BusinessMagazin

Tag: pagina verde

  • Pagina verde. Green Pack din Bucureşti face afaceri de peste 120 mil. lei din furnizarea de echipamente pentru colectarea şi reciclarea deşeurilor

    ♦ În prezent, Green Pack derulează investiţii de peste 20 mil. euro în echipamente şi utilaje aferente activităţii de sortare, transport, reciclare, precum şi în hale şi echipamente în cele opt sucursale pe care le are în România – în Bucureşti, Făgăraş, Constanţa, Timişoara, Cluj, Vâlcea, Bacău şi Craiova.

    Green Pack, o companie din Bucureşti, furnizează firmelor din retail, producţie sau comerţ infrastructura de colectare a deşeurilor pe care le generează şi care pot fi reciclate. Businessul, fondat în 2018, este cea de-a treia firmă din grup.

    „Ne adresăm tuturor genera­torilor de deşeuri reciclabile sau valorificabile, indiferent că vorbim despre retaileri, fabrici sau centre comerciale. Ne asigurăm că deşeurile generate sunt tratate în mod corespun­zător, asigurând pe cât posibil valorificarea acestora prin reciclare. Astfel, venim cu infrastructură specializată şi personal calificat pentru a îndeplini aceste obiective“, explică fondatorii Green Pack.

    Potrivit datelor de pe platforma Termene.ro, compania este deţinută de PC Management & Consulting SRL (46%), Greenbroker SRL (46%) şi Olga Anghel (8%). „Iniţial, în 2016, am lansat Green Knowledge, o companie specializată în consultanţă de mediu, cu servicii dedicate atât mediului de business, cât şi celui public. Ulterior, am sesizat nevoia unei companii care să se ocupe într-un mod sustenabil şi prietenos cu mediul de toate tipurile de deşeuri generate. Era un gol în piaţă, România fiind o ţară care este şi acum la început de drum cu privire la modul cum îşi gestionează deşeurile raportat la celelalte state membre UE.“

    Au pornit cu o aplicaţie online de trading de deşeuri, pe care mai târziu au închis-o. În perioada 2016-2018, au dezvoltat trei companii diferite, toate având activităţi complementare, dar nu similare: Green Knowledge, GreenPoint şi Green Pack.

    Green Pack este compania care desfăşoară cele mai complicate operaţiuni de waste management, de la partea de colectare şi transport până la distrugeri, valorificare, sortare deşeuri şi reciclare pentru clienţi industriali în principal.

    „La început a fost mai greu, am apelat la multe credite de nevoi personale şi la toate economiile strânse în perioada de angajaţi. Compania a început cu o investiţie de 200.000 euro în camioane şi utilaje specifice second-hand, achiziţionate de la o altă firmă de profil.“

    În prezent, Green Pack derulează investiţii de peste 20 de milioane de euro în echipamente şi utilaje aferente activităţii de sortare, transport, reciclare, precum şi în hale şi echipamente în cele opt sucursale pe care le are în România – în Bucureşti, Făgăraş, Constanţa, Timişoara, Cluj, Vâlcea, Bacău şi Craiova. În fiecare dintre acestea se desfăşoară activităţi de colectare şi de sortare a deşeurilor. Flota companiei numără peste 100 de camioane şi utilaje. De asemenea, compania îşi desfăşoară activitatea şi la clienţi, în fabrici şi depozite, în peste 60 de locuri din toate judeţele.

    În această perioadă, Sistemul Garanţie-Returnare (SGR) este unul dintre programele care aduce cel mai mare flux de activitate pentru Green Pack, fiind furnizor de echipamente pentru retaileri. Unul dintre jucătorii cu care colaborează este Carrefour, căruia i-a furnizat mai multe automate de colectare de tip RVM (reverse vending machine).

    „Implementarea SGR este cel mai mare efort în direcţia protecţiei mediului pe care şi l-a asumat România.“

    În 2024, compania şi-a propus să se concentreze pe servicii de nişă pe care încă nu le-a abordat, precum gestionarea deşeurilor periculoase, biodegradabile sau electrice şi electronice.

    „De asemenea, ne uităm la optimizarea investiţiilor în zona de reciclare plastic şi lemn, unde încercăm să creştem capacitatea de producţie semnificativ şi să ne creăm o piaţă importantă.“

    Green Pack a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de peste 120 de milioane de lei şi peste 700 de angajaţi. La nivelul întregului grup, cu cele trei firme, afacerile sunt în jurul a 260 de milioane de lei.

    „Anul trecut am implementat două proiecte de importanţă majoră, am investit în echipamente de tip RVM pentru unele din cele mai importante lanţuri de retail din România, investiţie de peste 6 milioane de euro. A doua investiţie importantă a fost achiziţia unei linii performante de reparaţii paleţi de lemn, care a fost pusă în funcţiune la sfârşitul anului de sucursala Făgăraş. A treia investiţie semnificativă a fost instalarea celei de-a doua staţii de sortare automată în Bucureşti şi automatizarea completă a liniei de sortare deşeuri reciclabile. Astfel, instalaţia noastră nu mai are nevoie de forţă de muncă manuală, pentru că totul e separat de roboţi.“

  • Cine-a pus cârciuma-n parc? Peisagist: „Nu ar trebui să fie atât de multe restaurante în parcuri, unul lângă altul, să obstrucţioneze vederea“

    Mai multe localuri care funcţio­nează în parcurile din Bucureşti au ajuns coşmarul celor care locuiesc în preajmă sau al celor care vor pur şi simplu să iasă la plimbare într-o zonă verde. Într-o lume ideală, asemenea businessuri nu ar putea funcţiona în parcuri, locuri create şi amenajate exact ca oaze de linişte, care aşa ar trebui să rămână, fără să deranjeze nici oamenii aflaţi la plimbare, nici locuitorii din împrejurimi.

    În Bucureşti însă, parcul Herăstrău este deja celebru pentru numeroasele sale restaurante, devenind, de-a lungul anilor, o adevărată enclavă în mijlocul celor care totuşi merg în parc pentru spaţiul verde şi nu pentru gălăgie, muzică, aglomeraţie şi, uneori, miros de grătare.

    „Se întâmplă şi în alte ţări să fie câte un restaurant-două în parc, dar nu jumătate de parc plin cu localuri. Cluburile sunt clar excluse, nu am văzut nicăieri altundeva. Ce se întâmplă în parcurile noastre nu e normal, nu ar trebui să fie atât de multe restaurante, nu ar trebui să fie unul lângă altul şi să obstrucţioneze vederea, aşa cum se întâmplă acum, când uneori nu poţi vedea lacul din cauza construcţiilor şi a teraselor“, spune Diana Culescu, preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România.

  • Pagina verde. De ce nu dispar tacâmurile, paharele şi paiele din plastic de unică folosinţă din magazine şi restaurante? „Avem o legislaţie, dar nu se respectă. Nimeni nu controlează şi nu aplică amenzi“

    ♦ Parlamentul European a adoptat în 2019 o directivă pentru reducerea consumului de produse din plastic de unică folosinţă, bunuri care au un impact puternic negativ asupra mediului ♦ În legislaţia naţională, prevederile directivei europene au fost transpuse în Ordonanţa nr. 6 din 25 august 2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Potrivit acesteia, nerespectarea prevederilor se sancţionează cu amenzi care pleacă de la 3.000 şi pot ajunge la 40.000 de lei.

    La mall, în cafenele, la chioşcurile din parcuri şi grădina botanică, tacâmurile şi paharele dein plastic de unică folosinţă încă nu dispar din dulapurile  şi de pe rafturile comercianţilor, care în continuare le oferă clienţilor, deşi legislaţia le interzice.

    „Capace şi paie din plastic găsiţi pe raftul acela din colţ. Dacă încă mai avem? Da, mai avem, de ce întrebaţi?“, întreabă confuz un barista de la o cafenea din Timişoara. Şi la comenzile plasate prin intermediul aplicaţiilor situaţia este similară, mâncarea venind adesea însoţită de tacâmuri din plastic. Uneori, este menţionat pe ele că sunt biodegradabile, fiind aşadar doar asemănătoare cu plasticul clasic. Alteori însă, nu.

    „Avem o legislaţie, este funcţională, doar că nu se respectă. Teoretic, paiele şi tacâmurile din plastic sunt interzise, dar cu toate acestea se găsesc în continuare peste tot, în toate hipermarketurile, ca să nu mai spun că majoritatea locaţiilor încă folosesc paie din plastic de unică folosinţă, interzise din anul 2021. Nimeni nu controlează şi nu aplică amenzi“, remarca recent, la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero, Alexandru Pârvuleţ, un antreprenor care a pus bazele afacerii GoZero, prin care vrea să impulsioneze reutilizarea vaselor şi a tacâmurilor în restaurante, cafenele şi la evenimente, eliminând ambalajele de unică folosinţă. Gabriel Bălăceanu este un alt antreprenor care a avut iniţiativa de a oferi o alternativă la paiele din plastic şi a creat Harpai, un brand de paie din hârtie, pe care le produce în judeţul Prahova. „Clienţii pe care i-am avut noi au încercat să renunţe de tot la paiele de băut din plastic. Însă când mă uit în piaţă şi în restaurante, realizez că din ce în ce mai mult au început să apară paiele de băut din plastic, ceea ce e dureros în condiţiile în care avem şi o legislaţie care interzice folosirea lor, doar că din păcate nu se aplică. Sperăm să se aplice legislaţia“, spunea recent Gabriel Bălăceanu la emisiunea online ZF Afaceri de la Zero. Harpai este unul dintre primii producători de paie din hârtie din Europa, în ultima perioadă începând să apară şi alte fabrici similare în regiune, în ţări ca Bulgaria şi Serbia. Evopack este o altă companie locală care a creat alternative la ambalajele de unică folosinţă din plastic. „În momentul de faţă, cererea de ambalaje biodegradabile este mai mare la export decât în România. Însă avem în continuare cerere pentru tacâmurile de plastic şi din Italia, Austria sau Germania“, spunea Cosmin Vacariu, proprietarul fabricii Evopack din Piatra-Neamţ, la conferinţa ZF „ESG is business“. 

     Legislaţia este mult prea permisivă, este el de părere, şi astfel companiile au găsit breşe prin care să nu o respecte. „Sperăm că în viitor vor exista şi controale din partea statului cu privire la ambalajele şi tacâmurile utilizate în HoReCa şi în FMCG.“ Parlamentul European a adoptat în 2019 o directivă pentru reducerea consumului de produse din plastic de unică folosinţă, bunuri care au un impact puternic negativ asupra mediului. Regulile au intrat în vigoare pe 3 iulie 2021, presupunând eliminarea completă a paharelor, a tacâmurilor, a farfuriilor, a paielor din plastic de unică folosinţă. În aceeaşi categorie se înscriu şi beţişoarele de urechi, paiele/ beţele pentru agitat băuturi, beţele care se ataşează baloanelor, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare şi recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat. În legislaţia naţională, prevederile directivei europene au fost transpuse în Ordonanţa nr. 6 din 25 august 2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. Potrivit acesteia, nerespectarea prevederilor se sancţionează cu amenzi care pleacă de la 3.000 şi pot ajunge la 40.000 de lei.

    În vreme ce unele companii s-au conformat, altele continuă să comercializeze produse neconforme. Totodată, alţi jucători aplică doar parţial reglementările.

     

  • Pagina verde. Cine se află la cârma celor mai importante cinci instituţii legate de mediu din România? Unele instituţii sunt conduse de oameni cu experienţă şi pregătire în domeniu, altele au la cârmă persoane sub 30 de ani – de viaţă, nu de experienţă

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Fondului pentru Mediu, Garda de Mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti sunt câteva dintre cele mai importante instituţii sub apanajul cărora intră protejarea mediului înconjurător în România.

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Fondului pentru Mediu, Garda de Mediu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti sunt câteva dintre cele mai importante instituţii sub apanajul cărora intră protejarea mediului înconjurător în România.

    Dacă unele dintre ele au la conducere oameni longevivi, ocupând funcţiile actuale de mai bine de două decenii, altele au rotit numeroşi şefi doar în decurs de câţiva ani. Unele instituţii sunt conduse de oameni cu experienţă şi pregătire în domeniu, altele au la cârmă persoane sub 30 de ani – de viaţă, nu de experienţă. Cum arată „catalogul“ celor care ţin în mâini sănătatea mediului din România?

     

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor:

    ► Tánczos Barna (ministru)

    ► Ministrul Tánczos Barna a absolvit Academia de Studii Economice din Bucureşti în anul 1998, iar în acelaşi an şi-a început activitatea în Parlamentul României, pe poziţia de expert, după cum arată datele din CV-ul său publicat pe site-ul Ministerului Mediului. Este senator din 2012, a fost preşedinte al Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă în perioada 2008-2013 şi a avut trei mandate de secretar de stat în trei ministere: Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării şi Turismului şi Ministerul Transporturilor. Tánczos Barna ocupă funcţia de ministru al mediului, apelor şi pădurilor din decembrie 2020.

     

    Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM):

    ► Laurenţiu-Adrian Neculaescu (preşedinte)

    ► Are pregătire de economist, fiind absolvent al Universităţii Valahia din Târgovişte, conform propriului CV. A lucrat pe un post de contabil în perioada 2001-2004, iar apoi, vreme de aproape cinci ani, a fost consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei – Direcţia Contractare. Între decembrie 2008 şi iulie 2009 a schimbat departamentul, dar a rămas consilier în acelaşi minister. De la 1 iulie 2009, a preluat rolul de şef serviciu la cancelaria preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Din 2012 până în 2016 a fost director general la Hefaistos, companie cu activitate în domeniul turismului. Pentru o scurtă perioadă de timp, de mai puţin de trei luni, a fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, trecând imediat pe aceeaşi funcţie la Ministerul Mediului.

    Laurenţiu-Adrian Neculaescu este preşedintele AFM din februarie 2022, devenind al şaptelea ocupant al acestei poziţii într-un interval mai scurt de trei ani.

     

    Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM):

    ► Laurenţiu-Alexandru Păştinaru (preşedinte cu rang de secretar de stat)

    ► Ocupant al actualei funcţii din decembrie 2022, Laurenţiu-Alexandru Păştinaru este absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir“ şi are un master în Ştiinţe penale absolvit la aceeaşi facultate. A fost inspector în Corpul de Control din cadrul Primăriei Sectorului 5 din Bucureşti (august 2018 – februarie 2020), comisar la Garda Naţională de Mediu (februarie 2020 – decembrie 2022), apoi a preluat rolul de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, unde coordonează implementarea politicilor, a strategiei şi a legislaţiei în domeniul protecţiei mediului. În vârstă de 29 de ani, este cel mai tânăr preşedinte din istoria ANPM.

     

    Garda de Mediu:

    ► Octavian Popescu (director general)

    ► Absolvent al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) şi al Academiei de Studii Economice, Octavian Popescu ocupă rolul de director general al Gărzii de Mediu de mai bine de două decenii – mai exact, din martie 2002, potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.

     

    Administraţia Lacuri, Parcuri  şi Agrement Bucureşti (ALPAB):

    ► Corina Simona Bega (director general)

    ► Numită în iunie 2022 în funcţia de director general al ALPAB (Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti), Corina Simona Bega are o experienţă de peste 30 de ani în companii, fiind în trecut manager la producătorul de ţigarete Philip Morris România, funcţie din care a condus departamente din România, Serbia, Elveţia şi Israel. După Philip Morris, s-a ocupat de firma proprie Leadscipline, care are ca obiect de activitate creşterea eficienţei organizaţiilor, în prezent fiind şi mentor de business. Înainte de numirea la ALPAB, Corina Bega a preluat, în 2021, conducerea Companiei Municipale Agrement, tot din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, la fel ca ALPAB. Potrivit profilului său de LinkedIn, Corina Bega este absolventă de Economie la Universitatea „Bogdan Vodă“ din Cluj-Napoca.

  • Pagina verde. Patru antreprenori români au dezvoltat o aplicaţie de mobilitate urbană în Bucureşti care propune mijloace de transport sustenabile

    ♦ „Cel mai recent succes este un grant norvegian, însumând peste 75.000 de euro, la care se adaugă şi investiţia fondatorilor, sub formă de capital de peste 15.000 de euro“, spun fondatorii Motum.

    Patru tineri antreprenori pasionaţi să găsească soluţii pentru schimbările climatice au dezvoltat un proiect digital menit să reducă aglomeraţia din traficul din Bucureşti. Businessul lor a luat forma unei aplicaţii şi poartă numele de Motum.

    „Funcţionăm ca un tool de sustenabilitate pentru atingerea obiectivelor europene de sustenabilitate, precum şi a iniţiativelor de mediu, sociale şi de guvernare (ESG). Motum este o aplicaţie de mobilitate urbană care oferă mijloace de transport sustenabile către destinaţia dorită. Aceasta te recompensează când ajungi la destinaţie pentru CO2-ul economisit cu puncte ce pot fi transformate în vouchere la partenerii noştri. Componenta aparte a Motum este cea de gamification, îmbinând utilul cu plăcutul, recompensându-te şi pe tine, şi planeta în acelaşi timp“, spun fondatorii proiectului.

    Practic, Motum a apărut în 2020, odată cu câştigarea finalei europene a unui concurs pe tema Smart Mobility, organizat de ERTICO (European Road Transport Telematic Implementation Coordination), o organizaţie care promovează transportul inteligent. Cei patru fondatori – Daniel Mănăsescu, Alexandra Voinea, Adrian Azoiţei şi Paul Cozma-Ivan – au continuat să participe la diferite programe de accelerare şi incubatoare, iar în octombrie 2021 au înfiinţat firma prin care este operat proiectul, Hello Motum.

    „În ultimii ani, am reuşit să atragem fonduri atât din acceleratoare, cât şi din diferite concursuri pe tema climatică, la care am participat. Cel mai recent succes este un grant norvegian, însumând peste 75.000 de euro, la care se adaugă şi investiţia fondatorilor, sub formă de capital de peste 15.000 de euro. Grantul este oferit de Innovation Norway şi finanţat de SMEs Growth România – Boost to Romanian Business sector: Business Growth in Start-ups – 2nd call.“

    Clienţii care folosesc Motum sunt în general companiile care vor să reducă amprenta de carbon a angajaţilor lor, rezultată din naveta către serviciu, şi care le pun acestora la dispoziţie accesul în aplicaţie. Preţurile depind de dimensiunea companiei şi de numărul de utilizatori care vor folosi aplicaţia. Printre sugestiile din aplicaţie pentru a ajunge la o anumită destinaţie se numără inclusiv mersul pe jos, atunci când este fezabil, ceea ce implică eliminarea completă a amprentei de carbon.

    „În 2022 am reuşit să lansăm varianta beta a aplicaţiei Motum, atât pentru Android, cât şi pentru iOS. Misiunea noastră a atras alături de noi 15 parteneri în marketplace, precum şi un proiect-pilot cu o corporaţie.“

    Planul pentru 2023 este atragerea unei investiţii private pentru dezvoltarea aplicaţiei şi ajungerea la clienţi noi. „Motum contribuie la economia circulară prin crearea unui stil de viaţă sustenabil. Pornind de la mobilitatea urbană sustenabilă şi continuând cu educarea populaţiei, Motum oferă informaţii şi educaţie cu privire la combaterea consumerismului şi promovarea mişcării sustenabile“, mai spun fondatorii aplicaţiei.