BusinessMagazin

Tag: OUT-IN-TOWN

  • Cine sunt românii care au reuşit să îşi deschidă un restaurant chiar în faţa Palatului Parlamentului, pe cel mai frumos bulevard din Bucureşti. Câţi bani fac cu acesta şi cum a început totul

    În 2008, pasiunea comună a lui Silviu şi Nicu Beca pentru explorarea oraşelor europene şi a noilor restaurante i-a inspirat să pornească propriul business în domeniul ospitalier pe piaţa din România. În lipsa unui loc care să le satisfacă în totalitate preferinţele în materie de restaurante, cei doi au hotărât să creeze un spaţiu pe placul lor. Astfel, după ce au văzut această iniţiativă ca pe o oportunitate într-un mediu în care exista loc de creştere, într-o piaţă HoReCa încă neexplorată în totalitate au pornit restaurantul Haute Pepper.

    Aşa am descoperit un spaţiu perfect situat în faţa Palatului Parlamentului, pe cel mai frumos bulevard din Bucureşti, şi aşa a luat naştere restaurantul Haute Pepper. Alegerea locaţiei ultracentrale, în faţa Palatului Parlamentului, a fost strategică, având în vedere potenţialul turistic şi istoric al zonei”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Silviu Beca, cofondator al restaurantului Haute Pepper.

    În 2022, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 4,5 milioane lei (peste 900.000 euro), a spus Silviu Beca. Iar pentru anul 2023 reprezentantul restaurantului estimează o creştere între 15% şi 20% comparativ cu anul precedent, ceea ce ar însemna că cifra de afaceri a Haute Pepper ar depăşi pragul de un milion de euro.

    Accent pe feedback

    În prezent, după 16 ani de activitate, restaurantul primeşte în medie aproximativ 200 de clienţi zilnic, iar aproximativ 20% dintre aceştia sunt turişti străini. „Haute Pepper poate găzdui 60 de persoane la interior şi alţi 80 de clienţi la mesele de pe terasă, oferind o experienţă gastronomică atât într-un cadru intim, cât şi în aer liber. În contextul unei pieţe turistice relativ reduse în comparaţie cu alte ţări europene, există un potenţial semnificativ de creştere a numărului de clienţi şi turişti străini. O mai bună promovare la nivel guvernamental şi un efort susţinut pentru dezvoltarea turistică a Bucureştiului ar putea contribui semnificativ la atragerea mai multor turişti străini”, consideră Silviu Beca.

    De asemenea, în cadrul Haute Pepper lucrează în prezent o echipă de 20 de persoane. „Chiar dacă industria HoReCa se confruntă cu un mare deficit de forţă de muncă, suntem mândri să menţinem un nucleu solid de aproximativ 20 de angajaţi. Reţinerea personalului se datorează înţelegerii nevoilor angajaţilor şi implicării continue în dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului de lucru. Feedbackul angajaţilor este de asemenea valorificat.”

    Restaurantul Haute Pepper s-a situat încă de la începutul activităţii sale pe preparate în stil italian, însă reprezentanţii companiei nu au uitat să adauge în meniu băuturi româneşti, cum este vinul. „Bucătăria noastră, cu influenţe italiene, atrage clienţii cu preparate precum paste, peşte şi fructe de mare. Însă ne mândrim şi cu promovarea vinurilor româneşti de calitate. Bonul mediu a înregistrat o creştere anuală de aproximativ 10%, ajungând în prezent la aproximativ 50 de euro pentru o masă de două persoane”, a adăugat Silviu Beca. De asemenea, primăvara şi începutul verii sunt cele mai prospere perioade pentru Haute Pepper, cele două anotimpuri aducând atât o vreme plăcută, cât şi vizita turiştilor străini. Un lucru de diferenţiere faţă de concurenţă, pe lângă locaţia bine aleasă, este faptul că reprezentanţii businessului pun accent pe feedbackul clienţilor şi încearcă pe cât posibil să îmbunătăţească mereu experienţa acestora. „Suntem foarte receptivi la feedbackul clienţilor, fie el pozitiv sau negativ. Restaurantul are un sistem bine pus la punct pentru a-l gestiona. În primul rând, ospătarii sunt instruiţi să abordeze în mod profesionist orice situaţie şi să transmită feedbackul mai departe. De asemenea, feedbackul online este monitorizat şi utilizat pentru a îmbunătăţi continuu serviciile din cadrul restaurantului şi a oferi oaspeţilor experienţa pe care o doresc.”

     

    Planuri de extindere în Nord

    În ceea ce priveşte provocările, Silviu Beca a spus că acestea au fost reprezentante în primul rând de creşterea fiscalităţii, în timp ce oportunităţile au derivat din optimizarea operaţiunilor şi îmbunătăţirea serviciilor oferite. „Avem mereu o gândire pozitivă şi sperăm ca 2024 să aducă schimbări pozitive pe toate planurile. Acesta este un business în care mereu căutăm să optimizăm şi să îmbunătăţim atât front house-ul – adică partea care este vizibilă oaspeţilor noştri, precum şi serviciile şi produsele, cât şi partea din spate – care ţine de bucătărie. Vom aduce, de asemenea, şi câteva îmbunătăţiri meniului şi o actualizare în concordanţă cu ultimele tendinţe din domeniu.”

    Silviu Beca a mai explicat că în ultimii trei ani a observat schimbări semnificative în comportamentul clienţilor, iniţial din cauza pandemiei, iar ulterior, din cauza provocărilor precum inflaţia. Însă, cu toate acestea, restaurantul a reuşit să se adapteze şi să readucă lucrurile la „normal”, chiar dacă costurile de operare au crescut semnificativ.

    „Iar planurile noastre pentru 2024 includ optimizarea serviciilor oferite, îmbunătăţiri ale meniului şi o eventuală expansiune în zona de nord a capitalei. În prezent căutăm un spaţiu în zona de nord a capitalei. Pe segmentul HoReCa există potenţial de creştere comparativ cu celelalte ţări din regiune şi din Europa. HoReCa este un domeniu care înregistrează, în ciuda tuturor provocărilor, o continuă creştere, însă mai lentă faţă de alte capitale europene. Noi ne aşteptăm la o dezvoltare continuă şi vom continua şi noi să ne concentrăm pe optimizare şi inovaţie”, a mai spus Silviu Beca.

  • Unii visează să îşi deschidă un restaurant, iar alţii chiar reuşesc să îşi pună visurile în aplicare. Cum au reuşit Silviu şi Nicu Beca să deschidă un restaurant pe una dintre cele mai frumoase artere din Capitală şi la ce venituri au ajuns după un an de funcţionare

    În 2008, pasiunea comună a lui Silviu şi Nicu Beca pentru explorarea oraşelor europene şi a noilor restaurante i-a inspirat să pornească propriul business în domeniul ospitalier pe piaţa din România. În lipsa unui loc care să le satisfacă în totalitate preferinţele în materie de restaurante, cei doi au hotărât să creeze un spaţiu pe placul lor. Astfel, după ce au văzut această iniţiativă ca pe o oportunitate într-un mediu în care exista loc de creştere, într-o piaţă HoReCa încă neexplorată în totalitate au pornit restaurantul Haute Pepper.

     

    Aşa am descoperit un spaţiu perfect situat în faţa Palatului Parlamentului, pe cel mai frumos bulevard din Bucureşti, şi aşa a luat naştere restaurantul Haute Pepper. Alegerea locaţiei ultracentrale, în faţa Palatului Parlamentului, a fost strategică, având în vedere potenţialul turistic şi istoric al zonei”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Silviu Beca, cofondator al restaurantului Haute Pepper.

    În 2022, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 4,5 milioane lei (peste 900.000 euro), a spus Silviu Beca. Iar pentru anul 2023 reprezentantul restaurantului estimează o creştere între 15% şi 20% comparativ cu anul precedent, ceea ce ar însemna că cifra de afaceri a Haute Pepper ar depăşi pragul de un milion de euro.

     

    Accent pe feedback

    În prezent, după 16 ani de activitate, restaurantul primeşte în medie aproximativ 200 de clienţi zilnic, iar aproximativ 20% dintre aceştia sunt turişti străini. „Haute Pepper poate găzdui 60 de persoane la interior şi alţi 80 de clienţi la mesele de pe terasă, oferind o experienţă gastronomică atât într-un cadru intim, cât şi în aer liber. În contextul unei pieţe turistice relativ reduse în comparaţie cu alte ţări europene, există un potenţial semnificativ de creştere a numărului de clienţi şi turişti străini. O mai bună promovare la nivel guvernamental şi un efort susţinut pentru dezvoltarea turistică a Bucureştiului ar putea contribui semnificativ la atragerea mai multor turişti străini”, consideră Silviu Beca.

    De asemenea, în cadrul Haute Pepper lucrează în prezent o echipă de 20 de persoane. „Chiar dacă industria HoReCa se confruntă cu un mare deficit de forţă de muncă, suntem mândri să menţinem un nucleu solid de aproximativ 20 de angajaţi. Reţinerea personalului se datorează înţelegerii nevoilor angajaţilor şi implicării continue în dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului de lucru. Feedbackul angajaţilor este de asemenea valorificat.”

    Restaurantul Haute Pepper s-a situat încă de la începutul activităţii sale pe preparate în stil italian, însă reprezentanţii companiei nu au uitat să adauge în meniu băuturi româneşti, cum este vinul. „Bucătăria noastră, cu influenţe italiene, atrage clienţii cu preparate precum paste, peşte şi fructe de mare. Însă ne mândrim şi cu promovarea vinurilor româneşti de calitate. Bonul mediu a înregistrat o creştere anuală de aproximativ 10%, ajungând în prezent la aproximativ 50 de euro pentru o masă de două persoane”, a adăugat Silviu Beca. De asemenea, primăvara şi începutul verii sunt cele mai prospere perioade pentru Haute Pepper, cele două anotimpuri aducând atât o vreme plăcută, cât şi vizita turiştilor străini. Un lucru de diferenţiere faţă de concurenţă, pe lângă locaţia bine aleasă, este faptul că reprezentanţii businessului pun accent pe feedbackul clienţilor şi încearcă pe cât posibil să îmbunătăţească mereu experienţa acestora. „Suntem foarte receptivi la feedbackul clienţilor, fie el pozitiv sau negativ. Restaurantul are un sistem bine pus la punct pentru a-l gestiona. În primul rând, ospătarii sunt instruiţi să abordeze în mod profesionist orice situaţie şi să transmită feedbackul mai departe. De asemenea, feedbackul online este monitorizat şi utilizat pentru a îmbunătăţi continuu serviciile din cadrul restaurantului şi a oferi oaspeţilor experienţa pe care o doresc.”

     

    Planuri de extindere în Nord

    În ceea ce priveşte provocările, Silviu Beca a spus că acestea au fost reprezentante în primul rând de creşterea fiscalităţii, în timp ce oportunităţile au derivat din optimizarea operaţiunilor şi îmbunătăţirea serviciilor oferite. „Avem mereu o gândire pozitivă şi sperăm ca 2024 să aducă schimbări pozitive pe toate planurile. Acesta este un business în care mereu căutăm să optimizăm şi să îmbunătăţim atât front house-ul – adică partea care este vizibilă oaspeţilor noştri, precum şi serviciile şi produsele, cât şi partea din spate – care ţine de bucătărie. Vom aduce, de asemenea, şi câteva îmbunătăţiri meniului şi o actualizare în concordanţă cu ultimele tendinţe din domeniu.”

    Silviu Beca a mai explicat că în ultimii trei ani a observat schimbări semnificative în comportamentul clienţilor, iniţial din cauza pandemiei, iar ulterior, din cauza provocărilor precum inflaţia. Însă, cu toate acestea, restaurantul a reuşit să se adapteze şi să readucă lucrurile la „normal”, chiar dacă costurile de operare au crescut semnificativ.

    „Iar planurile noastre pentru 2024 includ optimizarea serviciilor oferite, îmbunătăţiri ale meniului şi o eventuală expansiune în zona de nord a capitalei. În prezent căutăm un spaţiu în zona de nord a capitalei. Pe segmentul HoReCa există potenţial de creştere comparativ cu celelalte ţări din regiune şi din Europa. HoReCa este un domeniu care înregistrează, în ciuda tuturor provocărilor, o continuă creştere, însă mai lentă faţă de alte capitale europene. Noi ne aşteptăm la o dezvoltare continuă şi vom continua şi noi să ne concentrăm pe optimizare şi inovaţie”, a mai spus Silviu Beca.

  • Aveţi mai mult timp în perioada sărbătorilor? Iată locurile unde veţi putea să ieşiţi în următoarea perioadă – cele mai noi şi inedite cafenele din Bucureşti

    Pe o piaţă a cafenelelor de specialitate în continuă ascensiune, Bucureştiul s-a împodobit cu zeci de astfel de localuri care mai de care mai atrăgătoare. Cafeaua este bună, amenajarea interioară ştie pe ce puncte sensibile să mizeze, aşa că mai e nevoie doar de o companie plăcută. Sau, de ce nu, chiar şi fără companie ne putem desfăta cu o asemenea bogăţie de oferte. Business MAGAZIN a făcut o selecţie – subiectivă – a unora dintre cele mai cool cafenele din Bucureşti. Dacă vreŢi să le aflaţi poveştile pe scurt, citiţi materialul de mai jos şi apoi nu ezitaţi să le vizitaţi pentru o cafea bună.

    1. AM PM Coffee

    Cafeneaua lui din Sibiu, care s-a transformat într-un obiectiv în sine pentru bucureştenii amatori de cafea de specialitate, i-a condus lui Bogdan Berdacovici paşii către următorul nivel. Aşa că în 2022 el a mai aruncat o ancoră cu numele AM PM Coffee şi în afara Sibiului, în Bucureşti. Astăzi, pe strada Paris la numărul 7A, îşi aşteaptă discret cafegiii localul AM PM Coffee, cu un stil de amenajare asemănător unei jungle urbane, care aduce natura mai aproape. Proiectul de design poartă semnătura PickTwo Studio, un birou de amenajări care şi-a mai pus amprenta pe numeroase alte localuri emblematice din Bucureşti. La AM PM Coffee, după cum şi numele o sugerează, ideea este de a putea petrece timp atât dimineaţa, cât şi seara. Practic, în prima parte a zilei, clienţii vin pentru cafea şi gustări, în vreme ce seara, locul se transformă într-un hotspot cultural şi social nest, cu cocktailuri, ateliere tematice sau evenimente de degustare. Comună pentru toată ziua este pofta de networking.

    2. BOB George

    În 2023, familia BOB – născută de la cafeneaua cu acelaşi nume – s-a mărit cu un nou membru, în Centrul Vechi al Capitalei, pe numele său BOB George. Proiectul îi are ca fondatori pe Costin Popescu şi Bogdan Cutuş, doi oameni pasionaţi de gastronomie şi ospitalitate, cărora li s-au alăturat ulterior Paul Ungureanu şi Alexandru Niculae. Cel mai nou proiect al lor, BOB George, se află pe strada Lipscani din Bucureşti, la parterul Palatului Dacia-România, un loc tranzitat de numeroşi turişti şi care pare că renaşte de ceva timp, odată cu deschiderea mai multor baruri, cafenele şi restaurante în zonă. Cafeneaua este rezultatul unui parteneriat cu Art Safari, cel mai mare conglomerat de expoziţii de artă din România, şi BCR. Spaţiul face parte din Palatul Dacia-România, monument istoric de valoare naţională, înscris în Lista Monumentelor Istorice.

    3. ÎnCotro Specialty Coffee

    Alexandru Militaru a făcut cunoştinţă cu cafeaua de specialitate pe când locuia în Germania, la Düsseldorf. Acolo, împreună cu tatăl lui, se ocupa de o firmă de construcţii fondată chiar de ei. Tentat de ideea de a-şi deschide propriul local care să aibă cafeaua în prim-plan, a făcut un research asupra pieţei locale, iar la finalul anului 2022 a găsit un spaţiu pe strada Ana Davila din Bucureşti, unde a deschis ÎnCotro Specialty Coffee, o cafenea discretă în inima cartierului Cotroceni din Bucureşti. Pentru nume, Alexandru s-a sfătuit cu un prieten, care a ajuns la acest joc de cuvinte ce ilustrează şi poziţionarea geografică a cafenelei. Cafeaua este astfel calea de mijloc între traseele continue de „du-te – vino” ale oamenilor.

    4. K53

    Nu departe de Cişmigiul cel romantic, vizavi de Facultatea de Drept din Bucureşti, într-un spaţiu pe lângă care cu toţii am trecut fără să-i dăm prea mare importanţă, cumva ascunsă, de la sfârşitul anului 2022 şi-a stabilit „reşedinţa” K53, o cafenea care nu se mulţumeşte să fie doar atât, ci a găsit o atracţie şi pentru cei care împart pasiunea cafelei cu cea pentru artă. În „K53”, „K” reprezintă numele bulevardului Mihail Kogălniceanu, cel care face legătura între piaţa cu acelaşi nume şi Piaţa Operei şi pe care se află şi cafeneaua. Iar „53” este numărul înscris pe clădire, la exterior. Fondatoarea cafenelei este Cristina Radu. Conceptul localului este armonizarea cafelei cu arta, spaţiul găzduind expoziţii artistice şi evenimente culturale.

    5. Murale

    La intersecţia dintre cafenea de specialitate, terasă primitoare şi spaţiu de (co)working, se află Murale, un loc care a apărut ca o consecinţă a unui mix de împrejurări din care s-a născut o singură concluzie: era nevoie de aşa ceva în zonă. În ce zonă? Nu departe de Piaţa Dorobanţi, un areal de altfel dinamic, dar unde oamenii voiau un spaţiu care să îmbine necesitatea cu plăcerea. În urmă cu opt ani, Ionuţ Ciobanu şi Oana Nedelea au deschis, la parterul unei mici clădiri de pe strada Radu Beller 25, două businessuri – un barbershop – Foarfeca şi Briciul – şi un salon de înfrumuseţare pentru femei – Fatal Studio. La începutul anului 2021, au hotărât să transforme grădina de bloc de care dispuneau în spaţiul care este acum, adică o terasă care funcţionează (şi) ca o cafenea de specialitate, numai bună de găzduit conversaţii şi întâlniri în orice anotimp prietenos. La Murale se întâlnesc clienţii celor două businessuri de înfrumuseţare – barbershopul şi salonul, clienţi care vin, de obicei, cu o oră înainte de programare doar pentru a se bucura de cafea. Tot pe la Murale trec şi oamenii care lucrează la clădirile de birouri din zonă şi se opresc repede pentru o cafea to go.

    6. NOI Coffee Bar

    Proiectul cafenelei NOI din apropierea Parcului Carol din Bucureşti a luat naştere din plimbările lui Vlad Graţianu şi ale lui Aysel Ali spre birou, când au văzut un spaţiu de închiriat şi a fost dragoste la prima vedere. Dorinţa de a avea propria cafenea era deja în mintea lor de câţiva ani. Spaţiul se află la un colţ de stradă, pe calea Şerban Vodă, acolo unde, până în mai 2023, a contribuit la formarea unei comunităţi o altă cafenea, TETO. Din iunie însă, TETO s-a mutat într-o casă nouă, în Cartierul Armenesc, lăsând astfel în urmă un loc gol pentru o nouă poveste care acum se scrie, cea a NOI Coffee Bar. Locul preluat de la cafeneaua anterioară a fost gândit şi decorat de la zero, Vlad şi Aysel implicându-se în toate etapele, de la început până la sfârşit. Ce au obţinut este un local într-un stil minimalist cu accente moderne. Atrag în mod special atenţia portretele de pe pereţi şi tapetul din separeu. NOI este un loc potrivit şi pentru cei care poftesc la un mic dejun sau brunch luat în oraş, dar şi pentru aceia care doar au nevoie de o gustare care să le iasă în cale.

    7. Ruby

    Când doi prieteni greci se asociază cu o româncă şi îşi pun în minte să ducă savoarea mediteraneană mai departe de ţara lor natală, s-ar putea să iasă un business care să le lase gura apă celor pe care îi vizează. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, cu Ruby, un local tip cafenea deschis pe Calea Victoriei chiar lângă iconicul hotel Radisson Blu, care integrează mai multe tentaţii pentru cei care îi trec pragul. Ideea le-a aparţinut lui John Younis şi George Argentopoulos, doi greci care s-au mutat în România, iar ea s-a bucurat să fie parte din poveste. Lor li s-a alăturat Raluca Răsădean. Toţi trei au experienţă în lumea corporate şi s-au mai implicat în trecut în alte proiecte antreprenoriale. George Argentopoulos este cel care a deţinut rolul de CEO al grupului de restaurante Sphera Franchise Group, cu KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în portofoliu, precum şi funcţia de director în cadrul dezvoltatorului imobiliar Băneasa Developments, care deţine mallul Băneasa Shopping City din Bucureşti. John Younis are şi el experienţă în cadrul proiectului Băneasa, fiind director general la Grand Cinema Băneasa timp de opt ani. Cât despre Raluca Răsădean, ea este fondatoare a unui business cu saloane de înfrumuseţare, Rouge Nail Bar, având totodată experienţă în organizarea de evenimente şi în agenţii de branding şi marketing. Ruby este nu doar despre cafea bună, ci şi despre nuci şi ciocolată.

    8. Sip Sip Social Place

    Una dintre cele mai noi cafenele din zona Timpuri Noi din Bucureşti este Sip Sip, un business care îi are ca fondatori pe  Alina şi Daniel Duţu. Ei au preluat o fostă cafenea pentru a da viaţă alteia, pregătită să se integreze în comunitatea deja formată. Au îmbogăţit oferta cu zona de patiserie şi băcănie, venind cu o selecţie de produse artizanale şi cu un segment de băuturi alternative organice precum kombucha, matcha, chai sau apă de cocos. Numele a fost ales cu ajutorul unei echipe de oameni creativi din industria de advertising şi porneşte de la simplul gest de a sorbi cafeaua, „to sip” fiind traducerea în limba engleză pentru „a sorbi”. Spaţiul Sip Sip a fost amenajat în colaborare cu echipa de arhitecţi de la Altro Studio Design, scopul urmărit fiind creionarea unei atmosfere luminoase, verzi, sustenabile, alternând elemente calde de lemn cu structuri metalice industriale, invadate pe alocuri de zone verzi explozive ca o continuare firească a parcului ce se regăseşte dincolo de ferestrele coffee shopului. Lumina joacă un rol central, fiind elementul care încălzeşte şi însufleţeşte spaţiul şi punând accent pe procesul artizanal de extracţie a cafelei.

    9. Throwback Coffee & Stories

    În inima Cotroceniului, poate cel mai boem cartier al Bucureştiului, Throwback Coffee & Stories este liantul care leagă nu doar locuitorii din zonă, ci şi pe cei veniţi din alte colţuri ale oraşului pentru a se integra în atmosfera desprinsă parcă din romanele secolului trecut. Cafeneaua are, la rândul ei, o poveste parcă luată din cărţi, iar Raluca Taifas este naratorul, alături de partenerul ei, fotbalistul Raul Costin. Cafeneaua şi-a găsit locul într-o casă veche, al cărei design actual poartă acum semnătura Ralucăi. Pentru nume, după îndelungi căutări, a ajuns la Throwback, cuvântul englezesc pentru „întoarcere”, la care a adăugat sintagma „Coffee & Stories”, adică mijlocul prin care poate avea loc acest proces de rememorare. Într-o abundenţă de localuri noi, aşa cum se vede astăzi, cu precădere cafenele, ce contează, crede Raluca, este să dai mai departe poveşti, să te diferenţiezi şi să vii cu nume noi, inovative, cu poveşti simple, frumoase, pentru că nu doar cifrele contează.

    10. Wildwood Coffee & Cocktail Bar

    Wildwood, New Jersey, Statele Unite ale Americii. Locul în care Anda Văleanu şi Mihăiţă Iftimie au aterizat în vremea în care erau la facultate, printr-un program dedicat studenţilor. Câteva experienţe fabuloase şi câţiva ani mai târziu, Wildwood s-a mutat în Bucureşti, undeva în zona Victoriei, unde cei doi tineri au adus frânturi din ceea ce i-a fascinat dincolo de ocean şi le-au reunit într-o cafenea de specialitate luminoasă, primitoare, armonioasă, pentru cei cu nasul fin şi papilele gustative antrenate. Finalul zilei transformă localul în cocktail bar, un concept nu prea popular pe piaţa locală, dar pe care Anda şi Mihăiţă încearcă să-l consolideze. Poziţionarea Wildwood în categoria cafenelelor de specialitate este o distincţie în sine, cred cei doi tineri, care văd în asta totodată şi o responsabilitate, pentru că ei vor să păstreze o reputaţie bună acestui tip de localuri, din ce în ce mai răspândite.

  • Zeiţele de categoria B au şi ele venin de categorie A

    Regizorul Andrei Măjeri reuşeşte, prin noul său spectacol, să pună punctul pe ZEIŢE şi să ne servească pe un platou mare, de argint aurit, mere ale discordiei coapte şi zemoase, care mai acre, care mai dulci.

    Au reînceput stagiunile teatrale, dragilor, şi toate teatrele au pregătit premiere şi au curăţat praful de pe decorurile şi costumele spectacolelor ce vor reveni pe scene pentru cei ce nu le-au văzut sau pentru ceilalţi, care vor să le revadă. Am văzut deja câteva spectacole în luna septembrie şi mi-a plăcut că sălile erau pline, semn că nu doar artiştii s-au pregătit, ci şi spectatorii abia aşteptau. Eu vin de data asta cu o recomandare de spectacol mai aparte: zeiţe de categoria B, ce a avut premiera pe 22, 23 şi 24 septembrie, la Bucureşti, la creart/TEATRELLI – iniţiatorul proiectului şi producătorul principal, urmând ca apoi să fie jucat, pe rând, în toate teatrele co-producătoare, respectiv la Teatrul Naţional Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea şi Teatrul „Mihai Eminescu” Botoşani. Şi pentru că aveam o părere bună despre regizor, tânărul Andrei Măjeri, formată empiric, pe scaunul din sală,  vizionând minunatul şi surprinzătorul spectacol Medeea’s Boys, care se joacă deja de 5 ani la Apollo111, pe care fata mea l-a văzut de vreo patru ori, cu mai multe prietene şi colege, am fost curioasă să văd cu ce mă va prinde de această dată. Ei bine, da! Un singur indiciu vă dau aici şi veţi înţelege de ce trebuie neaparat să îl căutaţi când revine pe scenă.

    E despre momentul ăla, în care ai văzut un job disponibil, în compania aia care are superreputaţie, care e un bun angajator, despre care ai citit zeci de articole in ZF şi BM, job pe care ţi-l doreşti cu toată fiinţa, în capitală (Bucureşti sau altă capitală a lumii unde compania are sucursale), un job bine plătit, cu superpachet de beneficii, care ţi-ar pune o coroniţă pe CV-ul la care ai muncit ani de zile ca să fie din ce în ce mai strălucitor. Şi ai apăsat SEND şi ai trimis CV-ul. Vezi pe LinkedIn sau pe alt portal de joburi că alţi 29 sau 137 de candidaţi au mai aplicat. Dar tu ştii sigur că te-ai potrivi, că ai face performanţă, că ai da tot ce ai mai bun din tine, că ai ani buni de experienţă, că te recomandă şi experienţa educaţională şi aia profesională. Ba chiar şi aia de viaţă, că doar ai depăşit atâtea greutăţi… Ei bine, trece o zi, o săptămână, două săptămâni, şi în Inbox, pe displayul telefonului – pe AVIZIERUL VIEŢII –  nu intră e-mailul ăla sau apelul ăla, care să te invite la casting. Pardon, interviu. Şi te doare fix în suflet, dar undeva mai aproape de ego, puţin mai la dreapta, spre plămâni. Oftezi, dar mergi mai departe, îţi creezi o familie, creşti un copil, sau chiar doi, care mai vin uneori şi pe la birou să se joace cu colegii tăi şi să-i înveselească cu candoarea lor, atunci când bunica şi sau bona nu sunt disponibile. Părinţii au îmbătrânit şi sunt din ce în ce mai neputincioşi şi au nevoie de voi alături, copiii cresc, şi între timp aţi mai trimis câteva CV-uri, aţi mai schimbat câteva joburi, dar la compania AIA, despre care în continuare citeşti în ZF, încă nu ai ajuns… Ai 45Ă şi încă îţi mai doreşti să îţi vezi numele pe Avizierul Vieţii. Dar parcă s-au schimbat puţin priorităţile şi nici îndârjirea nu-ţi mai e aşa bună prietenă. Şi peste toate astea, te uiţi în oglindă şi realizezi că parcă nici venin de categoria A nu prea ai. Şi de aici, începe o altă discuţie, monolog sau o dezbatere, pe care o puteţi iniţia cu colegele şi prietenele, după ce vedeţi spectacolul zeiţe de categoria B. Care nu au venin de categoria A. Ceea ce nu implică automat că zeiţele de categoria A sunt toate nişte vipere. Dar, ca orice piesă de teatru, te pune pe gânduri şi îţi dă teme de analiză, iar tânărul Măjeri chiar reuşeşte să pună punctul pe ZEIŢE şi să ne servească pe platou de argint mere ale discordiei coapte, zemoase, mai acre şi mai dulci. Iar minunatele sale trei actriţe-zeiţe sunt mai graţioase şi mai spectaculoase decât Aglaea, Euphrosyne şi Thalia.

    Zeiţe de categoria B

    De: Alexandra Felseghi, după o idee de Andrei Măjeri

    Cu: Elena Ivanca, Ioana Dragoş Gajdó, Silvia Luca

    Regia: Andrei Măjeri

    Experienţa sonoră: Adrian Piciorea

    Producător principal: creart / Teatrelli

    Co-producători: Teatrul Naţional „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Teatrul „Regina Maria” Oradea, Teatrul „Mihai Eminescu” Botoşani

    Cum a apărut ideea spectacolului şi cum s-a materializat?

    În urmă cu doi, am aplicat cu argumentul regizoral al spectacolului zeiţe de categoria B la un call de proiecte lansat de Teatrelli. Ideea acestui demers artistic a venit din două „surse”. În primul rând, s-a născut dintr-o lipsă de recunoaştere a breslei faţă de membrii săi notabili din provincie (constatată de mine prin viteza marcării prezenţei în festivaluri) şi, în al doilea rând, interesul meu major faţă de poveşti marginale, zone de penumbră, insuficient explorate, cum ar fi carierele fabuloase ale unor actriţe de teatru din ţara noastră. Evident, ideea a evoluat în aceşti doi ani, iar la începutul lui 2023, directoarea Teatrelli, Roxana Lăpădat, m-a invitat să îl facem anul acesta.

    Cum au fost selectate cele trei actriţe ?

    Cu fabuloasa Elena Ivanca mai lucrasem la două spectacole la Teatrul Naţional Cluj (Moarte şi reîncarnare într-un cowboy şi Meşterul Manole), ea fiind una dintre actriţele de top ale acestei foarte puternice instituţii de cultură. Cu demenţiala Ioana Dragoş Gajdó, angajată a Teatrului Regina Maria Oradea, îmi doream să mă întâlnesc de mai bine de un deceniu. Am dat mai multe castinguri, dar până acum nu s-a legat. Cu Silvia Luca, minunata mea colegă de la Teatrul Mihai Eminescu Botoşani, am colaborat anul trecut la spectacolul Eroine şi m-am îndrăgostit de tehnica, savoarea şi talentul ei. Toate trei sunt un dar pentru mine. Vorbim aici despre nişte actriţe care au în spate cariere solide, dar şi puncte nodale pe care şi le asumă cu vulnerabilitate în show-ul nostru. Totodată, ele posedă un modernism explicit pe care eu îl caut pentru momentele de statement artistic. M-am regăsit mult în modurile prin care văd ele arta actorului, dar şi bun etica lor de lucru. Mai mult, au colaborat impecabil, cu încredere şi susţinere una faţă de cealaltă.

    Ce îţi doreşti să transmiţi publicului cu acest spectacol. Dar actorilor? Am constat prezenţa câtorva actori din tânăra generaţie în sală.

    Mizez pe faptul că spectacolul se recomandă pe sine şi că discursul său este unul clar. Deşi nu aleg niciodată formule simple de scenă şi explorez mereu teritorii noi faţă de care sunt curios, cred că zeiţe de categoria B transmite un semnal de alarmă breslei noastre şi nu numai. El vorbeşte despre un abandon al actriţelor ajunse la o anumită vârstă. Este un spectacol despre artiste, despre femei, despre oameni puternici şi constituie un demers de vizibilizare. M-au fascinat reacţiile pline de emoţie ale actorilor şi actriţelor tinere care au văzut premierele. Înseamnă că spectacolul nostru i-a/le-a atins.

    În ce alte proiecte mai eşti implicat şi la ce mai lucrezi?

    Sunt, de doi ani, angajat al Teatrului Mihai Eminescu Botoşani, unde am regizat două spectacole (Eroine după Ovidiu, prezent în şapte festivaluri deja şi La Academie de Alexandra Felseghi, care se va juca pe 27 octombrie în Bucureşti, în Festivalul Naţional de Teatru, la Odeon, Sala Majestic). Dincolo de statutul meu de regizor angajat, am colaborat cu peste 15 instituţii de cultură din ţară şi din afară (anul trecut, de exemplu, am lucrat o adaptare după Oedip Rege la Novi Sad, în Serbia). În această toamnă, urmează să construiesc un nou spectacol la Teatrul Metropolis, în Bucureşti. Este vorba despre o dramatizare care-i aparţine Mihaelei Michailov, după romanul Cine l-a ucis pe tata? de Edouard Louis, un bestseller european. Voi lucra alături de  şase tineri actori, de coregrafie se va ocupa ultracunoscuta Andrea Gavriliu, scenografia va fi semnată de Adrian Balcău, iar Adrian Piciorea va fi responsabil cu universul sonor. Abia aştept!

    Un gând despre status-quo-ul teatrului la noi şi al generaţiei de tineri regizori.

    Regia tânără românească, marcată în vremea din urmă de un tot mai pregnant echilibru între sexe, este din ce în ce mai relevantă, prin temele alese şi personalităţile foarte bine definite ale noii generaţii. Întâlnirea pe care am curatoriat-o a avut ca scop un proxim număr din revista Teatrul Azi, dedicat regiei româneşti tinere. Am încercat să creez o platformă pentru zece regizori (cinci regizoare, cinci regizori) care au schimbat arta montării scenice din ţara noastră, în ultimii ani. Dincolo de simpozionul nostru, marcat de dezbateri potente, umor şi vulnerabilitate sinceră, i-am invitat pe cei zece să facă, la rândul lor, câte un mic interviu cu o personalitate europeană notabilă, astfel cititorii putând afla mai multe lucruri şi despre interesele lor artistice.

    Viitorul regiei este unul feminin. Aş lăsa aici două nume: Adina Lazăr & Irisz Kovacs.

    Orice altceva ai de adăugat pentru comunitatea de business, cititori ai revistei Business Magazin.

    Cred cu tărie în publicurile noi, iar în acest sens invit zona corporate la Individual compus, un one man show pe care l-am construit cu excelentul actor Bogdan Iancu. Este vorba de un spectacol despre problemele corporatiştilor, cu multă coregrafie şi umor.

    În altă ordine de idei, sper ca sectorul de business să găsească modalităţi de a susţine arta tânără din ţara noastră, prin formule de mecenat, micromecenat, dar şi prezenţă masivă în sălile de spectacole. Consider că avem nevoie unii de alţii. Arta este vindecătoare, leagă comunităţi şi naşte dialog.    

    CARTE DE VIZITĂ Andrei Măjeri

    1. Andrei Măjeri (n. 1990, Novaci, România) este un regizor de teatru român. A absolvit studiile de licenţă în Regie de Teatru (2012) şi masterul (2014) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. În 2021 şi-a susţinut teza de doctorat „Teatralitatea endemică a grupurilor segregate. Anatomia colectivităţii şi psihologia corpului comun” la aceeaşi universitate. Locuieşte în Bucureşti de un deceniu, dar lucrează în multe alte oraşe. Din 2014, a colaborat cu numeroase teatre româneşti: de la teatrele naţionale din Cluj, Bucureşti şi Craiova, la teatrele municipale din Baia-Mare, Turda sau Tîrgu-Jiu şi la Apollo111 – cel mai cunoscut teatru independent din Bucureşti. La Teatrul Maghiar de Stat din Cluj a regizat un spectacol în limba maghiară. În 2021 a devenit regizorul angajat al Teatrului „Mihai Eminescu” Botoşani, unde a montat deja Eroine şi La Academie. În 2022 a regizat primul său spectacol în afara graniţelor (Slepa Mrlja/Pata oarbă), în Novi Sad (Serbia), în cadrul Capitalei Culturale Europene, la Teatrul Naţional Sârb.

    2. Măjeri este interesat de dramaturgia contemporană, în cea mai mare parte română sau spaniolă, dar a lucrat şi pe texte aparţinând dramaturgilor clasici precum Euripide, şi cei canonici, precum Federico García Lorca, Witold Gombrowicz, Lucian Blaga etc. Lucrările sale includ: Nunta însângerată de Lorca, Medea’s Boys şi Bacantele de Euripide, Meşterul Manole de Lucian Blaga, Las Meninas de Ernesto Anaya (dramaturg mexican contemporan) şi trei dintre cele mai provocatoare texte ale lui Rodrigo García: Agamemnon, Moartea şi reîncarnarea într-un cowboy şi Grădinărit uman.

    3. Majoritatea spectacolelor sale aduc în discuţie: tragedia greacă, războiul, condiţia artistului, sexualitatea, personajele feminine puternice etc. Măjeri are colaborări de lungă durată cu: Irina Chirilă şi Adrian Balcău – scenografie, Lucian Broscăţean – costume, Adrian Piciorea – sound design. Operele sale au fost deja invitate în numeroase festivaluri (în ţară şi în străinătate), atestându-l astfel ca unul dintre cei mai puternici regizori.

     

     

    „Cred cu tărie în publicurile noi, iar în acest sens invit zona corporate la Individual compus, un one man show pe care l-am construit cu excelentul actor Bogdan Iancu. Este vorba de un spectacol despre problemele corporatiştilor, cu multă coregrafie şi umor.“

     

     

    Câte reprezentaţii va avea spectacolul şi ce se întâmplă cu el după aceea?

    Lucrând într-un sistem teatral de repertoriu, sper cu tărie ca acest show să se joace ani buni, pe cât mai multe scene, de la noi şi de aiurea. Pentru început, până la finalul anului, el trebuie să aibă premierele şi în celelalte trei spaţii partenere (Oradea, Cluj şi Botoşani), iar din ianuarie 2024 va reveni şi la Teatrelli, în Bucureşti. Ulterior, îl vom înscrie la festivaluri şi sperăm să avem cât mai multe turnee cu el. Neavând decor, e uşor de transportat şi asta constituie un atu. zeiţe de categoria B merită! Feedbackurile de după cele trei premiere bucureştene au fost extraordinar de calde, atât de la critica de specialitate, cât şi de la publicul larg. Un val de emoţie ne-a lovit pe toţi în weekendul 22-24 septembrie. Suntem recunoscători.

    Georgiana Gheorghe este colaboratoare – femeie de afaceri, pasionată de teatru

  • Poveştile din spatele cafenelelor de specialitate din Bucureşti. Unde vă puteţi bea cafeaua în Capitală?

    Business Magazin, Ziarul Financiar şi După Afaceri Premium au adunat 30 de poveşti din lumea cafenelelor de specialitate pe care le-au scris de-a lungul anului 2022. Ţineţi cont că acestea sunt numai câteva dintre numeroasele localuri în care vă puteţi bea cafeaua cu plăcere şi în 2023!

     

    16. Loco Lounge & Coffee

    Loco Lounge & Coffee a plecat de la o ieşire în oraş în patru, ocazie cu care cele două cupluri care gestionează astăzi localul din zona Victoriei din Bucureşti au ajuns să-şi împărtăşească dorinţa de a dezvolta un business în domeniul cafelei. Ideea de a face ceva împreună în acest sens le-a surâs şi acolo a pornit de fapt totul. „Echipa Loco suntem noi, Ioana Săpunaru şi Petra Dumitru, cu suport moral din partea soţilor noştri, Ştefan şi Robert. Ioana, cu un background în domeniul bancar de peste zece ani ţine finanţele businessului, iar Petra, cu experienţă în marketing şi pharma, se ocupă de promovare, social media şi HR.”

    Localul lor, deschis în plină pandemie, şi-a găsit găzduirea undeva foarte aproape de Piaţa Victoriei, într-un spaţiu care a fost găsit întâmplător, în decembrie 2021, după circa o lună de căutări. Era ceva mai mare decât aveau în plan, ei căutând un spaţiu mic pentru o cafenea de specialitate, proprietarul era pe punctul de a semna cu altcineva, dar până la urmă s-a întâmplat ca, în doar câteva ore, să fie ei cei care să semneze contractul de închiriere.

     

    17.  MABO

    Bogdan Georgescu este vicecampion mondial la prăjit cafea şi avea deja în Bucureşti o cafenea MABO din zona Traian când a început să se gândească la deschiderea celei de-a doua cafenele sub acest nume. Noua cafenea MABO, deschisă în 2022, se află în zona Banu Manta, în apropierea gării Basarab. „Noul coffee shop împrumută din stilul cafenelelor asiatice, locul unde am participat şi am câştigat locul II la Campionatul Mondial de Prăjit Cafea în 2019. Am fost de câteva ori în cafenelele asiatice şi mi-a plăcut minimalismul decorului de acolo, o simplitate în design, pentru ca proprietarii să-şi canalizeze eforturile şi munca pe ceea ce contează cu adevărat, şi anume să le ofere clienţilor experienţa degustării de cafea. Conceptul la noi este unul simplist, mix de beton, cu lemn şi metal, linii drepte care să fie în contrast cu fluiditatea noastră din imaginea de brand”, spune Bogdan Georgescu.

    Fost angajat în industria IT, Bogdan Georgescu a investit iniţial 50.000 de euro accesaţi prin programul StartUp Nation pentru a deschide prima cafenea MAB“, unde nu doar vinde, ci şi prăjeşte cafeaua adusă din Africa, America Centrală sau America de Sud. La suma iniţială s-a mai adăugat încă pe atât pentru dezvoltare. Acest prim spaţiu, unde se află şi prăjitoria, a rămas în continuare funcţional, în paralel cu viitoarea cafenea.

     

    18. Mingle

    Cafeaua şi obiectele vintage sunt cele două nuclee în jurul cărora gravitează Mingle, ideea de business care s-a născut în minţile a doi antreprenori, pe numele lor Nicoleta Lungu şi Cătălin Ciurezu. Dar ce este Mingle? Pe scurt, o cafenea ieşită din tipare din zona parcului Grădina Icoanei din Bucureşti. Pe lung, o poveste în care şi-au găsit locul o sumedenie de lucruri ce poartă amprenta timpului.

    S-au uitat la un moment dat chiar în căminul lor, unde stătea – şi încă stă – la loc de seamă colecţia personală de lucruri vintage, care a făcut din casa lor un loc intim şi călduros. Este vorba despre o gamă largă de accesorii, decoraţiuni, lumânări, veselă, ceasuri, bibelouri, vaze, câte şi mai câte, care stau acum cu fală pe rafturile vitrinelor sprijinite de pereţii de la Mingle.

    Astfel, Mingle reuneşte cafeaua, lucrurile vintage şi, odată cu ele, simţul frumosului. Pe lângă lucrurile pe care le-au plănuit pentru Mingle, localul a reuşit să „mixeze” şi o comunitate din oameni extrem de diferiţi, dar cărora le face plăcere să-şi savureze cafeaua în această clădire care poartă ea însăşi patina timpului.

     

    19. Miss Ale Central Culture

    Miss Ale, businessul fondat de Alexandra Găişteanu, este un concept care şi-a găsit întruparea în două localuri din Bucureşti, asemănătoare şi totuşi unice fiecare în felul său. Unul este o cafenea, un espresso bar, nu departe de Piaţa Unirii, celălalt – un conglomerat cu cafenea, bar, magazin de viniluri şi cinema în miniatură, totul – nu departe de Calea Moşilor. Mai întâi a fost Miss Ale cafeneaua. Ea a luat fiinţă în 2018, sub forma unei cafenele de specialitate din inima Bucureştiului, care îşi propusese să atragă o comunitate de oameni creativi în jurul său. Din apropierea hotelului Athénée Palace Hilton, de pe Calea Victoriei, s-a mutat pe Calea Şerban Vodă, unde funcţionează în prezent Miss Ale Espresso Bar.

    Backgroundul Alexandrei este în domeniul relaţiilor internaţionale şi customer service, datorită jobului de cabin crew pe care l-a avut în cadrul companiei aeriene Etihad Airways din emiratul Abu Dhabi. Dar Alexandra nu este singură în proiectul Miss Ale, pentru că îl are alături pe Cătălin Alionte, cu experienţă în marketingul din industrii creative. Ei doi împart nu doar cafelele din fiecare dimineaţă, ci şi pasiunile pentru film, călătorii şi artă în general.

    Miss Ale Central Culture, cel mai tânăr proiect dintre cele două, a apărut la capătul unei serii lungi de eforturi, pe care Alexandra o caracterizează prin mult timp, nervi şi o sumă cu şase cifre pe care au investit-o.

     

    20. Mugshot

    Ceea ce s-a vrut, la început, a fi o cafenea mică, de specialitate, a devenit, peste câţiva ani, unul dintre cele mai vibrante locuri din Bucureşti, în care aroma cafelei bune se îmbrăţişează cu muzica bine aleasă şi dau o atmosferă în care îţi doreşti să-ţi începi dimineaţa şi chiar să-ţi continui ziua. Mugshot este exact ceea ce promite numele, un shot de energie într-o cană de cafea, iar ca bonus – se află şi într-o zonă nobilă a Capitalei.

    Este vorba despre un proiect pornit acum cinci ani, când trei buni prieteni s-au asociat, vrând să intre în industria ospitalităţii. Această cafenea de specialitate şi-a găsit locul într-o zonă cu istorie, pe strada Aurel Vlaicu, la numărul 20, la intersecţia cu Dumbrava Roşie, la parterul unui imobil care, nu mai departe de acum câţiva ani, se afla aproape în ruină. Până au ajuns aici însă, cei trei fondatori ai Mugshot au închiriat diverse spaţii în oraş şi au cumpărat chiar şi un container pe care voiau să-l transforme într-un coffee shop stradal.

    „Apoi a venit pandemia şi ne-am luat o pauză de la proiect, el existând totuşi în mintea fiecăruia. Aşadar, în a doua jumătate a lui 2021, unul dintre asociaţi, arhitectul Omid Ghannadi, lucra la proiectarea spaţiului DJ Superstore (un magazin cu echipamente pentru DJ – n. red.). Aşa am găsit locul potrivit pentru Mugshot, la parterul acestui spaţiu de pe strada Aurel Vlaicu, 20”, spune Cristian, unul dintre asociaţi, de profesie inginer. Alex, cel de-al treilea asociat, este economist şi vine cu înţelegerea managementului unui business.

     

    21. NINE Bar Coffee Shop

    O semnificaţie ascunsă în spatele numelui, o dorinţă arzătoare de a bea o cafea bună în vremuri în care lacătele erau puse pe uşile tuturor localurilor şi un impuls de a nu lăsa pe nimeni să se simtă ousider în jurul lor i-au făcut pe Sever Bălan şi Cosmin Popescu să deschidă, în vara anului 2021, pentru prima dată uşile cafenelei NINE Bar Coffee Shop din zona Cotroceni din Bucureşti.

    Sever şi Cosmin sunt doi prieteni care provin din medii diferite, Sever fiind absolvent de Psihologie la Universitatea din Bucureşti, iar Cosmin – absolvent de marketing la Academia de Studii Economice. Asta nu i-a împiedicat însă să găsească un numitor comun în cafeneaua NINE Bar, unul dintre cele două locuri în care pasiunile lor se contopesc, al doilea fiind fascinaţia pentru motociclete.

    Când s-au hotărât să dezvolte businessul, s-au întrebat iniţial dacă e fezabil un asemenea proiect, ţinând cont că niciunul dintre ei nu avea experienţă de antreprenor sau de barista. Au urmat sfaturile unor barista experimentaţi însă, aşa că în asta a constat temelia pe care s-a clădit businessul mai departe.

    „Cred că alegerea numelui a fost cel mai greu de bifat pas al proiectului. Am trecut prin mai multe procese, de la a discuta cu o firmă de marketing, la brainstorminguri interne. Ce a ajutat însă a fost să ne dăm un pas în spate şi să simplificăm lucrurile. Astfel, am ascuns o informaţie tehnică în nume şi aşa a luat naştere NINE BAR, 9 bari fiind presiunea ideală de extracţie a unui espresso”, spun cei doi antreprenori.

    Pe la NINE Bar Coffee Shop trec rezidenţii cartierului de vile interbelice Cotroceni, mici antreprenori locali din zonă, studenţi la Facultatea de Medicină, dar şi iubitorii de bere artizanală, care găsesc acolo o selecţie de beri craft româneşti.

     

    22. Nomonym

    „Lumea nu se va opri din băut cafea niciodată.” Asta şi-au spus Andrei Szabo şi soţia lui, Aleka Sarah Vlădăreanu, în plină pandemie, când, totuşi, lumea părea să se fi oprit în loc. Nu s-au speriat ei de o pandemie însă, aşa că, în octombrie 2020, se deschidea, în zona Pieţei Iancului din Bucureşti, Nomonym Coffee Roastery.

    „Este rezultatul experienţei de peste zece ani în domeniul cafelei de specialitate a lui Andrei Szabo, barista şi roaster de specialty coffee”, povesteşte astăzi Aleka, soţia lui.

    Prăjitoria, care este totodată şi cafenea, este ceea ce s-ar numi un „pandemic baby”, spun cei doi fondatori. Aleka este specialist în social media şi content creator, iar Andrei vine cu o experienţă de peste un deceniu în lumea cafelei de specialitate, lucrând atât naţional, cât şi internaţional ca barista. El şi-a dus mai departe pasiunea experimentând şi învăţând să prăjească cafea.

    „Am început să experimentez acasă şi mi s-a părut interesant pentru că aplicând tehnici diferite şi schimbând parametri, am observat că obţin rezultate gustative diferite. Apoi, în câţiva ani, am avut ocazia să lucrez în state şi să deschid primul specialty coffee shop & roastery din San Francisco. După ceva timp m-am întors acasă, în Bucureşti, pentru că mi-am dorit să ofer şi aici ce am învăţat în State.”

     

    23. Origo Dorobanţi

    Printre băutorii de cafea de specialitate, numele Origo nu trece niciodată neremarcat. Şi pentru că celebra cafenea din zona Izvor cucerise deja tot publicul avizat, fondatorul businessului, Mihai Panfil, a decis să mai facă un pas şi a mers cu un al doilea spaţiu, de data aceasta în Dorobanţi, tot în Bucureşti. Businessul a fost gândit, la bază, în 2013, ca un spaţiu-experienţă, iar shopul din Lipscani a fost amenajat ca o destinaţie pentru confort. La fel se întâmplă şi cu cel din Dorobanţi.

    „Dacă în Lipscani9 am pornit conversaţiile despre cafeaua de specialitate, în Dorobanţi am vrut să avem primul spaţiu Origo în care zeci de pungi de cafea au rafturi dedicate. Aici, orice pasionat de cafea poate să se piardă în detalii până ajunge la cafeaua preferată, pe care să o ia acasă”, povesteşte Mihai Panfil, fondator şi managing partner la Origo.

    Pentru meniul din Dorobanţi, echipa Origo a curatoriat ingrediente în funcţie de patru profiluri de gust: floral, fructat, citric şi exotic. La Origo Dorobanţi oaspeţii pot degusta patru cafele, patru vinuri, patru ceaiuri şi patru reţete de cocktailuri pe bază de cafea.

     

    24. Papu

    „Am construit totul în jurul unei poveşti de familie”, spune Daniela Gherase despre cafeneaua ei, Papu, din zona Teatrului Naţional din Bucureşti. Înainte de cafenea, Papu a fost, de fapt, bunicul ei, aromân, amator de călătorii şi de cafea, care a cutreierat lumea toată şi care şi-a lăsat amprenta asupra lumii şi prin acest loc în care vin adesea tot călătorii, pentru a împărtăşi experienţe.

    „În anul 2019, am luat decizia de a renunţa la statutul de angajat şi de a deveni antreprenor. Pasionată de fotografie, de cafea de specialitate, de design de interior, am decis să deschid o cafenea micuţă, Papu, unde toate acestea să exprime ceea ce sunt şi mă reprezintă”, povesteşte Daniela.

    Experienţa ei de dinainte de Papu s-a scris în domeniul economic, lucrând mulţi într-o companie în care era responsabilă de partea comercială. A păstrat de acolo plăcerea de a vorbi cu clienţii, pe care o „activează” zi de zi.

    Pasionată de design interior şi având la activ şi câteva apartamente amenajate de ea, Daniela Gherase s-a implicat personal în crearea atmosferei de la Papu, având ca sprijin şi doi designeri de interior – Andreea Mureşan şi Gabriela Borlescu. Spaţiul de pe strada Batiştei este mic, însă tocmai asta îl face şi mai mult să trimită cu gândul la „acasă”.

     

    25. Perfect Simplu

    Prima dată, Andrei Clenciu a pornit espressorul pentru a face cafea mai mult decât ca un amator în 2015, ca efect al unei pasiuni nestăvilite pentru acest lichid făcător de minuni. Anii următori au fost doar timpul necesar pentru a dezvolta şi mai mult această iubire, care s-a transformat mai târziu într-un  business cu numele Perfect Simplu.

    Mai întâi, a fost cafeneaua din zona Cişmigiului din Bucureşti, de pe strada Sfântul Constantin, la numărul 9, deschisă în mai 2021, pentru ca, în aprilie 2021, să-şi deschidă uşile al doilea spaţiu, în zona Timpuri Noi, pe Splaiul Unirii, la numărul 160.

    Fiecare dintre cele două cafenele are propria identitate, însă ambele poartă amprenta stilului (perfect) simplu pe care tânărul antreprenor l-a ales ca semnătură. A încercat totodată să rămână şi în comuniune cu natura, fapt vizibil prin integrarea plantelor în amenajare.

    Născut în judeţul lui Brâncuşi, Andrei pasionat de oameni şi de o experienţă completă a cafelei. A început să studieze şi să aprofundeze domeniul cafelei de specialitate în urmă cu şapte ani, iar pasiunea pentru cafea i-a adus titlul de Campion Comandante Cup în 2018, locul 3 în 2019 şi calificarea în semifinale la Austrian Aeropress în acelaşi an.

     

    26. Ruby

    Când doi prieteni greci se asociază cu o româncă şi îşi pun în minte să ducă savoarea mediteraneană mai departe de ţara lor natală, s-ar putea să iasă un business care să le lase gura apă celor pe care îi vizează. Aşa s-a întâmplat, de exemplu, cu Ruby, un local tip cafenea deschis în urmă cu câteva luni, care integrează mai multe tentaţii pentru cei care îi trec pragul.

    Ideea le-a aparţinut lui John Younis şi George Argentopoulos, doi greci care s-au mutat în România, iar Raluca Răsădean s-a bucurat să fie parte din poveste, asociindu-se în proiect. Toţi trei au experienţă în lumea corporate şi s-au mai implicat în trecut în alte proiecte antreprenoriale. George Argentopoulos este cel care a deţinut rolul de CEO al grupului de restaurante Sphera Franchise Group, cu KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în portofoliu, precum şi funcţia de director în cadrul dezvoltatorului imobiliar Băneasa Developments, care deţine mallul Băneasa Shopping City din Bucureşti. John Younis are şi el experienţă în cadrul proiectului Băneasa, fiind director general la Grand Cinema Băneasa timp de opt ani. Cât despre Raluca Răsădean, ea este fondatoare a unui business cu două saloane de înfrumuseţare, Rouge Nail Bar, având totodată experienţă în organizarea de evenimente şi în agenţii de branding şi marketing.

    Ruby – Coffee, Nuts & Chocolate este un concept amplasat pe Calea Victoriei, chiar lângă iconicul hotel Radisson Blu. În magazin, se găsesc produse care pot fi consumate chiar acolo, la faţa locului, dar şi unele care pot fi luate la pachet. Din ofertă fac parte nucile proaspăt prăjite în cuptorul instalat la Ruby, dar şi o gamă de unturi din nuci, create de la zero, în acelaşi loc.

     

    27. Simplu Coffee Shop

    Florin Săftoiu nu avea decât pasiunea pentru cafea atunci când a făcut pasul către un business în acest domeniu, cumpărându-şi echipamentele necesare şi închiriind un spaţiu. Abia apoi a învăţat de la un profesionist să prepare cafeaua ca la carte, aşa că, în februarie 2021, a deschis pentru prima dată uşile cafenelei sale, Simplu Coffee Shop, din zona Pieţei Romane din Bucureşti.

    „A început dintr-un hobby, eram şi încă sunt pasionat de cafea. Tot ce ştiam despre cafea era parte din experienţa consumatorului pasionat de această băutură, nu a unui barista. Am început cu o investiţie de aproximativ 20.000 de euro. Am avut o listă scurtă în ceea ce priveşte spaţiile, dar acesta în care suntem a fost câştigător”, a povestit Florin Săftoiu.

    După experienţa de până acum în lumea cafelei, Florin Săftoiu spune că cel mai important lucru a fost să înveţe să facă un espresso, apoi crema de lapte, apoi să le combine. După ce va schimba strategia şi modelul de business, Florin Săftoiu speră să extindă brandul pe care l-a pus pe piaţă şi să ajungă la cel puţin trei cafenele în Bucureşti, cu tot cu cea pe care o are deja, amplasată pe strada Mendeleev.

    În prezent, clienţii de la Simplu Coffee Shop sunt oameni care au drum prin zonă, cei care locuiesc acolo, dar şi prietenii care au format o comunitate în jurul cafenelei de dimensiuni restrânse. Toate paharele în care se vinde cafeaua la pachet sunt din materiale prietenoase cu mediul, iar zaţul cafelei este colectat şi folosit în agricultură, pentru un lan de lavandă.

     

    28. UrBarn

    Aniela Nica, o antreprenoare din Bucureşti, absolventă de Psihologie, a deschis iniţial cafeneaua UrBarn în apropierea Pieţei Romane, conceptul urmărind reproducerea peisajului de la ţară, dar într-o manieră metropolitană. În prezent, cafeneaua se află pe strada Polonă, tot în zona Pieţei Romane. Cafeaua de specialitate este elementul central al meniului, la care se adaugă şi câteva deserturi – precum chec şi biscuiţi de casă, compot sau dulceaţă, dar şi ceaiuri, cacao cu lapte şi vinuri.

     

    29. Vanagon

    În 2019, Lucian Iovu şi Claudiu Florescu îşi cumpărau o dubiţă Volkswagen din 1989 şi începeau recondiţionarea ei pentru a o transforma în cafenea mobilă, rădăcina acestei idei constând de fapt în două pasiuni comune ale celor doi – cafeaua şi automobilele.

    „Visam că vom merge la evenimente şi festivaluri în weekend şi că vom prepara cafea de specialitate pentru cei care doresc un boost de energie. Amândoi aveam joburi full-time în acel timp, aşa că lucram la planul nostru când aveam timp”, povestesc Lucian şi Claudiu, fondatorii Vanagon Cafe din Bucureşti.

    A venit însă 2020 şi a adus pandemia, aşa că s-a terminat cu cafeneaua mobilă, iar cei doi tineri, de 32 şi 33 de ani, au testat o locaţie fixă pentru câteva luni, unde şi-au instalat coffee trackul. Când a venit iarna, şi-au dat seama însă că e complicat să vinzi cafea într-o cafenea mobilă, aşa că au trecut la planul B – o cafenea fizică. Au căutat un spaţiu în zona în care se instalaseră deja cu cafeneaua mobilă, astfel încât să rămână aproape de clienţii fideli pe care şi-i făcuseră deja.

    Până în 2020, Lucian a lucrat în producţie video, iar în timpul lockdownului din 2020 a decis să se reorienteze către un alt domeniu. A hotărât aşadar că prepararea cafelei este următoarea lui provocare, iar acum este full-time implicat în Vanagon Cafe. Claudiu, la rândul său, este consultant de business şi om de marketing. Cei doi s-au întâlnit în Universitatea Alternativă, un program alternativ de învăţare.

     

    30. We Cafe

    Mergând la pas dinspre Universitate către Cişmigiu, pe bulevardul care caută să aducă armonie între afaceri noi, vibrante, şi clădiri care se chircesc sub povara timpului, traversând Cişmigiul pestriţ şi străbătând străduţele din spatele lui, ajungi, fără prea mare bătaie de cap, la We Café. Poarta grădinii te invită deschisă să intri, la fel şi muzica în surdină, iar odată ajuns înăuntru, tresaltă în faţa ochilor o amenajare pe care n-ai cum s-o ghiceşti până atunci.

    „We Café (Cişmigiu) este un business de familie, născut pe strada copilăriei şi adolescenţei mele, la intersecţia străzilor Spiru Haret cu General H. M. Berthelot din Bucureşti. Este aproape o traiectorie iniţiatică, unde toate etapele unei vieţi se leagă, cresc şi se întorc la origini, la simplitatea şi bucuria de a oferi o cafea, de a asculta un om care îţi trece pragul, de a oferi propria variantă de axis mundi”, îşi explică demersul Adrian Lungu, proprietarul cafenelei.

    Ceea ce a fost cândva doar o idee s-a transformat aşadar într-o cafenea-bistro, situată în zona antebelică şi interbelică dimprejurul Cişmigiului, într-una dintre casele specifice zonei, pline de istorie şi poveşti.

    „Cariera mea se împarte între anii petrecuţi în domeniul construcţiilor, întâi ca ucenic în anii ’90 şi apoi ca antreprenor, din 2000, cu echipe complexe şi proiecte pe măsură. Partea a doua (din dezvoltarea mea – n. red.): iubitor de cafea din 2013 până în prezent. Cea de-a doua etapă este cea care mi-a adus cele mai multe satisfacţii personale. Lucrul cu oamenii este provocator în general, însă în domeniul actual, vine cu mult mai multe recompense, iar aici nu vorbesc de cele materiale.”

    Citiţi prima parte a articolului ce include lista cafenelelor din Bucureşti pe site-ul bmag.ro