BusinessMagazin

Tag: Pact

  • Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a semnat pactul propus de Viorica Dăncilă

    „Toţi cei 11 care au fost astăzi prezenţi din grupul minorităţilor au fost de acord cus emanrea pactului. Cu lucrurile acestea de bun simţ suntem de acord, aşa cum am fost de acord şi cu acordul propus de preşedintele Iohannis pe care iar l-am semnat şi probabil şi la alte formule de genul ăsta dacă sunt de tipul ăsta. În general semnăm lucruri cum am semnat şi pactul cu preşedintele, lucruri care confera stabilitate sistemului legislativ”, a declarat Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, luni, pentru MEDIAFAX.

    Întrebat de MEDIAFAX ce a convins grupul parlamentar al minorităţilor să semneze pactul, Pambuccian a răspuns: „Chestiunea legată de nemodificarea sistemului de salarizare şi de pensii şi necreşterea taxelor”.

    Premierul Viorica Dăncilă a propus, vineri, un pact între partidele politice din România, în care acestea îşi iau angajamentul că vor lupta pentru bunăstarea cetăţenilor şi că nu vor tăia pensiile şi salariile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dan Barna, validat pentru un nou mandat de preşedinte USR

    „Acest congres este cel mai mare şi posibil cel mai important congres din istoria noastră de până acum ca partid. Dar cu siguranţă şi cel mai important pentru viitorul USR, care va ajunge la guvernare! Suntem singura speranţă reală din politica românească care încurajează românii să spere şi să meargă mai departe. Suntem aici, noi toţi, pentru că am reuşit să rezistăm. Pentru că avem cu toţii în interiorul nostru dorinţa de a salva România. Şi pentru asta trebuie să ducem USR la guvernare! Nu vă cer decât să fiţi alături de mine în continuare, pe acest nou drum al partidului nostru, drumul spre guvernare”, a declarat preşedintele USR Dan Barna.

    Dan Barna a fost validat în funcţie obţinând 429 din cele 478 de voturi exprimate.

    De asemenea, Dan Barna a obţinut 14 voturi „contra”, iar 25 de persoane s-au abţinut.

    Tot în cadrul Congresului Naţional de la Timişoara vor fi aleşi noii membri ai Biroului Naţional şi Comisiilor Naţionale de Arbitraj şi Cenzori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PMP, răspuns pentru Dăncilă: Pactul la care noi aderam astăzi este Romania viitorului fără PSD la putere

    „Dăncilă trebuie sa înţeleagă ca singurul lucru bun pe care îl poate spune şi propune în această perioadă este intrarea în opoziţie a PSD. Bunăstarea românilor o va putea aduce un Guvern care va fi capabil din prima zi să le comunice românilor că este în stare să construiască autostrăzi, să pună pe picioare sistemul de sănătate şi să investească în educaţie pentru a combate analfabetismul funcţional şi da o perspectiva de viitor sigură tuturor copiilor din aceasta ţara”, a afirmat Eugen Tomac, pentru MEDIAFAX.

    Liderul PMP a adăugat că „pactul la care noi aderam astăzi este România viitorului fără PSD la putere”.

    Premierul Viorica Dăncilă a propus, vineri, un pact între partidele politice din România, în care acestea îşi iau angajamentul că vor lupta pentru bunăstarea cetăţenilor şi că nu vor tăia pensiile şi salariile.

  • Încă o ţară europeană a făcut pact cu China. Un gigant chinez va investi acum 300 de milioane de euro

    China Road and Bridge Corporation (CRBC) va începe construcţia unui parc industrial în suburbia Borca a Belgradului până la sfârşitul acestui an, a anunţat ministrul sârb al inovaţiei Nenad Popovic, potrivit Seenews.

    Suma totală ce va fi investită în construcţia parcului se va ridica la 300 milioane de euro.

    Aproximativ 40 de companii chineze s-au arătat deja interesate să-şi lanseze activităţi de producţie în cadrul parcului aşteptat să atragă aproximativ 1.000 de companii cu 10.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Două puteri au semnat un acord în domeniul nuclear. Sunt vizate şase proiecte

    Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul indian Narendra Modi au convenit, de asemenea, să coopereze cu panul Indiei privind o misiune spaţială cu echipaj uman.

    De asemenea, Rusia a semnat un acord cu India pentru livrarea către India a cinci sisteme de rachete anti-aeriene S-400, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlin, Dmitri Peskov, potrivit agenţiei de ştiri Interfax.

    Contractul a fost semnat în timpul călătoriei preşedintelui Vladimir Putin în India.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajatul crizei

    Cele mai multe dintre dimineţile toamnei acelui an mi le petreceam răsfoind ziarele – şi erau multe la vremea aceea – pentru unul dintre seminariile de la facultatea de jurnalism, numit Presa şi actualitatea sau, pe scurt, PACT. Nu pot să spun că mi-a atras în vreun fel atenţia falimentul Lehman Brothers, despre care Ziarul Financiar scria după 15 septembrie şi pe care Business MAGAZIN îl anticipa încă din vara anului 2008.
    Nu am primit nicio întrebare referitoare la faliment la testele săptămânale ale acelui seminar şi nu pot spune că îngrijorarea se observa în rândul vreunuia dintre colegii mei de la Facultatea de Jurnalism şi nici măcar în rândul profesorilor.
    Neavând un salariu, un credit sau vreun alt reper relevant pentru prăpastia în care se adâncea economia, nu pot să zic că am perceput criza în vreun fel în anul în care s-a întâmplat. Ştirea despre falimentul Lehman Brothers, peste care m-am oprit vreo trei minute, avea însă să „bântuie”  toţi anii care au urmat  cred că nu greşesc dacă spun că acest lucru este valabil pentru generaţia celor „de 30 şi un pic” (nu le-aş spune Millennials, cred că pentru generaţiile care ne-au urmat lucrurile stau uşor diferit), care şi-au construit cariera în criză.
    Mare parte din ziarele pe care le ţineam în braţe pentru PACT în drum spre facultate nu mai existau câţiva ani mai târziu, în momentul în care m-am angajat.
    Prieteni din generaţia mea care se înscriseseră la Academia de Studii Economice ca să devină bancheri, ca urmare a mirajului creat de cea mai bănoasă meserie în anii de boom, se confruntau cu lupta de a-şi găsi un job oriunde, fiindcă băncile treceau prin restructurări masive.
    Alţii visau la comisioane uriaşe din vânzări sau să îşi construiască cariere internaţionale în farma. Auzisem cu toţii de la cunoştinţe despre bonusuri uriaşe, despre avansări rapide în funcţii. Alţi membri ai generaţiei noastre visau la afaceri crescute peste noapte: generaţia noastră de antreprenori nu a avut însă şansa (sau neşansa?) unui El Dorado al afacerilor, ca în anii ‘90. A mai dat România vreun miliardar după anii ‘90? Care sunt şansele să mai dea vreunul? (Exceptând domeniul IT, care domină toate clasamentele, naţionale şi internaţionale, ale celor mai bogaţi tineri de în jur de 30 de ani.) Un posibil răspuns l-am găsit răsfoind ediţiile mai vechi ale Business MAGAZIN: „Posibilitatea ca un tânăr antreprenor român să dezvolte o afacere şi să aibă succes se îngustează pe zi ce trece şi tinde către zero”, spunea Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, în 2009.
    Ne-am petrecut „anii de boom” la cămin sau împărţind chiria visând la astfel de realizări.
    Încă de la primul job, s-au năruit toate aceste vise: angajatorii erau preocupaţi doar de reducerile de costuri – iar noi, derutaţi de refuzuri, de pesimism şi de frustrările generaţiilor anterioare de angajaţi. „Înainte de criză, aveam (şi aici începe o enumerare fără sfârşit)…”, spun şi acum unii dintre ei.
    Poate de aici şi nepotrivirea care încă mai există între cerinţele angajatorilor şi aşteptările noastre. Aşteptările noastre au fost alimentate de legendele anilor de boom, ani în care, în timp ce studiam în cadrul unor discipline diverse, generaţiile anterioare primeau bonusuri uriaşe, avansări rapide în funcţie etc. Cu toate acestea, mulţi dintre membrii generaţiei noastre acceptau să lucreze în Capitala anului 2009-2010 pe un salariu net de 1.000 – 1.500 de lei, nu prea ieşeam în oraş pentru că ne împărţeam timpul între job şi facultate şi încasam lovituri din două direcţii: de la şefi, pentru că «nu înţelegeam nimic», şi de la profesori, pentru că «nu veneam la ore».
    Acceptam orice ni se servea, spre deosebire de mulţi dintre cei mai tineri decât noi, cărora li se reproşează că inventează motive ca să nu vină la serviciu – în situaţia fericită în care anunţă acest lucru.
    Într-o piaţă a muncii caracterizată de precauţia angajatorilor, plină de nostalgii, de frustrări, de mituri răsturnate, am crescut treptat, apreciind fiecare pas făcut.
    Pe piaţa locală a muncii există în prezent în jur de 150.000 de angajaţi din generaţia „celor de 30 şi un pic”, în contextul în care numărul total al celor născuţi în jurul anilor ’90 este de 350.000. Restul au ales să caute „legendele” din anii de boom peste hotare, iar puţini au joburi de birou, cei mai mulţi dintre ei lucrând în cafenele sau restaurante, fabrici sau ca şoferi. Cei care am rămas –– ne-am asumat să creştem „realist” în continuare.

  • Donald Trump ameninţă că va retrage SUA din NAFTA dacă Mexicul nu opreşte imigraţia

    Liderul de la Casa Albă a acuzat, duminică, Mexicul “că face prea puţin, dacă nu chiar DELOC [sic!]”, să oprească imigranţii din America Latină care încearcă să treacă ilegal frontiera comună pentru a ajunge spre Statele Unite, informează site-ul postului BBC News.

    Comentariile preşedintelui american pare să facă referire la un grup de peste 1.000 de imigranţi, majoritatea din Honduras, care călătoresc prin Mexic spre frontiera cu SUA.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oprea, despre propunerea lui Dragnea privind un pact al forţelor politice: E o idee foarte bună

    “Întotdeauna UNPR a militat pentru dialog, pentru stabilitate economică şi politică a României. Este o idee foarte bună, este nevoie de un astfel de pact”, a spus Oprea, întrebat în legătură cu propunerea lui Dragnea.

    “Într-un context complicat, aş putea spune, de securitate – vedeţi ce se întâmplă în regiune, ce se întâmplă în Europa -, este nevoie şi este o idee foarte bună şi voi susţine cu toate forţele acest proiect”, a adăugat liderul UNPR.

    Gabriel Oprea a participat sâmbătă la lucrările Şcolii de vară a UNPR, organizată la Costineşti.

    Liderul PSD Liviu Dragnea propune încheierea unui pact al tuturor forţelor politice pentru o strategie de dezvoltare a României pe 20-30 de ani, spunând că “epoca Traian Băsescu”, una a “războiului”, s-a încheiat, iar actualul şef al statului “nu pare că-şi doreşte războaie politice cu orice preţ”.

    Liviu Dragnea a spus, vineri seară, la Şcoala de Vară a femeilor social-democrate, că doreşte un armistiţiu politic pe termen lung care să ducă la realizarea unui plan de dezvoltare strategică a ţării.

    “Vreau să promovăm ideile unei păci politice eficiente, ale unui armistiţiu politic pe termen lung. Vreau să promovăm ideea unui pact politic al tututor forţelor politice pentru a putea realiza un plan de dezvoltare eficientă şi strategică a acestei ţări pentru următorii 20-30 de ani. Gândiţi-vă ce ar înseamna să mergem ca şi până acum. O guvernare construieşte ceva, mai mult sau mai puţin, vine următoarea guvernare şi dărâmă tot sau se preocupă un an, doi să schimbe tot ce au făcut cei dinainte. Şi România după fiecare ciclu politic pierde un an sau doi şi pierde în competiţia din ce în ce mai dură cu celelalte popoare. Nu cumva e mai bine ca noi să promovăm aceste idei de un climat politic bazat pe dialog şi continuitate, nu cumva este posibil ca noi să ne putem strânge toate forţele politice în jurul marilor proiecte naţionale, în jurul unui proiect de ţară care să fie peren şi să nu mai poată fi schimbat de nicio forţă politică pentru că a participat la construcţia lui”, a declarat Liviu Dragnea.

     

  • Dragnea propune un pact al tuturor forţelor politice pentru o strategie de dezvoltare a ţării

    Liviu Dragnea a spus, vineri seară, la Şcoala de Vară a femeilor social-democrate, că doreşte un armistiţiu politic pe termen lung care să ducă la realizarea unui plan de dezvoltare strategică a ţării, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Vreau să promovăm ideile unei păci politice eficiente, ale unui armistiţiu politic pe termen lung. Vreau să promovăm ideea unui pact politic al tututor forţelor politice pentru a putea realiza un plan de dezvoltare eficientă şi strategică a acestei ţări pentru următorii 20-30 de ani. Gândiţi-vă ce ar înseamna să mergem ca şi până acum. O guvernare construieşte ceva, mai mult sau mai puţin, vine următoarea guvernare şi dărâmă tot sau se preocupă un an, doi să schimbe tot ce au făcut cei dinainte. Şi România după fiecare ciclu politic pierde un an sau doi şi pierde în competiţia din ce în ce mai dură cu celelalte popoare. Nu cumva e mai bine ca noi să promovăm aceste idei de un climat politic bazat pe dialog şi continuitate, nu cumva este posibil ca noi să ne putem strânge toate forţele politice în jurul marilor proiecte naţionale, în jurul unui proiect de ţară care să fie peren şi să nu mai poată fi schimbat de nicio forţă politică pentru că a participat la construcţia lui”, a declarat Liviu Dragnea.

    El a menţionat că toate scandalurile din perioada când Traian Băsescu a fost preşedinte nu au folosit nimănui şi că atunci România a pierdut oportunităţi importante.

    “Gândiţi-vă la cei 10 ani care au trecut. Zece ani sfâşiaţi de războaie permanente politice, de conflict permanent, de hărţuieli permanente în care s-au frânt destine, în care România a pierdut momente importante şi oportunităţi importante. Gândiţi-vă cum ar fi fost guvernele Victor Ponta dacă ar fi fost un alt climat politic, bazat pe dialog, fiecare cu doctrina lui, faţă de perioada în care trebuia tot timpul să răspundă unor atacuri venite din alte zone. Cui a folosit acest lucru ? A folosit românilor ? Nu. I-a folosit lui Traian Băsescu ? Nu. Ne-a folosit nouă ? Nu. Poate a folosit celor care nu iubesc această ţară. (…) Nu putem spune că au fost ani pierduţi, dar au fost nişte oportunităţi ratate”, a explicat liderul interimar al PSD.

    El a adăugat că îşi doreşte ca această perioadă să fie depăşită şi să se intre într-o nouă epocă politică.

    “Îmi doresc foarte mult să intrăm într-o nouă epocă politică. Epoca Traian Băsescu, o epocă a războiului, s-a consumat, suntem într-un moment de inflexiune. Avem un preşedinte care nu pare că-şi doreşte războaie politice cu orice preţ, haideţi să-l folosim, haideţi să-l lăsăm să ne folosească. Sper să înţeleagă şi preşedintele, sper să înţelegem şi noi, liderii de partid şi membrii de partid, că un război politic permanent dus cu orice preţ şi cu mize foarte mici nu face decât să afecteze viitorul acestei ţări”, a afirmat Liviu Dragnea.

    Şcoala de Vară a femeilor din PSD se desfăşoară, de vineri până duminică, la Mamaia, evenimentul de vineri seara fiind însă găzduit de Teatrul Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski” din Constanţa.

  • Cinci universităţi din România cer un nou pact pentru educaţie pentru perioada 2015-2020

    Potrivit unui comunicat transmis de Universitatea de Vest din Timişoara, cinci universităţi de top din România – Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea de Vest din Timişoara – au semnat, la sfârşitul săptămânii trecute, la Timişoara, o rezoluţie, în cadrul unui moment festiv.

    ”După 25 de ani de schimbări permanente în învăţământul românesc, în care mai mult de 20 de miniştri ai educaţiei au abordat în mod diferit politica învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice, Consorţiul Universitaria consideră că este necesară o perspectivă coerentă asupra dezvoltării acestui domeniu esenţial pentru progresul societăţii. Observând incoerenţa şi impredictibilitatea sistemului de învăţământ superior prin abordări top-down, Consorţiul propune o coordonare de tip bottom-up, care să reflecte evoluţiile înregistrate deja în universităţi. Propunerile incluse în rezoluţia de faţă ar trebui acceptate de orice guvern, pentru a asigura continuitate, stabilitate şi predictibilitate în dezvoltarea învăţământului superior din România. Considerăm imperativă ideea unui nou pact pentru educaţie (pentru perioada 2015-2020) care să reia şi să extindă liniile de acţiune enunţate în pactul precedent care a fost semnat în 2008”, se arată în comunicat.

    Potrivit sursei citate, producţia ştiinţifică a celor cinci universităţi semnatare ale rezoluţiei reprezintă 34% din numărul total al articolelor prezente în Scopus în ultimii doi ani, respectiv 44% din articolele din România prezente în ISI Web of Science.

    Universităţile membre ale Consorţiului pregătesc peste 125.000 de studenţi, reprezentând 28% din totalul studenţilor înmatriculaţi în învăţământ superior public.

    Structural, pe cele trei cicluri de studii universitare, Consorţiul Universitaria reprezintă 26% din totalul studenţilor cuprinşi în programele de licenţă, 34% din totalul studenţilor din programele de master, 30% din totalul studenţilor din programele de studii doctorale.

    ”Analiza unor documente relevă o serie de probleme structurale şi funcţionale ale învăţământului superior şi cercetării: subfinanţarea cronică a învăţământului superior şi reducerea finanţării pe baza criteriilor de performanţă; absenţa unei clasificări şi ierarhizări actualizate a instituţiilor de învăţământ superior şi a programelor de studii şi absenţa stimulentelor pentru excelenţă academică şi îmbunătăţirea performanţelor instituţiilor de învăţământ superior; inexistenţa unor opţiuni de angajare competitive cu mediul privat, ceea ce creează dificultăţi insurmontabile pentru recrutarea personalului didactic şi de cercetare în domeniul matematicii şi ştiinţelor naturii; ratele mari de abandon atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel universitar; declinul constant al numărului de studenţi atât din cauze demografice, cât şi din cauza mediului instituţional şi economic general; acest fenomen negativ nu este compensat prin creşterea calităţii educaţiei şi cercetării universitare; nivelul scăzut de internaţionalizare a învăţământului superior în ansamblu şi a majorităţii covârşitoare a programelor de studii, ceea ce reflectă constrângerile legislative, slaba recunoaştere internaţională a mediului academic românesc şi precaritatea potenţialului financiar”, se arată în comunicat.

    De asemenea, printre problemele cu care se confruntă mediul universitar mai sunt enumerate: inadecvarea conţinuturilor unor programe de studii la cerinţele pieţei muncii; pierderea unui potenţial uman valoros din cauza absenţei unor politici coerente de sprijin al celor cu nevoi speciale; scăderea credibilităţii instituţiilor de învăţământ superior din cauza abordării superficiale a multiplelor cazuri de plagiat, corupţie academică, incompatibilităţi etc. şi diminuarea relevanţei diplomelor universitare; rigiditatea şi anchilozarea învăţământului superior românesc determinate de suprareglementare, centralism birocratic şi pseudoautonomie; absenţa predictibilităţii şi continuităţii în dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării din cauza incoerenţei legislative şi a frecventelor măsuri administrative fără justificări temeinice.

    ”Învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică pot avea un rol decisiv în dezvoltarea economico-socială a ţării, prin reconstrucţia instituţională, diferenţierea universităţilor, promovarea excelenţei individuale, stimularea performanţelor academice şi întărirea principiilor fundamentale ale autonomiei instituţionale şi competiţiei efective a ideilor. In acest sens, considerăm că se impun cu necesitate următoarele linii directoare: Alocarea a minim 6% din PIB pentru educaţie; Evaluarea şi clasificarea universităţilor printr-un program internaţional, neutru din punct de vedere politic şi nesusceptibil de influenţe şi presiuni sociale”, mai arată sursa citată.

    Semnatarii rezoluţiei mai cer restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale cu criterii de performanţă academică; adoptarea cadrului de finanţare multianuală a învăţământului superior şi a cercetării din România; adoptarea principiului de finanţare publică obligatorie a cercetării ştiinţifice cu minim 1% din PIB; descentralizarea administrativă şi responsabilizarea structurilor executive şi academice din instituţiile de învăţământ superior; iniţierea şi consolidarea programului „Iniţiativa de Excelenţă Academică”, în scopul dezvoltării unor universităţi româneşti competitive internaţional, pentru perioadele 2016-2020, 2021-2025.

    De asemenea, printre solicitări se mai numără reconstrucţia instituţională a învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice româneşti prin elaborarea şi adoptarea unei legi simple, flexibile, cuprinzătoare şi coerente; participarea şi consultarea studenţilor în procesul de luare a deciziilor la toate nivelurile, precum şi adoptarea unui cadru legal privind salarizarea cercetărilor ştiinţifice din universităţi, similar celui din Academia Română şi institutele naţionale de cercetare.