Tag: ortodoxie

  • Câţi români îşi serbează onomastica de Sf. Petru şi Pavel

    Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 500.000 de români îşi aniversează duminică onomastica cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

    Dintre aceştia 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei.

    Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre şi Paul. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.

    Potrivit agenţiei de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, apostolii Petru şi Pavel “sunt consideraţi ocrotitori ai celor privaţi de libertate din România, deoarece în penitenciare ajung oameni care au greşit faţă de Dumnezeu, precum aceşti doi corifei ai Ortodoxiei. Sfântul Petru s-a lepădat de El, iar Sfântul Pavel i-a prigonit pe creştini, dar după căinţă puternică au fost iertaţi, de aceea ei reprezintă un exemplu de iertare şi încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei care greşesc. De asemenea, cei doi Sfinţi Apostoli au fost închişi, nu pentru că au făcut ceva rău, ci pentru vina că L-au mărturisit pe Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor”.

    Conform aceleiaşi surse, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de către împăratul Nero, după incendierea Romei în anul 64 d. Hr., Petru a fost arestat împreună cu Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte şi executat prin răstignire pe cruce cu capul în jos în anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei. Sfântul Pavel a fost martirizat prin decapitare.

    În 1993 şi 1997, între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei s-au semnat nişte protocoale privind desfăşurarea asistenţei religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
    Totodată, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se arată că “ziua de 29 iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei penitenciare” (articolul 77).

    În fiecare unitate penitenciară din ţară au fost înfiinţate biserici, capele şi paraclise unde există câte un preot ortodox. Preoţii din penitenciare se ocupă, pe lângă slujirea liturgică, şi de acordarea serviciilor de asistenţă religioasă şi consiliere spirituală a tuturor deţinuţilor care solicită acest lucru. Aceste servicii se realizează în colaborare cu Direcţia Reintegrare Socială din fiecare unitate în sistem penitenciar din ţară.

  • Câţi români îşi serbează onomastica de Sf. Petru şi Pavel

    Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 500.000 de români îşi aniversează duminică onomastica cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

    Dintre aceştia 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei.

    Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre şi Paul. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.

    Potrivit agenţiei de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, apostolii Petru şi Pavel “sunt consideraţi ocrotitori ai celor privaţi de libertate din România, deoarece în penitenciare ajung oameni care au greşit faţă de Dumnezeu, precum aceşti doi corifei ai Ortodoxiei. Sfântul Petru s-a lepădat de El, iar Sfântul Pavel i-a prigonit pe creştini, dar după căinţă puternică au fost iertaţi, de aceea ei reprezintă un exemplu de iertare şi încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei care greşesc. De asemenea, cei doi Sfinţi Apostoli au fost închişi, nu pentru că au făcut ceva rău, ci pentru vina că L-au mărturisit pe Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor”.

    Conform aceleiaşi surse, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de către împăratul Nero, după incendierea Romei în anul 64 d. Hr., Petru a fost arestat împreună cu Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte şi executat prin răstignire pe cruce cu capul în jos în anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei. Sfântul Pavel a fost martirizat prin decapitare.

    În 1993 şi 1997, între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei s-au semnat nişte protocoale privind desfăşurarea asistenţei religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
    Totodată, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se arată că “ziua de 29 iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei penitenciare” (articolul 77).

    În fiecare unitate penitenciară din ţară au fost înfiinţate biserici, capele şi paraclise unde există câte un preot ortodox. Preoţii din penitenciare se ocupă, pe lângă slujirea liturgică, şi de acordarea serviciilor de asistenţă religioasă şi consiliere spirituală a tuturor deţinuţilor care solicită acest lucru. Aceste servicii se realizează în colaborare cu Direcţia Reintegrare Socială din fiecare unitate în sistem penitenciar din ţară.

  • Papa Benedict: Intrarea Moldovei in UE poate ajuta in lupta contra secularizarii Europei

    “Datorita traditiei si credintei sale crestine, Moldova poate
    ajuta cu curaj Europa sa redescopere ceea ce Uniunea Europeana nu
    mai doreste sa vada si chiar neaga”, a afirmat Suveranul Pontif,
    referindu-se la secularizarea progresiva a UE.

    “Mai mult, Moldova va avea parte de pace, dreptate si prosperitate
    – care vor rezulta cu siguranta din realizarea aspiratiilor ei de
    integrare europeana – doar daca acestea vor fi impartasite de
    fiecare dintre cetatenii tarii, in cautarea binelui comun si cu o
    permanenta preocupare etica. Printre valorile esentiale se situeaza
    si valorile religioase”, scrie Papa Benedict, citat de agentia
    catolica Zenit.

    La 20 de ani de la declararea independentei Republicii Moldova,
    dupa caderea regimului comunist, Papa le-a urat moldovenilor sa
    gaseasca “solutii durabile pentru binele tuturor, prin mediere
    politica si apararea dreptului la identitate al diverselor parti
    ale societatii”.

    El a reamintit ca relatiile intre Republica Moldova si Sfantul
    Scaun au fost restabilite acum 18 ani si ca s-au mentinut
    “armonioase si fraterne, gratie credintei crestine care
    insufleteste natiunea voastra”. Biserica Ortodoxa “a impartasit
    intotdeauna cu cea catolica nevoia de a apara valorile religioase
    si culturale, contra materialismului si a relativismului care pun
    in discutie contributia crestinismului la viata societatii”, mai
    scrie Papa.

    Circa 94% dintre moldoveni apartin fie Bisericii Ortodoxe a
    Moldovei, fie Bisericii Ortodoxe a Basarabiei. In tara sunt circa
    20.000 de catolici, adica 0,5% din populatie.

  • Perioada dintre Paste si Rusalii: credinte religioase si traditii populare (VIDEO)

    Ouale rosii se ciocnesc din Duminica Pastelui pana in Duminica
    Mare. Duminica Pastelui innoieste lumea cum se innoieste lumina de
    echinoctiu – de aceea se mananca miei, purcei si vitei fragezi,
    cas, oua rosii si pasca, arata Vlad Manoliu Furnica, etnolog la
    Muzeul Taranului Roman.

    Se ofera pomana pentru morti, oricine intra pe usa e oaspete
    binevenit, iar daca se poate, cojile de oua rosii se dau pe apa
    curgatoare, sa ajunga in Tara Blajinilor, sub Apa Sambetei, cea cu
    care comunica toate apele curgatoare de pe pamant. De aici si
    Pastele Blajinilor, martea celei de-a treia saptamani de dupa
    Paste, cand se fac petreceri la iarba verde, iar firimiturile sunt
    menite poporului subpamantean al blajinilor.

    In unele zone, o ceata de tineri umbla prin sat de Paste, pe la
    fete mari mai ales. Il saluta pe gospodar cu “Hristos a inviat”,
    canta un cantec, doua, joaca o hora. Primesc diverse daruri. Modul
    de organizare este asemanator cu cel al cetelor de colindatori de
    la Craciun. Tinerii se numesc “valari”, iar obiceiul
    “valarit”.

    In zona Brasovului, ceata poarta numele de “Junii Brasovului”, iar
    conducatorul cetei se numeste vataf. Programul lor se intinde pe
    durata a zece zile: la Blagovestenie, in Duminica Floriilor si o
    saptamana intre Duminica Pastilor si Duminica Tomii. A doua zi de
    Paste se impart in cete si merg prin sat insotiti de lautari, unde
    sunt asteptati cu mesele pline de colaci, bautura si oua
    rosii.

    Joile oprite (Joile pomenite sau Joile verzi) sunt un ciclu cu
    numar variabil de joi (3, 7, 9) cuprinse intre Pasti si a doua
    saptamana dupa Rusalii. In aceste zile sunt interzise anumite
    activitati casnice, agrare si pastorale, in diferite zone ale
    tarii. Restrictiile au menirea de a apara oamenii, gospodariile si
    roadele de urmarile fenomenelor naturale potrivnice: ploi cu
    grindina si trasnete, bruma si ingheturi tarzii etc.

    Inaltarea Domnului sau Ispasul este o sarbatoare care cade
    intotdeauna in joia saptamanii a sasea dupa Pasti (a patruzecea zi
    de la Inviere), cand Domnul Isus Hristos s-a inaltat la cer. In
    seara dinaintea Ispasului se taie leustean, se pune prin case, pe
    la porti si ferestre contra strigoilor; se impodobesc casele cu
    flori, se bat vitele cu leustean si li se da sa manance anumite
    flori ca sa nu le “strice” strigoii.

    De Ispas se pune floare de soc in casa. Altii duc frunze de nuc la
    biserica, apoi le poarta la brau (pentru ca si Hristos si-a pus
    cand s-a inaltat), sau le rasfira prin odai. Femeile dau de pomana
    lapte dulce, fac pasca si oua rosii. De la aceasta data nu se mai
    mananca oua rosii. Se spune ca Ispas a fost un om vesel si ca “in
    ziua lui s-a inaltat Hristos”. In aceasta zi nu se lucreaza; “cine
    lucreaza de Ispas capiaza”.

    Rusaliile sunt sarbatorite la 50 de zile dupa Paste, in Duminica
    Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh, numita in popor si
    Duminica Mare. Este sarbatoarea anuala a pogorarii Sfantului Duh
    peste Sfintii Apostoli. Pentru popor insa, Rusaliile sunt niste
    fete ale campului, un fel de Iele, duhuri necurate, zane sau
    Vantoase, care plutesc in vazduh sau traiesc in locuri izolate,
    neumblate. Se zice ca ele coboara din cer si inseala in special
    oamenii care nu tin sarbatoarea lor cu cantece si jocuri – ii
    ridica in aer, ii invartesc si-i lasa sa cada; le stramba gura sau
    ii lovesc cu alt rau.

    In zilele de Rusalii se culeg in toata tara plantele de leac. Tot
    atunci sunt impletite din flori si grau cununile de nunta. Femeile
    aduc in ajunul Rusaliilor pelin si il pun sub cap pentru a fi
    protejate, de Rusalii, pentru ca de boala lor nu poti scapa, “decat
    prin descantece sau cetanie la manastire”. Este o sarbatoare
    dedicata in mare parte unor practici de pomenire a mortilor, dar si
    altor practici pastorale de ocrotire a animalelor (mai ales a
    cailor).

    In saptamana de Rusalii se joaca Calusul. Calusul este jucat de
    Mutul Calusului, un personaj tacut si ciudat cu barba de tap, fata
    acoperita cu o masca din piele de capra si cu caciula din blana de
    ied care poarta la brau un falus cioplit din lemn si tine pe umeri
    o traista cu leacuri pentru bolile animalelor si un fel de totem
    cioplit din lemn numit “Ciocul Calusului”. Ceata de flacai care
    insoteste Calusul sunt calusarii. Dansul Calusului are o mare
    vechime, raspandit la romanii din nordul Dunarii dar si la aromani
    si meglenoromani. Forma sa culta de astazi este o stilizare
    simplista a unui obicei cu radacini stravechi.

    Sursa: Muzeul Taranului Roman