Tag: Osborne

  • Ce se întâmplă când euroscepticismul se transformă în eurofobie

    “Eu îl respect pe Nigel Farage, dar nu înseamnă că sunt de acord cu el. Nu cred că are răspunsuri pentru viitorul ţării”, a spus Osborne.

    Partidul pentru Independenţa Regatului Unit (UKIP), condus de notoriul eurofob şi xenofob Nigel Farage (foto), a obţinut rezultate foarte bune la alegerile locale desfăşurate joi în Anglia şi Irlanda de Nord. În cele 160 de circumscripţii unde rezultatul este deja cunoscut, UKIP a câştigat 161 de mandate, faţă de 338 pentru laburişti. Conservatorii au pierdut 231 de mandate, iar liberal-democraţii 231.

    În acelaşi timp, UKIP se pregăteşte de un scor bun şi la alegerile europarlamentare, iar Farage se prezintă deja ca un fel de tartor al politicii britanice, potenţial câştigător cu partidul său, al alegerilor parlamentare britanice din mai 2015. Într-un interviu pentru The Mail on Sunday, Farage s-a lăudat deja că va distruge Partidul Conservator şi va forţa Partidul Laburist să adopte o poziţie mult mai critică faţă de Bruxelles, iar în cele din urmă va obţine ieşirea Marii Britanii din UE, după care se va retrage din politică.

    UKIP, prin Farage, a făcut permanent agitaţie pe tema afluxului de români şi bulgari care ar fi urmat să năvălească în Marea Britanie după 1 ianuarie 2014, calificându-i pe potenţialii imigranţi drept “bande criminale străine”. Mai nou, Farage s-a remarcat prin declaraţia sa că ar fi îngrijorat dacă ar avea nişte vecini români, fiindcă românii fură. Influenţa UKIP în politica britanică a fost ilustrată de faptul că premierul David Cameron s-a angajat să organizeze, dacă va fi reales în 2015, un referendum până în 2017 privind apartenenţa Marii Britanii la UE, după o renegociere a condiţiilor acestei relaţii.

    Economia britanică a crescut peste aşteptări în T1 faţă de T4 2013, cu 0,8%, în timp ce faţă de T1 2013 a crescut cu 3,1%, cea mai mare creştere anuală din T4 2007, a relevat a doua estimare difuzată joi de Biroul Naţional de Statistică.

    Investiţiile au crescut cu 2,7% trimestrial şi 8,7% anual, confirmându-şi rolul de motor al economiei, în timp ce exporturile au scăzut cu 1% trimestrial şi importurile cu 1,1%, iar consumul gospodăriilor, care realizează aproape două treimi din PIB, a crescut pentru al zecelea trimestru consecutiv, cu 0,8% trimestrial, după ce se diminuase cu 0,4% în T4 2013.
     

  • Luna ianuarie, lună cu cu discount la inflaţie

    , după o creştere de 2% în decembrie (pentru comparaţie, cea mai mare inflaţie a fost consemnată în septembrie 2011 – 5,2%).

    Inflaţia calculată fără preţurile la energie, alimente, alcool şi tutun a crescut cu 1,6% în ianuarie, iar faţă de luna precedentă, preţurile de consum s-au redus cu 0,6%, reflectând politica agresivă de reduceri practicată de lanţurile de magazine de modă.

    Economiştii prezic noi scăderi de preţuri în următoarele luni, ceea ce ar permite ca majorarea salariilor (care au crescut cu numai 0,9% în perioada septembrie-noiembrie) să depăşească inflaţia pentru prima dată în anii de după criză şi astfel să dea un impuls puterii de cumpărare.

    Într-un sondaj efectuat de Reuters, economiştii consultaţi estimează că PIB va creşte cu cca 0,6% în fiecare trimestru, de acum şi până la jumătatea lui 2015. Economia britanică rămâne afectată de constrângerile fiscale: ministrul de finanţe George Osborne a declarat în această săptămână că este nevoie în continuare de politici de austeritate, spre a reduce deficitul bugetar şi datoria publică.

  • Bugetul Londrei pe 2011: cele mai mari reduceri de cheltuieli publice de la razboi

    In medie, taierile de cheltuieli ale bugetelor ministerelor sint
    de aproximativ 19%, mai mici totusi decat cele estimate anterior –
    de 25%, datorita unei reduceri suplimentare, in valoare de 8
    miliarde de euro, de la protectia sociala. De asemenea, numarul
    posturilor din sectorul public britanic va scadea cu 490.000 pana
    in 2015, iar varsta de pensionare va creste de la 65 la 66 de ani
    din 2018.

    Aceste economii drastice, cuplate cu majorarea importurilor cu
    34 de miliarde de euro, vor permite scaderea spectaculoasa a
    deficitului bugetar in Marea Britanie, de la nivelul de 10,1%
    estimat pentru acest an la 1,1% din PIB in 2015.