BusinessMagazin

Tag: pact fiscal

  • Românii, mai catolici ca nemţii la disciplina fiscală

    Guvernul a aprobat proiectul respectiv de lege în noiembrie anul trecut. MES este plasa de siguranţă financiară a zonei euro, care va intra în vigoare oficial la 1 iulie şi va funcţiona pe baza contribuţiei ţărilor membre.

    Statele semnatare ale tratatului (25 din 27 de state ale UE) îşi asumă din 2013 o disciplină fiscală întărită, incluzând regula bugetului echilibrat şi un control mult mai detaliat de la Bruxelles al politicilor economice şi bugetare, sub rezerva unor amenzi care merg până la 0,1% din PIB.

    Germania nu a ratificat încă documentul, camera inferioară a parlamentului urmând să se pronunţe asupra lui la 29 iunie. O serie de parlamentari ai partidului de stânga Die Linke, au anunţat, vineri, că vor contesta chiar la data de 29 iunie Mecanismul European de Stabilitate şi tratatul fiscal la curtea constituţională a ţării.

    Aceasta înseamnă că Germania ar putea rata obiectivul ca până la 1 iulie să aibă gata ratificate cele două instrumente de unificare a zonei euro, ceea ce înseamnă că, implicit, nici Mecanismul European de Stabilitate nu va putea să intre în vigoare la data de 1 iulie. Consecinţa ar fi că astfel sunt puse în pericol resursele zonei euro necesare pentru susţinerea statelor atacate de speculatori, ca şi ajutorul de 100 mld. euro convenit de liderii zonei euro pentru recapitalizarea băncilor spaniole.

    Pentru ca tratatul fiscal să intre în vigoare la data stabilită, adică din 1 ianuarie 2013, este necesar ca el să fie ratificat de cel puţin 12 dintre cele 17 state membre ale zonei euro.

  • Jos cu austeritatea! Şi ce punem în loc?

    Geologul atenian Nikos Palyvos, în vârstă de 38 de ani, şomer din 2009 încoace, s-a sinucis la 23 aprilie. Cu două zile înainte, îşi luase viaţa Savvas Metoikidis, 44 de ani, învăţător din Xanthi, iar cu câteva săptămâni în urmă, pensionarul Dimitris Christoulas, de 77 de ani, se împuşcase în cap sub un copac din Piaţa Syntagma, vizavi de clădirea parlamentului elen. Discuţie pe Facebook: cum se face că în ultimii doi ani s-au sinucis 1.700 de greci? Unde e tăria de caracter din timpul războiului, când oamenii nu se mai sinucideau, ci luptau şi rezistau? Sunt ţări unde se trăieşte de 100 de ori mai rău decât în Grecia şi acolo nu mai e epidemie de sinucideri! Şi cineva răspunde aşa: “Probabil pentru că pe timpul războiului oamenii ştiau cine e inamicul, aveau o şansă să lupte şi să spere că duşmanul va fi învins, pe când azi, inamicul e altceva, sunt doar nişte entităţi vagi, fără chip şi fără nume, undeva departe, care le distrug viaţa fără ca ei să se poată opune”.

    Cine sunt entităţile fără chip şi cum se poate lupta cu ele? Grecia sărăcită şi adusă la disperare de criza datoriilor nu e un caz izolat, ci doar un caz extrem al acestui fenomen ciudat care bântuie de trei ani Europa. Până acum, în UE s-au conturat două răspunsuri opuse. Dacă entităţile sunt identificate drept oamenii înşişi, vinovaţi că au consumat prea mult pe datorie şi au fost prea răsfăţaţi de statul bunăstării şi de politicienii lui, atunci trebuie luptat cu oamenii înşişi: trebuie tăiate cheltuielile publice, micşorate salariile, restrânse drepturile la pensie şi la asigurări sociale, trebuie muncă mai multă ca să poată fi plătite datoriile şi eventual şi un guvern tehnocrat, fără teamă că pierde alegerile dacă îşi supără electoratul. Dacă entităţile sunt băncile şi pieţele financiare, care aduc statele la sapă de lemn cu dobânzile şi speculaţiile lor, atunci războiul înseamnă reglementarea pieţelor şi renunţarea la politica austerităţii până la infinit, impusă de ele, în favoarea vechii reţete a relansării economice bazate pe stimulente şi investiţii cu bani publici.

    Prima soluţie a fost aplicată de Germania, alături de Marea Britanie, est-europeni, Franţa, Spania, Portugalia, Italia şi de toate ţările care au acceptat să semneze mai întâi Pactul de competitivitate Euro Plus, de anul trecut, mai apoi pactul fiscal de anul acesta, care urmează să fie ratificat de parlamentele naţionale sau supus unui referendum naţional, aşa cum se va întâmpla în Irlanda la 31 mai. A doua soluţie, cerută insistent în stradă de manifestaţiile “indignaţilor” europeni, a început să capete oficial glas prin prezidenţiabilul francez Francois Hollande. El a cerut nu numai renegocierea tratatului fiscal european pentru a-l face mai puţin constrângător, ci şi schimbarea statutului Băncii Centrale Europene, astfel încât BCE să poată aloca bani direct Mecanismului European pentru Stabilitate (fondul de rezervă al zonei euro, în valoare de 500 mld. euro), iar acesta să-i dea statelor pentru investiţii. Scopul ar fi ocolirea băncilor comerciale, care în decembrie şi februarie au luat bani cu dobândă de 1% de la BCE şi apoi i-au împrumutat scump statelor.

    Socialistul Hollande vorbea despre politici de stimulare a creşterii aproape concomitent cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a declarat săptămâna trecută că în afară de pactul fiscal, Europa are nevoie şi de un “pact pentru creştere”, spre a evita recăderea continentului într-o recesiune generală, pe care politicile prociclice de austeritate tind s-o facă inevitabilă. Până şi tehnocratul Mario Monti, premierul Italiei, a spus că disciplina bugetară e necesară, dar trebuie însoţită de politici de creştere economică, pentru că altfel criza se va adânci. “Reformele structurale şi măsurile de consolidare fiscală adoptate de noi duc doar la deflaţie, nu creează creştere. Investiţiile publice nu sunt neapărat mai rele pentru economia europeană decât consumul privat, deşi cadrul politicilor de acum le tratează astfel”, a afirmat Monti.

    La sfârşitul lui martie, 11 ţări europene – între care şi Marea Britanie, campionul austerităţii – erau deja oficial în recesiune, şomajul a atins maximul ultimilor 15 ani (10,9% în zona euro, ceea ce înseamnă aproape 25 de milioane de oameni fără slujbă, cu 8,5 milioane mai mult decât la începutul lui 2008), iar toţi indicatorii relevanţi pentru activitatea din industrie au scăzut în zona euro, în unele ţări pentru a opta sau a 11-a lună consecutiv şi, ceea ce e mai important, nu numai în ţările cu probleme, ci în Germania şi Franţa. Şomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani continuă să crească, iar în Spania a ajuns la 51%, în condiţiile în care zeci de mii de spanioli au plecat să-şi caute de muncă în Marea Britanie, Elveţia, Germania, Argentina sau Chile, iar guvernul Rajoy, chiar dacă a admis că nu poate reduce deficitul bugetar atât de repede pe cât îi cere Bruxellesul, taie cheltuieli în continuare, de frica agenţiilor de rating şi de teama să nu ajungă la mâna FMI.

    În doar câteva săptămâni, cearta pe austeritate a doborât guvernul din Olanda, era cât pe ce să-l doboare pe cel din Cehia, după manifestaţii masive de protest şi a adus la putere stânga în Slovacia, cu un program de reducere a deficitului nu prin tăieri de cheltuieli sociale, ci prin suprataxarea bogaţilor şi eliminarea cotei unice. “A pune mereu reducerea datoriei înaintea creşterii economice îi aduce pe oameni la disperare”, spunea Francois Hollande. Şi încă nu avuseseră loc alegerile din Grecia din 6 mai, care au urcat cota extremiştilor de dreapta şi de stânga în dauna partidelor adepte ale austerităţii. Zilele trecute, Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a cedat şi a anunţat că ia în considerare o reuniune a liderilor UE, la sfârşitul lunii mai, ca să discute nişte iniţiative de creştere economică. Soluţia nu e însă nicidecum aşa de evidentă precum pare din discursul triumfător al lui Hollande.

  • Italia şi Germania vor să aprobe simultan pactul fiscal şi Mecanismul European de Stabilitate

    “Este adevărat. Este un proiect al premierului Mario Monti şi al cancelarului Angela Merkel”, a declarat preşedintele comisiei pentru afaceri externe din Senatul italian, Lamberto Dini.

    Guvernul german şi cel italian au refuzat în schimb să comenteze informaţiile publicate de La Repubblica. “Este prevăzută prezenţa unui număr mic de parlamentari italieni în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului german, în timpul votului, ca şi a unor parlamentari germani în legislativul de la Roma, la a doua lectură a proiectelor”, a arătat Dini.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce avantaje va avea România prin aderarea la noul tratat fiscal al UE

    “România se află în faţa unei opţiuni fundamentale: ce lăsăm copiilor noştri – lăsăm o casă sau o datorie? Dacă decidem să lăsăm o datorie, mergem înainte ca până în 1989, dar asta le vom lăsa moştenire – o datorie mare. Dacă decidem să le lăsăm o casă, mergem împreună cu cei 24, cărora, declarativ cel puţin, ne-am alăturat, prin declaraţia mea”, a afirmat şeful statului.

    “Eu nu propun românilor un viitor de austeritate. Dacă noi intrăm în acest tratat, România va fi mult mai atractivă pentru investiţii decât a fost până acum şi România are şansa că este loc pentru investiţii, de la autostrăzi, minerit, termocentrale, hidrocentrale, orice se poate face în ţara asta şi asta înseamnă creştere economică sănătoasă. Dar să nu ne mai iluzionăm că putem genera prosperitate prin consum excesiv”, a subliniat Băsescu.

    El a comentat, în context, declaraţia adoptată luni la Bruxelles de liderii europeni despre crearea de locuri de muncă. Una dintre priorităţi este stimularea angajării pe piaţa muncii, cu atenţie specială pentru tineri, prin măsuri pe care Comisia Europeană va trebui să le prezinte la Consiliul European din 1-2 martie. Este vizată creşterea oportunităţilor de angajare a tinerilor după terminarea studiilor, prin prezentarea unor oferte de angajare, opţiuni de continuare a studiilor, programe de ucenicie sau un stagiu într-o societate sau într-o instituţie. “Ucenicia, pe care noi tocmai am legiferat-o anul trecut, ce-i drept, prin asumarea răspunderii, prin noul Cod al Muncii, a devenit unul din obiectivele la nivel european”, a remarcat Traian Băsescu.

    De asemenea, se vizează programe pentru reintroducerea în sistemul de formare a celor care au părăsit timpuriu şcoala – “un alt obiectiv pe care îl angajează chiar noua Lege a educaţiei din România, hulită, tot pentru că s-a făcut prin angajarea răspunderii”.

    O altă prioritate se referă la consolidarea pieţei interne, care prevede că o ţară care nu a cheltuit toate fondurile alocate de Uniunea Europeană în exerciţiul bugetar 2007-2015 poate să utilizeze fondurile neangajate ca şi garanţie pentru creditare în vederea creării de locuri de muncă în întreprinderi mici şi mijlocii. De asemenea, Banca Europeană de Investiţii primeşte sarcină să declanşeze programe de creare de întreprinderi mici şi mijlocii în toate statele membre.

    În privinţa unui plan de inhibare a delocalizării industriilor din Europa de către marile companii, plan dorit de România, subiectul va fi abordat la următorul Consiliu European, a mai spus Băsescu.

  • Băsescu: Obiectivul nostru pentru 2012 este un deficit structural de 0,7% din PIB

    “Deci pentru România, care are PIB de 1,3 miliarde, spre exemplu, o simplă sancţiune, o simplă demagogie a politicienilor costă 130 de milioane de euro”, a exemplificat Băsescu. “Politicianul, când anunţă că dă ceva fără să aibă bani şi măreşte deficitul sau depăşeşte gradul de îndatorare al ţării, trebuie să ştie că odată cu anunţul trebuie să pregătească să achite şi o amendă.”

    Obiectivul asumat de preşedinte pentru acest an este atingerea unui deficit structural de 0,7%, a spus şeful statului, subliniind că nu este vorba despre deficitul bugetar, unde România trebuie să se încadreze sub plafonul de 3% din PIB. “Deficitul structural este mult mai complicat, el ia în consideraţie şi deficitele pe termen lung ale pensiilor, nu ia în consideraţie creşterile economice accidentale, generate de supraîncălzirea economiei şi aşa mai departe. Deci este un criteriu care este mult mai complicat. Noi nu am fost obişnuiţi să lucrăm cu el, dar va trebui să învăţăm foarte bine ce înseamnă deficit structural, să ne uităm şi la cum avansează numărul de pensionari în raport cu numărul de locuri de muncă pe care le creăm. Este un proces extrem de laborios, dar reflectă mult mai bine realitatea şi perspectiva unei ţări”, a explicat Băsescu.

    “Să faci un deficit bugetar sub 3%, cu mici eforturi se poate face, chiar iei bani împrumut şi îţi completezi deficitul, îl reduci, aparent, dar deficitul structural e mult mai greu sau, practic, nu poate fi falsificat. Aşa au fost state membre care s-au făcut că au îndeplinit criteriile de la Maastricht şi au intrat în zona euro, după care au devenit o mare problemă, pentru că nu erau competitive”, a detaliat şeful statului, făcând aluzie la Grecia.

    În cazul României, care are o datorie publică mică în raport cu PIB, sau al altor state cu datorie mică, pactul fiscal convenit de liderii europeni dă posibilitatea unui deficit structural mai mare în unii ani. “Dar să nu vă gândiţi că discutăm de procente întregi, de fracţiuni de procent putem discuta, până la un 0,7, spre exemplu, care pentru România, având în vedere datoria ei, este suportabil”, a precizat Traian Băsescu.

    România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, respectiv 4.570 de euro datorie privată şi datorie publică, a afirmat preşedintele. În ce priveşte datoria publică, datoria totală este de 97,9 miliarde de euro, din care 22 de miliarde sunt datorie publică, restul sunt datorie privată, ceea ce înseană că datoria publică pe cap de locuitor este de circa 1.000 de euro.

    Tratatul fiscal aprobat marţi la Bruxelles va intra în vigoare încă din această toamnă, a estimat Băsescu, care se aşteaptă ca până atunci să fie deja ratificat de 12 state din zona euro. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci tratatul va intra oricum în vigoare la 1 ianuarie 2013.

  • Liderii Europei convin asupra unui fond de salvare. Marea Britanie şi Cehia au rămas pe dinafară

    Doar Marea Britanie şi Republica Cehă au refuzat să semneze pactul ce va impune sancţiuni automate ţărilor care vor încălca limitele de deficit pe care s-au angajat să le respecte.

    Tratatul bugetar trebuie semnat oficial la începutul lunii martie şi se va aplica de îndată de 12 state l-au ratificat. Pactul prevede ca statele semnatare să menţină bugete echilibrate şi un deficit structural care să nu depăşească 0,5 la sută din PIB. Fiecare stat va trebui să instituie un mecanism de corecţie care se va declanşa automat în caz de deparaj în raport cu acest obiectiv. În caz de depăşire a limitei de 3 la sută din PIB a deficitelor publice anuale, statele vor fi expuse unor sancţiuni cvasiautomate.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Băsescu: La Bruxelles, România a obţinut un compromis convenabil

    Statele non-euro, dar semnatare ale tratatului, vor participa la summiturile zonei euro ori de câte ori se discută probleme de interes general pentru piaţa unică, legate de competitivitate sau de eventuale modificări strategice în zona euro, de modificări de politici strategice în zona euro, a explicat Băsescu. S-a stabilit că zona euro va avea minim două întâlniri pe an, la care cel puţin la una participă toţi semnatarii tratatului, dacă în cea de-a doua s-ar discuta strict probleme ale zonei euro. Când sunt situaţii în care se întâlneşte numai zona euro, premergător se organizează un Consiliu European, la care se discută eventual problemele care i-ar afecta pe toţi cei 27 şi abia pe urmă se rămâne în grupul celor 17.

    “Deci eu cred că s-a obţinut un compromis convenabil, atât statelor din zona euro, cât şi statelor semnatare ale tratatului”, a conchis preşedintele.

    Pactul fiscal la care luni au aderat 25 de ţări şi care va fi semnat la 1 martie intră în vigoare când este ratificat de 12 state. În momentul de faţă, 25 de state au anunţat că intenţionează să semneze tratatul pe data de 1 martie. “Noi am fost printre cei care au susţinut ca în tratat să fie inclusă şi obligaţia de respectare a nivelului maxim de îndatorare prevăzut de Acordul de la Maastricht, cu mecanismele care se vor declanşa automat, dar astăzi nu am stabilit cum va funcţiona acest mecanism. Este sarcina Eurogrupului şi a Comisiei să facă nişte propuneri pentru modul cum se declanşează mecanismul cu privire la gradul de îndatorare excesiv”, a afirmat Băsescu. Nivelul maxim de îndatorare acceptat este de 60% din PIB.

    A mai rămas de clarificat, la nivel naţional, modul de introducere în Constituţie a obligaţiei de a respecta deficitul structural de cel mult 0,5% din PIB. Spre exemplu, formularea completă – aş vrea să v-o citesc, ca să înţelegeţi unde este interpretarea -, spre exemplu, formularea tradusă, încă nu avem varianta în limba română, dar traducerea din engleză este următoarea: “Regulile menţionate la paragraful I – cele legate de deficitul excesiv – vor fi transpuse în legea naţională a părţilor contractante, cel mai târziu la un an de la intrarea în vigoare a acestui tratat, prin prevederi cu forţă juridică şi caracter permanent, de preferinţă constituţional, sau prevederi care prezintă în alt mod garanţii că vor fi respectate şi asumate pe tot parcursul proceselor naţionale bugetare”. Există state care au alt tip de legi decât România, care se votează cu două treimi sau cu 75% din numărul de parlamentari, în cazul cărora nu mai e necesară introducerea în Constituţie.

    “Noi avem răgazul de a modifica Constituţia până la sfârşitul anului 2013, din acest punct de vedere, pentru că tratatul este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2013. Sigur se poate întâmpla să intre în vigoare mai repede şi atunci avem un alt tip de problemă. Spre exemplu, în momentul în care 12 state l-au ratificat el intră în vigoare. Nu exclud posibilitatea ca 12 state să ratifice tratatul înainte de 1 ianuarie 2013. Vreau să cred că România va fi una dintre aceste ţări”, a mai spus şeful statului.

  • Cum va arăta pactul fiscal european la care va adera România

    Pe de altă parte însă, spre deosebire de versiunile precedente, proiectul nu mai cere ca regula bugetului echilibrat să fie inclusă obligatoriu în constituţiile statelor membre, ci doar să aibă “caracter ferm şi permanent” şi doar opţional să figureze în constituţie.

    Pactul ar urma să intre în vigoare la începutul lui 2013, dacă parlamentele a 12 ţări din cele 15 ale zonei euro vor ratifica până atunci acordul. Textul final va fi discutat la reuniunea miniştrilor de finanţe ai UE şi apoi la Consiliul European, ambele la sfârşitul lui ianuarie.

    Preşedintele Traian Băsescu a propus modificarea Constituţiei, spre a include în text, între altele, prevederea potrivit căreia România trebuie să menţină un deficit bugetar zero. România a fost printre primele ţări UE din afara zonei euro care şi-au exprimat dorinţa de a adera la viitoarele reglementări bugetare ale zonei euro.