de milioane de euro, şomaj în creştere şi afaceri distruse în Brăila, din cauza pestei

    Aceştia au început deja să închidă magazinele care comercializau carne de porc şi să trimită angajaţii în şomaj, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Confirmarea pestei porcine africane la fermele din Gropeni cu 141.000 de porci şi din Tichileşti cu 35.000 de capete reprezintă o grea lovitură pe toţi cei implicaţi în domeniu, atât pentru producători, cât şi pentru comercianţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un balcon s-a prăbuşit peste o maşină în Centrul Istoric din Capitală

    Potrivit Poliţiei Locale, clădirea din care s-a desprins balconul este locuită, asociaţia de proprietari fiind amendată în trecut tocmai din cauza acestui balcon şi somată să repare terasa prăbuşită vineri.

    Balconul a căzut peste o maşină. Nicio persoană nu a fost rănită.

    Strada Şelari din Capitală este una dintre cele mai aglomerate zone din Centrul Vechi, mai ales în weekend, acolo funcţionând foarte multe terase şi localuri vizitate şi de mulţi turişti străni.

  • Câte maşini au fost distruse pentru filmarea seriei Fast and Furious şi care sunt daunele totale?

     Insa filmarea seriei Fast and Furious tinde sa fie o gluma mult prea acida pentru unii admiratori. Brokerii de asigurari si specialisti din domeniul auto au facut un calcul pentru un studiu, demonstrand care sunt pagubele totale create de filmarea peliculelor Fast and Furious. 
     
    Nici nu iti imaginezi care a fost calculul final, daca toate pagubele ar fi fost reale si toate distrugerile s-ar fi filmat in mod real. Suma depaseste 500 de milioane de dolari. 
     
    Peste 200 de vehicule avariate de actorii Fast and Furious
    Ritmul agresiv de sofat al actorilor Vin Diesel sau Jason Statham este bine cunoscut. Insa la un calcul real, acestia ar fi putut distruge in cazul filmarilor masini, cladiri si bunuri in valoare de peste 260 de milioane de dolari. Aceasta suma este impartita numai intre 2 actori din film, imaginati-va! 
     
    In total, peste 30 de cladiri au fost distruse in cazul filmarii seriei, peste 50 de cladiri au fost avariate, iar in ceea ce priveste masinile, 169 de masini standard au fost avariate si peste 140 distruse complet. Doar in cazul “Furious 7” masina folosita pentru a zbura intre cladirile din Abu Dhabi a costat peste 3 milioane de euro, fiind un model de Lykan Hypersport din gama W Motors. 
     
    Eroul pagubelor in Fast and Furious
     
    Cele mai multe cheltuieli in intreaga serie de filmari a facut-o Jason Statham. El singur a distrus masini si cladiri in valoare de aproximativ 182.350.445 de dolari americani. Imaginati-va pentru o secunda cam cat ar fi costat piesele auto pentru reparatia acestor masini distruse de starul Hollywoodian. 
     
    In cazul Furious 7 nu doar masinile au avut de suferit. In frenezia filmului au fost distruse mai multe avioane si elicoptere si chiar un tanc de armata. Daca, spre exemplu, in Fast and Furious 2 se produceau daune in valoare de sub 5 milioane de euro, in Furious 7 s-au distrus peste 100 de active, acestea valorand cu mult peste 200 de milioane de dolari. 
     
    Filmul a incasat insa de zeci de ori mai multe milioane de dolari, asa incat intreaga nebunie a meritat din plin. Cel putin asa declara specialistii box-office care raporteaza venituri de peste 1.5 miliarde dolari doar pentru ultimul dintre filme (pelicula Furious 7).