BusinessMagazin

Tag: OUG 114

  • Guvernul a adoptat modificările la OUG 114, fără interzicerea cumulului pensiei cu salariul

    Guvernul a adoptat, luni, o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 114/2018, în contextul în care proiectul pe care şi-a asumat răspunderea a fost atacat la CCR. Ordonanţa nu include, însă, prevederea referitoare la interzicerea cumului pensiei cu veniturile de la stat , fiind atacată la CCR.

    „Guvernul a fost nevoit în prima şedinţa de guvern să adopte o OUG care să permită intrarea în vigoare a acestor prevederi pentru care şi a angajat răspunderea în faţă Parlamentului. Vorbind despre cumulul salariului cu pensia care a fost atacat de PSD la CCR şi care din respect pentru instanţă de contencios constituţional, în acest moment Guvenrul nu a adoptat o măsură cu privire la această prevedere tocmai pentru a aştepta punctul de vedere al CCR. În rest sunt chestiuni necesare care trebuiau adoptate mai ales după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat”, a anunţat la finalul şedinţei de Guvern, Ionel Dancă, şeful Cancelariei premierului.

    Printre prevederile adoptate luni se numără prorogarea termenului de intrate în vigoare a pensiilor speciale pentru primari.

    „Va trebui să rezolvăm o problemă care este creată de atacul la CCR al PSD împotriva Legii de corectare a ordonanţei 114. Suntem pregătiţi. După cum ştiţi o serie de măsuri de reformă, o serie de măsuri pe care le considerăm necesare, cum ar fi îngheţarea salariilor demnitarilor, prorogarea termenului de intrare în vigoare a pensiilor speciale pentru primari, adică amânarea cu un an de zile. (…)De asemenea, încetarea detaşărilor în instituţiilor publice din afara instituţiilor publice sau plafonarea punctului de amendă care este legat de salariul minim şi alte măsuri nu pot intra în vigoare din cauză că PSD a atacat la CCR legea de corectare a OUG 114. (…) Ca atare este vitală adoptarea acestor prevederi sub formă de ordonanţă de urgenţă”, a spus Ludovic Orban, la începutul şedinţei de Guvern.

    De asemenea, o altă prevedere o reprezintă îngheţarea punctului de amendă şi eliminarea taxei pe active bancare.

    “Punctul de amendă a fost îngheţat la nivelul de 145 de lei, deci a fost eliminată corelarea cu nivelul salariului minim(…) De asemenea, taxa pe active bancare a fost eliminată”, a mai precizat Ionel Dancă, la finalul şedinţei de Guvern.

    Şeful Cancelariei primului-ministru a mai precizat că în cazul persoanelor amendate în ultima săptămâna, se va aplica legislaţia aflată în vogoare la momentul respectiv.

    Acesta a mai adăugat că Fondul de Dezvoltare şi Investiţii a fost desfiinţat, fiind o modalitate de “sifonare” a banilor publici.

    “Vorbim despre schemele de sifonare din bani publici pe proiecte fantasmagorice prin Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, prevederi care au fost incluse în proiectul de lege pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea şi care au fost acum adoptate prin această Ordonanţă de Urgenţă, astfel încât acum, Fondul de Dezvoltare şi Investiţii se desfiinţează la data încetării derulării contratelor afalte în desfăşurare şi pentru care sumele acordate se diminuează la valaore sumelor primite până la momentul intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă, pentru lucrările efectuate”, a mai comunicat Dancă.

    Potrivit şefului Cancelariei, ordonanţa de urgenţă va cuprinde şi anularea taxei de 2% aplicată companiilor din energie.

    Pe 23 decembrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege care modifică prevederi din OUG 114, însă PSD a contestat actul normativ la CCR.Judecătorii Curţii au stabilit termen pentru transmiterea punctelor de vedere până în 20 ianuarie, urmând ca în 29 ianuarie să aibă loc dezbaterea.

  • Guvernul ar putea adopta, luni, ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 114 – surse

    Executivul ar putea aproba, luni, o ordonanţă de urgenţă pentru a modificarea OUG 114/2018, după ce proiectul de lege pe care şi-a asumat răspunderea a fost contestat la CCR de către PSD, iar aplicarea prevederilor documentului au fost suspendate, au declarat surse guvernarmentale, pentru MEDIAFAX.

    „Această variantă a fost luată în calcul de Guvern pentru că o ordonanţă de urgenţă îşi produce imediat efectele. OUG va prevedea aceleaşi modificări ca cele din proiect”, au explicat sursele citate.

    Pe 23 decembrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe un proiect de lege care modifică prevederi din OUG 114, însă PSD a contestat actul normativ la CCR.

    Judecătorii Curţii au stabilit termen pentru transmiterea punctelor de vedere până în 20 ianuarie, urmând ca în 29 ianuarie să aibă loc dezbaterea.

    Prin atacarea la Curtea Constituţională efectele aplicării actului normativ au fost suspendate, iar bugetul pentru acest an a fost făcut şi pe chestiuni prevăzute în iniţiativa Guvernului care modifică OUG 114, au explicat sursele menţionate.

    Liberalii au discutat, la reuninea BEX de luni, despre posibilitatea de a solicita convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare pentru a fi votate proiectele de lege privind alegerea primarilor în două tururi şi eliminarea pensiilor speciale, au declarat surse din partid, pentru MEDIAFAX.

    Cu toate acestea, PNL nu se grăbeşte să formalizeze printr-o decizie, luni, în Biroul Executiv o astfel de cerere, au precizat sursele amintite.

  • Cum modifică Guvernul OUG 114. Ce amendamente a acceptat Ludovic Orban

    „Când am primit votul de învestitură, ne-am angajat să corectăm OUG 114 care a generat efcte nocive în foarte multe domenii din economia românească, şi de asemenea, în societate. Proiectul de lege stipulează corectarea prevderilor vizate de domeniul energetic, financiar-bancar, domeniul comunicaţiilor, fondurilor private de pensii. De asemenea, cuprinde o serie de măsuri exact cum cuprindea şi OUG 114, în mai multe domenii de ativitate, de la chestiuni legate de sporuri, până la diferite tipuri de reglementări privitor la cehltuielile care se efectuează în bugetul de stat, la momentul OUG 114 privitor la bugetul pe 2019 în legea pe care noi am propus-o Parlamentului, privitor la 2020”, a afirmat premierul Orban, în plenul reunit, de luni, al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    În domeniul Energiei, Guvernul se angajează să reglementeze situaţia consumatorului vulnerabil.

    „Să vă spun pe scurt privitor la Energie: Se ştie că după ce România a trecut la liberalizarea energiei electrice şi gazului, OUG 114 a revenit la preţul reglementat pentru cosnumatorii vulnerabili, captivi, casnici, impunându-se producătorilor un preţ de vânzare ca şi producător, atât pentru energie electrică, cât şi pentru gazul natural. Revenirea la o piaţă liberă în domeniul energiei şi al gazului, nu se va produce imediat, de la 1 ianuarie, ci cu o perioadă de tranziţie, care să permită revenirea la fixarea preţurilor pe piaţă şi să ne permită timpul, ca Guvern să aprobăm reglementarea referitoare la cosnumatorul vulnerabil. E o prblemă care grevează de mult timp şi pe care niciun Guvern nu a rezolvat-o. De exemplu, de preţul la gaz şi energie nu benficiază doar categoriile vvulnerabile, cei cu venituri mici, ci toţi cetăţenii. Ceea ce ne dorim este să direcţionăm resursele către cetăţenii români care au nevoie de sprijin din cauza venituriolor mici pe care le încasează. În perioada de tranziţie până la revenirea fixării preţurilor, ne-am asumat răspunderea să venim cu legislaţia care să reglementeze situaţia consumatorului vulnerabil”, a explicat Orban.

    Totodată, a fost eliminată taxa de 2% pentru companiile din Energie.

    „De asemenea, am desfiinţat taxa de 2% care era pusă pentru companiile din Energie şi care a generat efecte extrem de negative. Spre exemplu, Autoritatea Naţională pentru Reglemenaterea Energieri, deşi ştia că ne asumăm răspunderea pentru OUG114, în calculul tarifelor de distribuţie şi transport, a inclus această taxă, consecinţele fiind, evident, creşterea costului pentru transport şi distribuţiel, şi ca atare, creşterea preţului pentru consumatorul final”, a adăugat premierul.

    Referitor la pilonul II de pensii, Executivul abrogă prevederile ce obligă administratorii fondurilor să-şi majoreze capitalul social.

    „În ceea ce priveşte pilonul II de pensii, abrogăm prevederile care obligau administratorii fondurilor să-şi majoreze capitalul social, prevedere care ar fi făcut aproape imposibilă continuarea activităţii acestor companii care administrează fondurile de pensii, pentru că nu ar fi avut capacitatea să obţină resursele financiare să facă această majorare de capital şi consecinţa ar fi fost retragerea de pe piaţă, iar fondurile de pensii ar fi rămas fără administrator. Adică, banii fiecăruia din cetăţenii care fac parte din populaţia activă şi care fac parte din pilonul II de pensii, ar fi rămas fără administratori, cu consecinţe negative privind plasarea acestor bani în plasamente care să producă randamente şi care să înmulţească banii din conturile lor”, a argumentat Orban.

    „Evident că şi în domeniul comunicaţiilor şi cel financiar-bancar am abrogat prevederile care au afectat negativ pieţele şi companiile”, a completat liberalul.

    Prim-ministrul a prezentat amendamentele adoptate. Executivul a fost de acord cu acordarea sporului de condiţii vătămătoare, în continuare.

    „S-au depus o serie de amendamente. Iniţial, opţiunea noastră a fost aceea de a merge pe un spor, un cuantum fix, pentru că expunerea la condiţiile vătămătoare ale angajaţilor, este egală, indiferent de salariul încasat al instituţiei publice care beneficiază de spor. Aşa ni s-a părut corect. În schimb, datorită faptului că această lege se adoptă în aceeaşi procedură de angajare a răspunderii Guvernului, afectează bugetul de stat şi legea plafoanelor, pe de-o parte. Pe de altă parte, sporul din vechiul sistem cu 15% din salariul brut de bază a făcut pate din contractele colective de muncă la nivel de ramură şi ar însemna dacă schimbăm modul de acordare a sportului să acceptăm contracte colective semnate la nivel de ramură. Am acceptat amendamentul de a continua acordarea sporului de condiţii deosebite, vătămătoare, grele, în forma din 2019, adică 15% din salariul brut al fiecărui angajat al instituţiilor publice, evident, cuantumul sporurilor va fi acordat la nivelul cuantumului care a fost acordat la nivelul lunii decembrie 2019”, a motivat Ludovic Orban.

    Un alt amendament se referă la sumele acordate medicilor veterinari.

    „De asemenea, am acceptaa un amendament, ştiţi că am prorogat cu un an de zile aplicare prevederilor prin care se acordă medicilor veterinari suma stabilită prin lege. În urma analizelor, a existat un supliment de fonduri, ca atare, am scos din lege amendamentul prin care s-a eliminat articolul care prevedea prorogarea până la data de 1 ianuarie 2021”, a adăugat el.

    Totodată, Guvernul a acceptat amendamentul USR, anume prorogarea termenelor de intrare în vigoare a prevederilor din codul administrativ privind pensiile speciale pentru primari, viceprimari şi aleşi locali.

    „De asemenea, am acceptat un amendament formulat de cei de la USR, care are un temei destul de serios, anume prorogarea termenelor de intarre în vigoare a prevederilor din codul administrativ, privind la pensiile speciale pentru primari, viceprimari, aleşii locali. Avem aici două temeiuri: unu, OUG privind Codul administrativ e supusă controlului constituţional care a fost declanşat în urma atacării la CCR de către avocatul poporului a OUG, în ansamblul ei. Doi, în Cameră, se află un proiect de lege despre care am înţeles că a fost adoptat un raport al comisiei sesizată în fond, în care se desfiinţează toate formele de pensii speciale, de diferite forme de plată. Ca atare, atât timp cât nu avem faranţia că OUG privind Codul administrativ nu e considerată constituţionaă şi cât se află în dezbaterea Camerei un proiect care poate să abroge articolul privitor la pensii speciale, decizia noastră e de a accepta amendamentul USR şi de a aplica prevederile de la 1 ianuarie 2021, adic a proroga intarrea în vigoare a proiectului de lege”, a motivat acesta.

    El a mai spus că Guvernul a introdus în proiectul de lege interdicţia de a cumula salariul obţinut într-o instituţie publică cu pensia care e acordată tot de sistemul public sau de alte forme de pensii.

    Orban a prezentat un amendament referitor la excepţiile de la această prevedere.

    „Sigur, aici am acceptat amendamente ca să arătăm că nu suntem lipsiţi de realism. Am acceptat un amendament privitor la anumite excepţii pe care o să le facem, în învăţământul preuniversitar, în special cadrul rural, nu există cadre didactice, iar în cazul în care am interzice ca aceşti profesori pensionari să nu mai preda copiilor, practic am putea lăsa multe clase fără profesori. Deci, am acceptat această excepţie”, a completat el.

    De asemenea, o altă excepţie se referă la asistenţii personali ai persoanelor cu dizabilităţi.

    „Sunt situaţii în care membrii ai familiei cu pensionare pe limită de vârstă, se ocupă de mebrii ai familiei, şi am putea lăsa persoane cu dizabiltăţi fără asistenţi personal”, a argumentat acesta.

    „Am acceptat excepţii pentru unele companii, precum CFR Marfă. Există mulţi angajaţi care se ocupă de angajarea traficului care sunt şi pensionari, care sunt angajaţi prin cumul şi din cauza salariilor mici nu a existat posibilitatea angajării decât pentru personal cumulat”, a mai spus Orban.

    Totodată, s-a introdus în lege ca de la 1 ianuarie să înceteze toate detaşările din mediul privat în mediul public.

    „Legat de interdicţia cumulului pensiei cu salariul la stat, am mai făcut excepţii la Şcoala Superioară de Aviaţia Civilă şi la Academia Română, unde foarte mulţi angajaţi sunt pensionari. E o formă de respect. Dar şi acolo, pe o perioadă limitată”, a conchis Orban.

  • Şedinţă de Guvern. Executivul analizează, astăzi, amendamentele depuse de partide pentru Legea bugetului şi OUG 114

    Potrivit ordinii de zi a şedinţei Guvernului care va avea loc luni, premierul Ludovic Orban şi miniştrii Cabinetului său urmează să analizeze amendamentele depuse de partidele politice la proiectele de lege pentru care Guvernul a stabilit să îşi asume răspunderea în faţa Parlamentului.

    Astfel, în şedinţa Executivului de luni urmează să fie analizate amendamentele depuse pentru proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2020; proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 şi proiectul Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

    Social-democraţii au prezentat amendamentele pe care le vor depune la legea bugetului pentru anul viitor, printre ele fiind creşterea pensiei minime, pe care PNL vrea să o îngheţe, majorarea salariilor în învăţământ şi asigurarea finanţării spitalelor.

    „PSD va depune amendamente pentru a apăra beneficiile obţinute de cetăţeni în guvernarea social-democrată. Cele mai importante sunt următoarele:

    1. Creşterea pensiei minime, pe care PNL vrea să o îngheţe în 2020.

    2. Creşterea salariilor din Învăţământ, conform prevederilor legale pe care PNL vrea să le abroge.

    3. Asigurarea pragurilor minime de finanţare pentru comunităţile locale, pe care PNL vrea să le desfiinţeze, condamnând jumătate din populaţie la subfinanţare.

    4. Asigurarea finanţării spitalelor, pe care PNL vrea să o taie cu aproape 40%”, a scris PSD pe Facebook.

    Şi parlamentarii USR au anunţat că vor depune amendamente.

    ”Amendamentele pe care le propun la Proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative pe care Guvernul Orban îşi asumă răspunderea luni prevăd:

    ✔revenirea la alegerea primarilor în două tururi,

    ✔eliminarea pensiilor speciale pentru primari pentru ca ele să nu intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020,

    ✔desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, iar patrimoniul, obligaţiile şi contractele în derulare ale IRRD să fie preluate de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului. Prin amendament mai propun ca din bugetul IRDD 10% să se ducă la INST şi 90% la Ministerul Educaţiei.

    Am toată deschiderea pentru discutarea acestor amendamente cu Guvernul Orban”, a scris pe Facebook senatorul USR Florina Presadă.

    Plenul Camerei Deputaţilor şi Senatului se va reuni, luni, de la ora 16.00 pentru ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea în vederea adoptării proiectului de buget pentru 2020.

    Termenul pentru depunerea amendamentelor la comisiile pentru buget din Parlament a fost stabilit pentru ora 10.00. Modificările depuse vor fi transmise Guvernului la ora 13.00.

    Premierul Ludovic Orban a anunţat, miercuri, că Guvernul îşi va asuma răspunderea pe Legea bugetului de stat, Legea asigurărilor sociale de stat şi pe modificarea OUG 114. Şeful Executivului a subliniat că o dezbatere în Parlament ar genera întârzierea bugetului.

  • Dăianu: Hemoragia exodului în România este masivă

    Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat, duminică, la un post de televiziune, că anul 2019 a înregistrat o deraiere a politicilor economice în România, iar exodul forţei de muncă este una dintre cele mai mari probleme în ţara noastră.

    “Acest an oferă multe lecţii care sunt proeminente, vorbesc cu vehemenţă privind o deraiere a polticilor economice în România. Fac această afirmaţie fiind unul dintre cei care nu au criticat creşterile de venituri de salarii. Nu există modalitate, cel puţin pe termen imediat, de a încerca să diminuezi exodul de capital uman. Hemoragia este masivă în acest sens. Necazul este că, aşa cum te învaţă viaţa, să ai măsură”, a spus Dăianu, la Digi 24.

    Totodată, preşedintele Consiliului Fiscal a caracterizat OUG 114/2018 drept o mare eroare a Guvernului.

    “Anul 2019, în opinia mea, este o mărturie asupra unui grad de nepricepere la nivel înalt în a croi politica macroeconomică şi mă refer, în special, la prerogative ale Guvernului care periclitează stabilitatea economică la nivelul ţării şi cu o mare eroare, adică OUG 114/2018. Eu cred că nu există un episod similar prin care s-a încercat legarea taxei pe active bancare. Nu este o noutate în peisajul european mai ales după debutul crizei financiare şi după ce industria financiară a fost salvată. Dar legarea ratei de politică monetară de această taxă, penalizarea politicii monetare în esenţă, ceea ce nu s-a comentat destul la noi este că această taxare a politicii monetare echivala cu o alunecare a atribuţiilor Băncii Centrale în a stabili rata politicii monetare către Guvern. E ca şi cum ai spune că Guvernul sugerează şi el face, pentru că el stabileşte şi impozitul acesta pe politica monetară, ceea ce este o aiureală. Este ca şi cum Guvernul hotărăşte în ministerul de Finanţe care ar fi rata de echilibru în economie. Am avut şi modul în care s-a încercat demantelarea Pilonului II de pensii. Au făcut şi alţii aşa ceva în Polonia, de exemplu. Dar ei nu s-au gândit să arunce miliarde de lei pe piaţă, dacă ar fi fost convertite plasamentele în lichidităţi, cu o pertrubare foarte mare a pieţelor financiare şi monetare. Am avut sentimentul atunci că suntem pe un drum extrem de greşit şi a fost bine că totuşi, ceea ce aş putea încadra în sisteme de controale reciproce instituţionalizate, a funcţionat, a operat ca în chirurgie. Nu mai vorbesc de atitudinea ostilă faţă de Banca Naţională, cum ar fi ca cei de acolo nu sunt destul de patrioţi. Cine dă note de patriotism? Mai rămâne să avem instanţe specializate care să dea notă de bună purtare în patriotism. Să ne gândim dacă România nu era în UE, era singură într-o lume de bine. Există un curs al societăţii româneşti. Nu tot ce bine de la Bruxelles este agreabil pentru mine, nu aud reptate în toate”, a explicat Dăianu.

    Potrivit lui Dăianu, în 2019, a existat o suită de măsuri foarte periculoase, dar şi un exerciţiu de limitare a stricăciunilor care s-a încheiat cu succes: „În România, şi în momentele cele mai complicate, s-a reuşit o mobilizare de eforturi, cu înţelegerea partidelor care pe harte politică s-au aflat la poluri opuse, dar a existat un dialog. Banca Naţională a României a fost un crenel esenţial în acest efort. Să nu uite oamenii că în primul deceni al tranziţiei, prima emisiune de obligaţiuni a ţării care a permis reintrarea pe pieţele financiale au fost emise de BNR, nu de statul român. Arhitectura şi măsurile concrete ale OUG 114/2018 nu au fost cele potrivite. Poţi avea un dialog cu lumea corporatistă. În fond, dialogul între corporatişti şi guverne trebuie să fie cât mai onestă, să ajungă la nişte compromisuri. Să nu ne imaginăm că <<big business-ul>> este compus numai din samariteni, ci îşi urmăreşte profiturile, caută să le maximizeze”.

    Daniel Dăianu a mai precizat că maniera lui Eugen Teodorovici de a purta dialog l-a deranjat. “Este mai puţin important dialogul meu cu domnul Eugen Teodorovici. Pe mine m-a deranjat o anumită manieră de a purta un dialog. Am şi spus, dezbaterea publică nu este o şedinţă de partid. Întodeauna a existat un dialog între ministrul de Finanţe şi guvernator care, întâmplător sau nu, este aceeşi persoană”, a explicat oficialul Consilului Fiscal.

    Din punctul său de vedere, România a reuşit să treacă prin momente dificile şi o poate face şi acum, într-un moment din ce în ce mai complicat: “Văd tot felul de afirmaţii şi aici nu împărăşesc opinia unora care, până de curând, erau din opoziţie, şi anume că suntem prăbuşiţi. Este un mare neadevăr. Politica economică de ansamblu a încercat să spunem, dacă te uiti la partea pe care nu aş trata-o cu asprime, este de a atenua exodul, plecarea masivă. Orice Guvern care ar fi trebuit să facă aşa ceva. Ţara se depopulează. (…) Trebuie să ne găsim un drum cât mai onorabil. Pentru a fi tratat mai prietenos în Uniunea Europenă implică o loialitate faţă de proiectul european, să crezi în el, să fii nu afişatul european pentru a intra în Schengen şi pentru a putea să te plimbi prin Uniunea Europeană, ci să crezi în acest proiect. Faptul că am intrat în NATO şi în Uniunea Europeană a fost parte a unui destin istoric şi o doză de noroc pentru România.

    În ceea ce priveşte robusteţea economiei noastre, Daniel Dăianu consideră că România nu înseamnă numai Bucureştiul. “România nu înseamnă numai Bucureştiul care are un venit pe locuitori care îţi poate lua uneori ochii, deşi el ascunde mari inegalităţi. Bucureştiul nu este o entiatate omogenă în ceea ce priveşte condiţiile de viaţă ale oamenilor. Avem şi oraşe, centre mari, aceste <<smart cities>>. Avem centre universitare unde pulsează minţile oamenilor. Dar ţara nu poate în totalitate să fie compusă din soft-işti, it-şti şi oameni care au contribuţii la dialogul internaţional ştiinţific. O economie modernă depinde de infrastuctura de bază unde noi avem un deficit foarte mare, depinde de finanţarea Sănătăţii şi Educaţiei, depinde de putinţele bugetului public care este foarte sărac”, a mai spus el.

     

     

  • Cum modifică OUG 114 tarifele practicate de companiile de distribuţie a energiei electrice. Consumatorii preiau plata taxei de 2% pe cifra de afaceri a distribuitorilor

    În cazul în care proiectele de ordin vor fi adoptate, consumatorii casnici sau industriali vor plăti, practic, taxa, după majorarea tarifelor cu circa 2,5%. Aceasta în condiţiile în care există destule semne de întrebare legate de plata efectivă a taxei.

    Astfel, ANRE a anunţat în această săptămână că amână termenul până la care companiile de energie şi gaze trebuie să îi transmită cifra de afaceri obţinută anul trecut, fără să menţioneze noua dată. Acest termen era de 25 februarie, dar din cauza OUG nr. 114/2018, faptul că aceasta nu are norme de reglementare sau alte clarificări, ANRE a decis să amâne termenul.

    Mai mult, în mediul politic se discută posibilitarea renunţării la taxă, pentru anumite companii, acesta fiind şi un subiect de controversă între Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele ALDE şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. Tăriceanu i-a recomandat lui Teodorovici să îşi ţină părerile pentru el atunci când comentează în legătură cu Ministerul Energiei, fiindcă nu cunoaşte cum funcţionează ministerul care este condus de un liberal, în condiţiile în care ministrul Energiei Anton Anton a vorbit de posibilitatea eliminării taxei iar ministerul Finanţelor a respins ideea. „Am văzut că domnul Teodorovici a făcut nişte comentarii în legătură cu OUG 114. Am ceva de spus. Îi dau un sfat domnului Teodorovici să îşi ţină părerile pentru el în ceea ce priveşte Ministerul Energiei, pentru că nu cunoaşte cum funcţionează. Nu cred că are suficiente date ca să ştie cum funcţionează Ministerul Energiei care este condus de un liberal”, a afirmat Călin Popescu Tăriceanu. Liderul ALDE a mai spus că între el, partidul pe care îl conduce şi Eugen Teodorovici este o diferenţă de abordare şi de viziune.

    Secretarul de stat în Ministerul Energiei a anunţat, tot în această săptămână, că instituţia a cerut Guvernului prorogarea cu un an a termenului de aplicare a taxei de 2%.

    În nota de fundamentare, ANRE recunoaşte că noile tarife sunt modificate pentru a acoperi taxa din OUG 114. “Modificarea tarifelor va permite asigurarea veniturilor anuale ale operatorilor de distribuţie concesionari necesare desfăşurării activităţii ca urmare a modificării apărute în legislaţia primară”, arată documentul.

    Propunerile de creştere a tarifelor se aplică pentru companiile E-Distribuţie Muntenia, E-Distribuţie Banat, E-Distribuţie Dobrogea, Distribuţie Energie Oltenia, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Sud, Delgaz Grid.