Preşedintele american Barack Obama a semnat legea care instituie sancţiuni contra instituţiilor financiare care fac afaceri cu banca centrală iraniană – o lovitură de graţie aplicată regimului de la Teheran -, iar miniştrii europeni de externe au convenit ca la reuniunea din 30 ianuarie să adopte în sfârşit rezoluţia de impunere a embargoului petrolier contra Iranului, măsură amânată până acum din cauza (sau sub pretextul) opoziţiei din partea Greciei.
Vezi aici ce înseamnă înăsprirea sancţiunilor economice contra Iranului
Prin strâmtoarea Ormuz se derulează aproape 40% din livrările de petrol pe cale navală. Blocarea strâmtorii ar fi o lovitură în această perioadă inclusiv pentru livrările de gaz natural lichefiat din Qatar către Europa şi Asia-Pacific, notează The Wall Street Journal – mai ales pentru ţările europene şi asiatice care au făcut deja uz de o parte din stocurile lor de urgenţă în cursul verii, spre a compensa scăderea livrărilor de petrol din Libia. Consecinţa ar fi o scumpire a gazelor şi a electricităţii, care s-ar adăuga problemelor economice aduse de criză.
Ameninţarea iranienilor a vizat şi planul SUA de a merge mai departe cu planul de a deplasa portavioane în Golful Persic, cu rolul de a descuraja militar Iranul. Regimul lui Mahmud Ahmadinejad a ameninţat zilele trecute că va riposta militar la prezenţa navelor americane în Golf, iar în cursul zilei de sâmbătă a lansat manevre militare la graniţa cu Afganistanul, “menite să consolideze securitatea la graniţa iraniană”, conform lui Mohammad Pakpour, comandantul forţelor terestre ale Gărzilor Revoluţionare iraniene, citat de Reuters.
Întrebat de Reuters dacă există vreun plan de a spori prezenţa militară în Golf spre a testa ameninţarea iraniană, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little, a răspuns: “Nimeni din administraţie nu doreşte o confruntare legată de strâmtoarea Ormuz. E important să coborâm temperatura (conflictului)”.
