Şantierul Naval Orşova (SNO), producător de nave fluviale controlat de trei societăţi de investiţii financiare (SIF-uri), a raportat pentru 2018 profit de 2,8 mil. lei, în creştere cu 4,8% faţă de rezultatul obţinut în 2017, în timp ce veniturile operaţionale ale companiei au fost de 52,5 mil. lei, minus 3,9% faţă de raportarea din ianuarie-decembrie 2017.
Tag: orsova
-
Cum arăta insula Ada Kaleh, una dintre cele mai valoroase comori ale României, ce a fost scufundată de comunişti
Ada Kaleh înseamnă în limba turcă “Insula Fortăreaţă” şi a fost fost locuită încă din antichitate. Herodot amintea de Cyraunis despre aceasta şi o descria “lungimea insulei este de 200 de stadii, îngustă, plină de măslini şi de viţă sălbatică”.Se pare că prima atestare documentară este un raport al Cavalerilor Teutoni din 22 februarie 1430, despre fortificaţiile bănăţene, care vorbeşte despre insula Saan cu 216 oameni. Din 1430, locul devine cunoscut drept Ada Kaleh şi a rămas în posesiune turcă aflată sub ocupaţie austro-ungară până în anul 1918 – 1920, când a devenit teritoriu românesc, chiar dacă era locuită în totalitate de turci.În ciuda expansiunii comunismului în România, Ada Kaleh rămăsese singurul loc unde timpul se oprise, unde oamenii trăiau după aceleaşi legi vechi de sute de ani şi se răsfăţau cu acelaşi tabieturi: un fel de cafea făcută în nisip cu o aromă deosebită, un parfum de trandafiri unic, bijuterii făcute manual la preţuri modice şi tutun de calitate 100% natural. -
REPORTAJ: Orşova, oraşul fără încălzire centralizată de 25 de ani şi înnegrit de fumul sobelor cu lemne – FOTO
Sezonul rece este unul de coşmar pentru cei aproape 13.000 de locuitori ai municipiului Orşova, unde nu există sistem centralizat de încălzire, astfel că oamenii se încălzesc şi în 2014 tot ca acum aproape 30 de ani în oraşul de la Dunăre. În această perioadă, la orice oră, pe fiecare stradă, se găseşte un locatar care să spargă lemne cu toporul sau să le taie cu securea, soba fiind singura modalitate de a încălzi apartamentele. Oamenii şi-au făcut provizii de lemne pe care le-au depozitat în barăcile amenajate în faţa blocurilor.
“Căldura la Orşova e o problemă şi va fi o problemă pentru viitor. Ne-am întors cu două mii de ani în urmă, exploatăm, aducem aici să ne încălzim, dar nimeni nu are control pe această activitate. Ne-am întors înapoi de unde am plecat. Acum nu e greu să fac rost de lemne, dar peste câţiva ani va fi greu pentru că nu mai este materia primă”, spune un locatar din Orşova, revoltat că trăieşte în oraş în aceleaşi condiţii ca într-un sat îndepărtat al judeţului Mehedinţi.
Locuitorii de vârsta a doua din Orşova au reuşit din veniturile pe care le au să îşi pună sobe în apartamente. Cel mai greu le este bătrânilor care apelează la ajutorul vecinilor să le care lemnele la etajele superioare ale blocurilor. Pe timpul zilei, stau în frig şi aprind focul în sobă doar seara, ca să facă economie. Alţii se mai încălzesc uneori la câte un reşou.
“Fiecare se descurcă cum poate. În fostele centrale termice s-a făcut biserică pentru pocăiţi, spălătorie auto. Eu mi-am făcut teracote, am în spatele blocului, că în altă parte nu aveam posibilitate, o baracă. Oamenii bătrâni se descurcă însă foarte greu, e vai de mama lor, nici cu reşoul nu îşi permit să se încălzească. Eu am cheltuit cu lemnele în jur de 900 de lei, nu e suficient, dar fac focul numai seara, nu fac toată ziua”, a declarat Dumitru Grosu, un alt localnic din Orşova.
“Le ţin în odaie (n.r. – lemnele), doar seara fac foc. Atât. Nu am decât 700 lei pensie şi dau banii pe medicamente. Nu am copii, nu am pe nimeni, nici bărbat. Vecinii mă ajută cu lemne, îmi aduc şi o pâine.”, a declarat Irina Verdeş, o bătrână care locuieşte la etajul al treilea al unui bloc din Orşova.
Pe de altă parte, cei care nu mai speră ca Primăria să reuşească să aducă în municipiu mijloacele de încălzire modernă a locuinţei şi-au improvizat în apartamente chiar centrale pe lemne.
“Eu nu lucrez. Lemnele m-au costat cam 1.000 de lei şi nu cred că îmi ajung până la primăvară. E foarte greu, greu de tot. Fiecare cum se descurcă iarna, aşa e la noi, de peste 20 de ani, de când nu mai avem încălzire centrală”, declară Ioana Butaru, care spune că a investit 3.000 lei într-o centrală impovizată ce nu prezintă, însă, nicio siguranţă. Practic, soţul femeii şi încă un vecin au legat caloriferele din toate camerele la soba din bucătărie prin ţevi, ca să aibă căldură.
“Am calorifere până în baie. E o centrală făcută de noi, cum ne-am descurcat, improvizată. Mâine – poimâine poate să sară în aer. E foarte periculos, dar asta e!”, a mai spus femeia.
Vechiul sistem de încălzire centralizată, care a fost construit odată cu strămutarea oraşului, în anul 1970, şi care funcţiona cu păcurină, s-a distrus treptat după anul 1989, potrivit autorităţilor. Fostul primar al municipiului Orşova în legislaturile 1986-1989 şi 2004 – 2008, Constantin Negulescu, susţine că de-a lungul timpului s-au făcut mai multe studii, dar populaţia Orşovei nu poate susţine costurile unui sistem centralizat.
“În Orşova, când s-a strămutat oraşul, s-a construit un sistem de încălzire care a avut nouă centrale termice care asigurau furnizarea apei calde şi căldurii. După 1989, întrucât costurile au fost foarte mari, centralele aveau o uzură morală şi preţul gigacaloriei nu putea fi suportat de populaţie, nu s-a mai putut furniza agent termic la populaţie. După ce nu a mai funcţionat sistemul de agent termic, practic nu s-a mai găsit nicio soluţie din lipsă de fonduri. Studii s-au făcut foarte multe. Pot să vă spun că, la ora actuală, singura sursă de încălzire a orşovenilor este ca în Evul Mediu, cu teracote pe lemne”, a declarat Negulescu.
După degradarea sistemului centralizat de încălzire, Primăria Orşova a vândut majoritatea spaţiilor în care funcţionau centralele către diverşi agenţi economici, astfel încât la momentul actual în aceste locaţii funcţionează spălătorii şi chiar baruri.
În opinia lui Constantin Negulescu, aducţiunea cu gaz sau realizarea unei centrale electrice ar putea fi soluţii viabile pentru încălzirea oraşului, dar asta ar însemna costuri mai ridicate pentru populaţia care acum plăteşte, în medie, o mie de lei pentru lemenele necesare încălzirii într-un sezon rece.
“Singura soluţie care se poate realiza pentru a furniza apă caldă şi agent termic în municipiul Orşova este o centrală pe cogenerare, în care principala producţie să fie energia electrică şi, secundar, să fie agentul termic. Această centrală se poate aşeza pe Valea Cernei. Combustibil ar exista: atât cărbune din Mehadia (judeţul Caraş Severin), cât şi din import. Nu în ultimul rând, se poate face aducţiunea de gaz metan care se poate face în vederea asigurării furnizării agentului termic prin microcentrale de apartament. De partea cealaltă, Orşova este un oraş cu populaţie săracă, şomeri mulţi şi pensionari care nu pot să suporte costul gigakaloriei. Cine suportă costul încălzirii la Orşova dacă au pensii de 5 – 6 milioane?!”, se întreabă retoric fostul edil din Orşova.
Contactat de corespondentul MEDIAFAX actualul primar al municipiului Orşova, Ion Manea, a declarat, în legătură cu eventualitatea realizării unui sistem centralizat de încălzire, că a purtat discuţii cu o firmă austriacă. Această firmă ar urma să implementeze un proiect-pilot de centrală la o scară de bloc din oraş. Primarul spune că centrala respectivă ar urma să funcţioneze pe bază de combustibil provenit din deşeuri.
Edilul nu a precizat însă când ar putea locuitorii din Orşova să aibă căldură în sistem centralizat, cu atât mai mult cu cât nu există nici asociaţii de proprietari.
Lipsa sistemului centralizat de încălzire degradează şi aspectul municipiului Orşova. Deşi ar trebui să fie unul dintre cele mai cochete oraşe din judeţul Mehedinţi, dată fiind poziţia sa geografică, iarna municipiul este cel mai trist. Străzile sunt pline de barăci, iar coşurile scoase din apartamente pentru fumul din sobe înnegresc pereţii exteriori ai blocurilor.
-
Dosarul Mehedinţi: Preşedintele CJ, şeful IPJ şi liderul PSD Orşova, ARESTAŢI preventiv
Instanţa a admis astfel cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care i-au reţinut joi pe Adrian Duicu, Ştefan Ponea şi Constantin Popescu.
Avocaţii celor trei au declarat recurs la decizia de arestare, contestaţia urmând să se judece la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul lui Adrian Duicu pentru trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, instigare la dare de mită, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii de foloase necuvenite, instigare la abuz în serviciu şi două infracţiuni de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.
Constantin Stefan Ponea, şeful IPJ Mehedinţi la data faptelor, este acuzat de trafic de influenţă şi cumpărare de influenţă, iar omul de afaceri Constantin Popescu, de folosire a influenţei şi autorităţii, de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul de foloase necuvenite.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Preşedintele Consiliului Judeţean, şeful IPJ Mehedinţi şi preşedintele PSD Orşova au fost REŢINUŢI pentru fapte de corupţie
Constantin Popescu a părăsit sediul central al DNA joi dimineaţă, fiind încătuşat şi dus în arestul Poliţiei Capitalei. În cursul zilei de joi, el urmează să fie dus, alături de celelalte persoane reţinute în acest dosar, la Curtea de Apel Bucureşti, cu propunerea de arestare preventivă.
Constantin Popescu, preşedinte al filialei Orşova a PSD din anul 2011 şi cunoscut drept un apropiat al preşedintelui Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, deţine societatea Floricola, care asigură serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare în municipiul Orşova, printr-un contract de concesiune încheiat în 2006 pentru 25 de ani. De asemenea, firma asigură şi salubrizarea la Orşova, tot în baza unui contract de concesiune pentru 25 de ani.
Surse din Consiliul Local Orşova au declarat corespondentului MEDIAFAX că acuzaţiile aduse liderului PSD Orşova în acest dosar sunt legate de o achiziţie de teren care se afla în domeniul public, în suprafaţă de peste 5.000 metri pătraţi, în zona Coramnic din Orşova. Astfel, Constantin Popescu ar fi cumpărat acest teren la un preţ de şapte euro metrul pătrat, în condiţiile în care preţul pieţei în zona respectivă ar fi fost de peste 40 de euro metrul pătrat. Tranzacţia a fost aprobată de Consiliul Local Orşova.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
-
PERCHEZIŢII la instituţii publice din Mehedinţi şi Dolj într-un dosar de corupţie. Percheziţii la locuinţa şefului IPJ Mehedinţi şi la Primăria Turnu Severin
Procurorii DNA au descins, la ora transmiterii acestei ştiri, şi la sediul Primăriei Drobeta Turnu Severin, fiind vizaţi mai mulţi funcţionari suspectaţi de fapte de corupţie.
Totodată, anchetatorii fac percheziţii şi la locuinţa din Orşova a preşedintelui CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, la casa părinţilor acestuia din comuna Topleţ, judeţul Caraş-Severin, precum şi la Hotelul Palace din Drobeta Turnu Severin, deţinut de familia lui Adrian Duicu.
De asemenea, potrivit surselor citate, la ora transmiterii acestei ştiri au loc percheziţii şi la locuinţa din Orşova a şefului Poliţiei Judeţene mehedinţi, comisar-şef Ştefan Ponea, cunoscut drept un apropiat al preşedintelui Consiliului Judeţean Mehedinţi, dar şi la sediul Primăriei Orşova.
Contactat de corespondentul MEDIAFAX, primarul din Orşova, Ion Manea (PNL), a declarat că a el se află în concediu de odihnă până în 14 aprilie, dar că a fost informat despre percheziţii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro