BusinessMagazin

Tag: Osama bin Laden

  • “Doamna TEROARE”: O fanatică ISIS a făcut publică adresa unuia dintre cei mai decoraţi soldaţi americani, pentru a face din el o ţintă – FOTO, VIDEO

    Potrivit Daily Mail, ea a creat un cont de Twitter, sub numele Umm Hussain Britaniya, şi a publicat mai multe detalii personale despre sergentul american pentru ca acesta să poată fi reperat de eventualii urmăritori. 

    Femeia, în vârstă de 46 de ani, a publicat o imagine cu ea îmbracată în călugăriţă, amenintând cu un pistol, şi a explicat că face publice datele pentru a provoca haos în viaţă militarului american, iar “fraţii” al-Qaida din Statele Unite să îl “vâneze” şi să îl ucidă.

    “Ar trebui să fie mort, este soldatul american cu cel mai mare număr de combatanţi ucişi în Irak”, a scris Sally-Anne Jones, pe Twitter.

    “Doamna Teroare” a atras atenţia că Dillard Johnson ar fi omorât 2.746 de persoane în timpul operaţiunii Freedom: “A efectuat două stagii complete în Irak şi a fost decorat cu Silver Star, Bronze Star şi patru Purple Hearts”.

    În cartea să “Carnivore”, care a fost publicată în 2013, Johnson a specificat faptul numărul de inamici anihilaţi care i se atribuie nu este adevărat. Cu toate acesta, el este descris drept “unul dintre cei mai mortali soldaţi americani din istorie”.

    În mesajul postat pe Twitter, mireasă jihadistă îl compară pe Dillard Johnson cu fostul SEAL, Robert O’Neill, care l-a ucis Osama Bin Laden, şi care a făcut obiectul unui mesaj similar, de pe acelaşi cont, cu doar zile în urmă.

    Personajul care pretinde că ar fi  Sally-Anne, britanică ce s-a alăturat grupării Statul Islamic în 2013, a publicat deja de două ori adresa lui Robert O’Neill, dar mesajele au fost şterse prompt de administratorii reţelei de socializare .

    La cererea Marii Britanii, Sally-Anne Jones a fost inclusă pe lista ONU a celor mai căutate persoane care au recrutat militanţi sau au luptat pentru Statul Islamic în Siria, fiindu-i blocate conturile şi având interdicţie de a mai călători. După o relaţie online cu Junaid Hussain, i s-a alăturat acestuia în Siria, în 2013. Bărbatul a fost ucis de o dronă americană, în luna august a acestui an.

    În dosarele înaintate ONU de autorităţile britanice au fost prezentate dovezi, conform cărora ea şi alte trei persoane din Marea Britanie “au participat la finanţarea, planificarea, pregătirea sau comiterea de acţiuni” legate de Statul Islamic.

  • Primul film despre uciderea lui Osama ben Laden, urmărit de peste 2,7 milioane de persoane

    Într-un comunicat, National Geographic a precizat că filmul a fost cel mai urmărit program în acest an la acest post şi că s-a plasat pe poziţia a şasea pe lista celor mai bune audienţe din istoria sa. Anunţul, făcut luna trecută, că filmul “SEAL Team Six: The Raid on Osama bin Laden” va fi difuzat pentru prima dată de postul de televiziune National Geographic cu două zile înaintea scrutinului prezidenţial din 6 noiembrie a ridicat semne de întrebare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cei mai căutaţi criminali financiari de pe lista FBI-ului (GALERIE FOTO)

    În total, lista FBI a celor mai căutaţi criminali a inclus din 1950 încoace numele a 494 de infractori. Succesul conceptului “Most Wanted” a determinat instituţia să publice lista şi pe internet, în 1996, reuşind astfel să prindă peste 50 de criminali cu ajutorul ponturilor primite în baza informaţiilor de pe site.

    De atunci, specialiştii FBI au diversificat lista online şi au realizat diverse clasificări ale criminalilor căutaţi, una dintre ele fiind cea a gulerelor albe – oameni din lumea afacerilor sau reprezentanţi guvernamentali acuzaţi de infracţiuni fiscale.

    În prezent, lista celor mai căutate gulere albe cuprinde 32 de criminali. În cazul unora dintre ei, FBI oferă chiar recompense de până la 100.000 de dolari pentru orice informaţie care ar ajuta la arestarea lor.

  • Zece ani din lumea nouă. America după 11 septembrie

    Cei zece ani de luptă împotriva terorismului – un concept care a căpătat accepţiuni tot mai largi, neîmpărtăşite întotdeauna de comunitatea internaţională – au vlăguit o economie care în 2001 părea pe drumul cel bun după crahul dot-com şi au trasat falii adânci în interiorul unei naţiuni recunoscute pentru spiritul său comunitar, dar şi între aceasta şi restul lumii. E greu de identificat acum un scenariu mai potrivit de reacţie după atacurile din dimineaţa zilei de 11 septembrie 2001, dar e aproape sigur că deciziile luate până acum nu au avut efectele scontate, cel puţin nu la costurile estimate iniţial.

    De altfel, preşedintele Barack Obama a cerut oficialilor americani din lumea întreagă să-şi tempereze în discursurile comemorative referinţele la războiul împotriva terorismului, la al-Qaeda şi Osama bin Laden şi să pună accentul pe spiritul de unitate care a guvernat Statele Unite în acele zile sumbre de septembrie 2001 şi care ar trebui recuperat acum. La urma-urmei, nu a trecut decât o lună de când democraţii şi republicanii deopotrivă se acuzau că duc ţara de râpă, în negocierile privind ridicarea plafonului de îndatorare, iar spiritul conflictual dintre adepţii celor două tabere, accentuat de starea economiei, se manifestă zilnic cu o stridenţă care depăşeşte raţiunile electorale.

    America are nevoie să se împrumute mai mult, pentru că în ultimii ani a cheltuit mai mult şi nu neapărat pentru bunăstarea propriilor cetăţeni. După cum observa un comentator economic, Washingtonul a ilustrat în ultimul deceniu validitatea principiului de management care spune că nu poţi să ai în acelaşi timp şi arme şi unt, ci doar unul dintre cele două lucruri. Mai mult, atentatele revendicate de reţeaua lui Osama bin Laden nu au fost decât un catalizator al unei derive pe care o girase Bill Clinton, în vremea a ceea ce acum apare ca o epocă de aur a economiei americane de după Războiul Rece.

    A doua zi după atentatele din urmă cu un deceniu, lucrurile păreau clare: vina este la al-Qaeda şi bin Laden, aşadar urmează un conflict cu guvernul taliban din Afganistan, care îi oferă adăpost liderului terorist şi taberelor sale de antrenament pentru fanatici islamişti. Trecuse doar puţin peste un deceniu de când o altă superputere, URSS, se retrăsese să moară în linişte acasă după un istovitor conflict cu mujahedinii afgani conduşi, printre alţii, de acelaşi Osama bin Laden. America părea într-o poziţie cu mult mai bună: economia sa afişa cifre încurajatoare – excedent bugetar şi o datorie publică relativ sub control -, armata tocmai îşi dovedise eficienţa în conflictul din Golf din urmă cu opt ani, când îl fugărise la propriu pe Saddam Hussein din Kuweit, iar posibilitatea ca talibanii să beneficieze de sprijin internaţional, fie el şi mascat, era infimă, de vreme ce atentatele oripilaseră toate cancelariile lumii civilizate.

    Şi totuşi, războiul din Afganistan a fost pierdut în primă fază de comunitatea internaţională din cauza calculelor militare greşite făcute de oficialii civili americani: indecizia suspectă a ministrului apărării Donald Rumsfeld a făcut ca Osama bin Laden să scape ca prin urechile acului din peşterile de la Tora Bora la mai puţin de două luni de la declanşarea campaniei militare. Capturarea sau uciderea lui la acel moment – şi nu zece ani mai târziu – ar fi însemnat o grea lovitură dată terorismului islamic, ce şi-a construit astfel un fel de aură de legendă de la care s-au revendicat atentatorii din insula Bali (2002), Madrid (2004) şi Londra (2005). În schimb, americanii au fost nevoiţi să îndure nu doar un nou experiment gen Vietnam, ci două, al doilea fiind o intervenţie cel puţin slab pregătită în Irak, mai costisitoare în ce priveşte pierderile financiare şi umane, dar şi mai puţin justificată, cel puţin prin prisma argumentaţiei oferite iniţial de administraţia americană.

    Un calcul al Centrului pentru Informaţii privind Apărarea (Center for Defense Information) arată că, până la 30 septembrie (sfârşitul anului fiscal 2011), costul total al celor două războaie va ajunge la 1.290 de miliarde de dolari, nivel evocat şi de preşedintele Obama. Cifra este însă considerată profund subestimată de alţi experţi, cum sunt cei 20 reuniţi la Institutul Watson pentru Studii Internaţionale al Universităţii Brown în cadrul proiectului “Costs of War”; aceştia au inclus în calculul final şi obligaţiile statului faţă de veteranii din cele două conflicte, alocările financiare pentru înarmare până în 2020, dobânzile la împrumuturi şi cheltuielile din teren pe care oficialii Apărării sau din serviciile secrete nu le mai pot justifica şi au ajuns la ameţitorul prag de 3.700 de miliarde de dolari în varianta optimistă şi la 4.400 de miliarde de dolari în cea pesimistă.

  • Cine este Ayman al-Zawahiri, succesorul lui Osama ben Laden

    Departamentul de Stat american a pus pe capul sau o recompensa
    in valoare de 25 de milioane de dolari. La 8 iunie, el si-a
    reinnoit juramantul de credinta fata de mullahul Mohammad Omar,
    liderul suprem al talibanilor, “emirul credinciosilor”, intr-o
    inregistrare video postata online de grupul american de informatii
    SITE.

    Dupa modelul fondatorului retelei teroriste, numarul doi din
    ierarhia acesteia se ascunde, in urma atentatelor de la 11
    septembrie. Ultima data, el este vazut dupa o luna, in octombrie
    2001, la frontiera afgano-pakistaneza. Sotia, fiul si cele doua
    fiice ale sale au fost ucisi in atacuri americane, la Kandahar,
    doua luni mai tarziu. De atunci, acest barbat, cu barba deasa,
    ochelari mari, usor de recunoscut dupa “umflatura” de pe frunte, a
    lansat, prin inregistrari video, numeroase apeluri la “razboi”
    contra Occidentului.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Razbunare pentru Osama: un atentat cu bomba face peste 80 de victime

    Atacul de vineri, executat de atentatori sinucigasi, a avut loc
    la 11 zile dupa ce arhitectul atentatelor din 11 septembrie a fost
    ucis de un comando al fortelor speciale americane in nordul
    Pakistanului. “Este o prima actiune pentru a-l razbuna pe martirul
    Osama”, a declarat prin telefon Ehsanullah Ehsan, purtatorul de
    cuvant al Miscarii Talibanilor din Pakistan (TTP), care a promis ca
    sirul atacurilor nu se va opri aici.

    TTP, care a jurat credinta Al-Qaida in 2007, este principalul
    responsabil de un val de peste 450 de atentate, majoritatea
    sinucigase, care s-au soldat cu peste 4.300 de morti in patru
    ani.

  • Cine va fi succesorul lui Osama ben Laden?

    Potrivit expertilor, regulamentul intern al retelei al-Qaida
    prevede ca adjunctul lui ben Laden, Ayman al Zawahiri, devine
    automat lider interimar. Dar nu exista dovezi ca va fi acceptat de
    alti membri ai organizatiei. “Comandantii de rang inalt ai al-Qaida
    au facut un juramant de loialitate fata de ben Laden, dar acesta nu
    este transferabil”, explica Mary Habeck, fost expert la Consiliul
    american pentru Securitatea Nationala. Juan Zarate, fost adjunct al
    consilierului pentru Securitate Nationala in timpul Administratiei
    George W. Bush, apreciaza ca al-Qaida va trebui sa constientizeze
    ca transferul de putere inseamna transferul loialitatii. Ziarul
    Asia Times relata saptamana trecuta ca membrii conducerii al-Qaida
    s-au intrunit pentru desemnarea succesorului lui ben Laden.
    Potrivit serviciilor de informatii americane, Consiliul de
    conducere (Shura) al retelei al-Qaida are 30 de membri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 5.000 de miliarde de dolari, pretul platit de lumea intreaga pentru capul lui Osama bin Laden

    In plus, efectele disparitiei sale ar fi fost considerabile:
    atentatele din 11 septembrie, dar si cele din Londra si Madrid n-ar
    mai fi fost, iar razboaiele din Afghanistan si Irak nu ar mai fi
    fost o consecinta directa a atacurilor teroriste si nu ar mai fi
    avut loc. Drept urmare, lumea ar fi fost scutita de o multime de
    costuri directe sau indirecte.
    O serie de estimari plaseaza costurile vanatorii lui Osama undeva
    intre 370 de miliarde de dolari si peste 5.000 de miliarde de
    dolari. Financial Times crede ca nota de plata a Statelor Unite
    este de circa 2.000 de miliarde de dolari, iar costurile indirecte
    sunt mult mai mari.

    Rapoartele Congresului american estimeaza costurile militare
    directe legate de interventiile din Afgahnistan si Irak la 1.283 de
    miliarde de dolari, valoare neadaptata cu inflatia, iar alti
    economisti vorbesc de cheltuieli totale de circa 3.000 de miliarde
    de dolari. Atentatele din 11 septembrie au costat economia
    americana intre 50 si 100 de miliarde de dolari in termeni de
    afaceri si alte 25 de miliarde de dolari in pagube imobiliare.
    Piata de capital a inregistrat in urma atentatelor scaderi
    considerabile si se situa cu circa 15 procente mai jos chiar la un
    an de la atentate.


    Un alt program care se leaga de activitatea terorista a lui bin
    Laden si de razboialele pomenite deja este cel al dronelor
    zburatoare Predator, in valoare de 3.000 de miliarde de dolari. “Am
    cheltuit sume importante fara a obtine o imbunatatire a fortei
    militare si cu un efect foarte slab asupra economiei”, crede Linda
    Bilmes, lector la Harvard, care a semnat impreuna cu laureatul
    premiului Nobel Joseph Stiglitz o carte despre costurile
    razboiaelor din Irak si Afghanistan.

    Dar la cheltuielile militare se adauga cele legate de “razboiul
    impotriva terorismului”. Profesorii John Mueller la Universitatea
    din Ohio stat şi Mark Stewart de la Newcastle University din New
    South Wales, Australia cred ca guvernul american a cheltuit, intre
    2002 si 2009, 690 de miliarde de dolari si ca numai intarzierile
    cauzate de controale dar si ale costuri mai adaugau alte 417
    miliarde de dolari.

    Invadarea Irakului a fost un factor declansator pentru cresterea
    pretului petrolului, crestere pe care economistul de renume Joseph
    Stiglitz o leaga in mod direct de declansarea crizei financiare din
    2007 – 2008.
    Cele 3.000 de miliarde de dolari pe care i le putem imputa lui
    Osama bin Laden sunt comparabile cu cele 4.400 de miliarde de
    dolari care reprezinta costurile participarii SUA la al doilea
    razboi mondial pentru inlaturarea lui Adolf Hiler. Dar nu trebuie
    uitat ca, in termeni strict economici, al doilea razboi mondial a
    adus sfarsitul Marii crize economice din anii ’30 si a asezat SUA
    in postura de lider mondial. Osama bin Laden in schimb a iscat
    direct sau indirect o criza economica majora care a slabit in mod
    considerabil puterea SUA.

    Pentru Romania costurile militare, legate de mentinerea trupelor
    in Irak si Afghanistan se ridicau in iulie 2009 la 400 de milioane
    de dolari, pentru sase ani de prezenta. Costurile indirecte ale
    Romaniei, legate de efectele economice ale atentatelor, de criza
    economica, de majorarea pretului petrolului sunt dificil de
    cuantificat, adica o buna tema de discutie pentru economisti.

    Nu in ultimul rand nu trebuie uitat marele pret platit de
    intreaga lume, cel in vieti omenesti, de la cei 3.000 care au
    pierit la World Trade Center la miile de morti din Londra, Madrid,
    Irak, Afghanistan, in Egipt, pe distrugatorul Cole sau in
    Kenia.

  • Neo-leninism

    Tin minte bine noaptea aceea de la sfarsitul lui 1989 cand am
    asteptat filmul executiei lui Nicolae Ceausescu, explicatiile
    aiuritoare ale crainicilor TV cu caseta inchisa intr-un dulap si
    despre cheia aflata la cineva care era altundeva, despre
    dezamagirea pe care am trait-o privind montajul de imagini stangaci
    initial prezentat si incapatanarea cu care am privit ore in sir
    ecranul gol al televizorului. Freamatul transmis de presa
    internationala si de internet legat de poza cu Osama ben Laden ucis
    mi-a adus aminte de toate cele de mai sus si marturisesc ca am
    inteles in buna masura si bucuria americanilor, dar am regasit si
    balbaiala autoritatilor care nu au mari tresariri cand coordoneaza
    eliminarea cuiva, dar dovedesc sensibilitati cand e vorba de
    relatia cu publicul.

    Sensibilitati firesti ar spune unii, dar personal cred ca e o
    abordare cumva ipocrita, indiferent cat de valide ar fi
    argumentele: priviti filmele cu turnurile prabusindu-se si vedeti,
    cu un minim de imaginatie, cele mai explicite secvente cu putinta,
    care contin moartea a mii de oameni, acolo, in acele momente, abia
    ascunsi de norul de praf. Cu un minim, repet, de imaginatie.
    Trecand la Deveselu, sa notam doza de entuziasm legata de anuntul
    amplasarii sistemului american anti-racheta, investitiile si
    castigurile romanesti de imagine pe care le-ar aduce aceasta
    miscare.

    O fi, dar am mai auzit aceste texte repetate cam la fiecare
    succes romanesc, la primirea in NATO sau la intrarea in UE, la
    vizita lui Clinton sau la primirea sefiei nu stiu carei organizatii
    internationale. Dar investitorii au venit, mereu, nu sub scuturi
    antiracheta, ci pentru castiguri consistente, pe stabilitate
    politica, pe o legislatie coerenta si o impozitare decenta. Si, in
    locul anunturilor emfatice legate de nivelul de securitate al
    Romaniei, as fi vrut un semnal politic, coerent si lucid, legat de
    prezenta romaneasca in Afganistan, de exemplu. Poate ca ajung
    zecile de soldati morti si raniti din Romania, in contextul mortii
    liderului terorist; zelotilor le spun ca o mult mai mare putere
    economica decat Romania, Italia adica, a anuntat ca in contextul
    economic actual isi va reduce efectivele din Afganistan si se va
    retrage din Kosovo. Aici nu este vorba de “respectarea
    angajamentelor Romaniei”, ci de realism, verticalitate, buna-
    credinta si maturitate politica, daca or fi posibile asemenea
    lucruri si la noi.

    Si Osama, si scutul anti-racheta au fost si sunt niste relicve
    ale unei lumi care s-a prabusit, chiar daca ramasitele ii mai sunt
    prezente; este lumea Razboiului Rece si a oamenilor providentiali.
    Din pacate, in lumea sa, Osama mort se va constitui intr-un
    motivator mult mai puternic decat Osama fugar; si aici este
    inceputul acela de care vorbeam mai sus.Cum inceput este venirea
    americanilor la Deveselu; implicatiile geopolitice depasesc cu mult
    “valoarea investitiilor” sau “impactul economic”, intr-o lume care
    se rescrie si unde influenta si rolul de lideri ai SUA si Europei
    vestice palesc in fata fortei economice asiatice si
    sud-americane.

    Ce-i de spus acum? Ca Romania ar trebui sa se concentreze pe
    crearea unui climat investitional corect si adaptat vremurilor si
    sa nu viseze bazaconii cu investitii straine aduse de rachete, fie
    ele si interceptoare. Turcia este printre putinele state care au
    beneficiat economic de prezenta militara, dar este exceptia care
    confirma si, in plus, a fost vorba de un ansamblu, de unul din cele
    mai determinate, deschise si adaptabile state.

    Romania ar trebui sa lupte sa pastreze investitiile straine
    existente; apar semnale care, luate in ansamblu, sunt
    ingrijoratoare: plecarea ING Service Center Europe sau a diviziei
    de cercetare a Nokia de la Cluj sunt, pentru mediul de afaceri,
    semnale mai puternice decat amplasarea de rachete americane la
    Deveselu. La fel de puternic este semnalul dat de alte companii
    care anunta “evaluari” ale operatiunilor locale sau zvonurile
    despre tot felul de posibile iesiri din Romania ale unuia sau
    altuia. Romania are nevoie de un antreprenoriat puternic si de un
    mediu de afaceri sigur. Garantiile de securitate invocate de
    presedintele Basescu si reluate de premierul Emil Boc nu tin locul
    cresterii economice si nu vor transforma Deveselu intr-un punct pe
    harta. Nici tinta adoptarii euro in 2015, nici intrarea in spatiul
    Schengen nu inseamna bunastare.

    Profesorul de stiinte politice Marvin Folkertsma vorbeste, este
    adevarat ca intr-un alt context, de neo-leninism, un concept care
    cred ca ni se potriveste si noua, acum. Concret, leninismul s-a
    dezvoltat intr-o perioada in care legitimitatea politica era
    asociata cu un soi de expertiza care venea dintr-o iluzorie posesie
    de cunostinte superioare, expertiza asumata de liderii politici si
    sustinuta orbeste de trepadusii acestora. Puritatea ideologiei si
    mentinerea dominatiei politice a asa-zisei elite erau teluri in
    fata carora alegerile, opinia publica, constitutia, legile,
    principiile democratice sau opozitia politica nu reprezentau
    nimic.

    Suna cunoscut, nu? Uite ca americanii descopera asta acum si
    poate ca si noi, dimpreuna cu europenii, ar trebui sa ne oprim si
    sa ne analizam un pic. Oricum, suntem bine aparati.

  • Ce facea Osama bin Laden acasa: se uita la televizor la stiri despre el insusi (VIDEO)

    Intr-una dintre secvente, Osama bin Laden apare stand infofolit
    intr-o camera saracacioasa, uitandu-se la televizor si schimband
    canalele, iar unele dintre imaginile care se uita il infatiseaza pe
    el insusi in ipostazele cunoscute din muntii Afganistanului. Langa
    el, pe o masuta joasa, se zareste monitorul unui computer. Alte
    inregistrari, toate fara sonor, sunt materiale de propaganda
    islamista, unde sauditul apare cu barba ingrijita si vopsita in
    negru, spre deosebire de secventa filmata in casa, unde teroristul
    apare neingrijit si cu barba incaruntita.

    Inregistrarile, prezentate intr-o conferinta de presa a
    Pentagonului, demonstreaza, conform oficialilor americani citati de
    agentiile de presa prezente la eveniment, rolul important jucat de
    Bin Laden in organizarea si coordonarea unor atacuri Al-Qaida din
    Yemen si Somalia, aratand ca teroristul era mult mai implicat in
    conducerea operatiunilor retelei decat credeau analistii politici
    care ii atribuiau un rol mai degraba de lider simbolic sau nici
    macar atat.

    Comandoul SEAL a confiscat din locuinta lui Bin Laden
    manuscrise, mai multe calculatoare, CD-uri si DVD-uri.
    Departamentul de Securitate Interna afirmase ca din studierea lor a
    reiesit ca Al-Qaida intentiona sa organizeze un lant de atentate la
    trenurile de pasageri, prin care sa aniverseze zece ani de la
    atentatul din 11 septembrie 2001.