Tag: ORIGINE

  • Genomul unui etiopian din Antichitate a oferit informaţii preţioase despre originea oamenilor

    Bărbatul, supranumit “Mota”, a devenit primul african din Antichitate al cărui genom a fost secvenţiat, dezvăluindu-şi astfel întregul profil genetic, au anunţat oamenii de ştiinţă, joi. Până la acest studiu, eforturile de secvenţiere a genomului oamenilor din timpuri străvechi s-au concentrat pe ADN-ul extras din rămăşiţe umane descoperite în regiuni mai reci şi mai uscate, care au tendinţa de a conserva mai bine codul genetic.

    Peştera, situată la o altitudine de 1.963 de metri deasupra nivelului mării, în regiunea muntoasă Gamo din Etiopia, a fost descoperită în 2011, a dezvăluit Andrea Manica, profesor de genetică la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.

    În acea peşteră, cercetătorii au găsit scheletul unui bărbat adult, care ar fi putut fi înfăşurat într-o bucată de pânză în momentul înhumării, alături de unelte din piatră. “Mota” a trăit într-o comunitate de vânători-culegători, a precizat Matthew Curtis, profesor la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) şi Ventura College.

    ADN-ul a fost extras din osul petros, o regiune densă din craniu, excelentă în conservarea ADN-ului în cazul mostrelor osoase străvechi, a explicat Eppie Jones, profesor de genetică la Trinity College din Dublin.

    “Mota” avea o piele de culoare închisă, ochi căprui şi prezenta mai multe adaptări genetice pentru traiul la altitudini mari.

    “«Mota» este foarte asemănător din punct de vedere genetic cu actualii locuitori din regiunile muntoase din Etiopia şi din estul Africii”, a spus Andrea Manica.

    El nu prezintă urmele unei ascendenţe eurasiatice, permiţându-le astfel cercetătorilor să îi folosească genomul pentru a înţelege mai bine componenta genetică eurasiatică prezentă în ADN-ul africanilor moderni. Cu ajutorul genomului lui «Mota», savanţii au descoperit că o migraţie de proporţii din Vestul Africii spre Africa a avut loc în urmă cu 3.500 – 4.000 de ani, a explicat Marcos Gallego Llorente, profesor de genetică la Universitatea Cambridge.

    Acea migraţie antică din Orientul Apropiat şi Cornul Abundenţei, regiuni care corespund actualelor teritorii ocupate de Irak, Turcia, Iran şi Siria, au remodelat harta genetică a continentului african.

    Comparând acel genom străvechi cu ADN-ul prelevat de la africani moderni, cercetătorii au arătat că localnicii care trăiesc în zilele noastre în Africa de Est au 45% origini eurasiatice, provenind din acea migraţie, şi că populaţiile din toate colţurile Africii au cel puţin 6% din genom ce provine din migraţia eurasiatică.

    Eurasiaticii din Antichitate erau strâns înrudiţi cu oamenii care au introdus agricultura în Europa în urmă cu 8.000 de ani, a precizat Gallego Llorente. Agricultura era deja practicată în Cornul Africii atunci când au ajuns acolo, dar acei oameni au adus în regiune noi culturi şi noi specii de animale.

    Studiul a fost publicat în revista Science.

  • România a semnat Actul de la Geneva privind denumirile de origine şi indicaţiile geografice

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, România a semnat, joi, prin Reprezentantul Permanent la Geneva, Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine şi indicaţiile geografice, n un nou tratat în domeniul proprietăţii intelectuale care garantează protecţie produselor care se comercializează la nivel internaţional şi care sunt renumite pentru calităţi pe care le au, specifice zonei geografice din care provin.

    “Noul instrument răspunde necesităţii modernizării şi ameliorării calităţii serviciilor oferite beneficiarilor sistemului de protecţie a indicaţiilor geografice şi va contribui la promovarea comercială în plan global a produselor protejate prin indicaţii geografice. De la momentul intrării în vigoare a noului tratat, produsele româneşti a căror calitate, reputaţie sau alte caracteristici sunt în mod esenţial datorate originii geografice (precum vinuri, ape minerale, brânzeturi, mezeluri, gemuri), odată protejate în România, vor putea obţine protecţie şi la nivel internaţional, fapt ce deschide noi oportunităţi de comercializare şi promovare pentru producătorii români”, se arată în comunicat.

    Printre produsele româneşti care vor putea beneficia de protecţie minerale se numără apele minerale, vinurile, telemeaua de Dobrogea, salamul de Sibiu sau magiunul de Buciumi, conform sursei citate.

    Documentul a fost negociat şi adoptat în cadrul Conferinţei diplomatice pentru adoptarea Noului Act al Acordului de la Lisabona privind protecţia denumirilor de origine şi înregistrarea internaţională a acestora, eveniment organizat şi găzduit de Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală, în perioada 11-21 mai.

    La conferinţă au participat 114 delegaţii. Dintre acestea, 54 au semnat Actul Final, iar 11 state au semnat inclusiv noul tratat chiar în ziua deschiderii procedurii.

    Noul tratat va intra în vigoare la trei luni după depunerea la OMPI de către cinci Părţi Contractante a instrumentelor de ratificare sau accedere la tratat.

    Acordul de la Lisabona privind protecţia denumirilor de origine şi înregistrarea internaţională a acestora a fost adoptat în 1958 şi revizuit în 1967. Actualmente, 28 de state sunt Părţi la acest tratat.

    Discuţiile cele mai recente de revizuire a Acordului de la Lisabona au avut loc în perioada 2008-2014, în cadrul Grupului de lucru al Uniunii de la Lisabona.

    România a participat la aceste discuţii, precum şi la Conferinţa diplomatică de revizuire a Acordului.

    Semnarea tratatului este deschisă părţilor interesate timp de un an.

  • România a semnat Actul de la Geneva privind denumirile de origine şi indicaţiile geografice

    Potrivit unui comunicat MAE remis MEDIAFAX, România a semnat, joi, prin Reprezentantul Permanent la Geneva, Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona privind denumirile de origine şi indicaţiile geografice, n un nou tratat în domeniul proprietăţii intelectuale care garantează protecţie produselor care se comercializează la nivel internaţional şi care sunt renumite pentru calităţi pe care le au, specifice zonei geografice din care provin.

    “Noul instrument răspunde necesităţii modernizării şi ameliorării calităţii serviciilor oferite beneficiarilor sistemului de protecţie a indicaţiilor geografice şi va contribui la promovarea comercială în plan global a produselor protejate prin indicaţii geografice. De la momentul intrării în vigoare a noului tratat, produsele româneşti a căror calitate, reputaţie sau alte caracteristici sunt în mod esenţial datorate originii geografice (precum vinuri, ape minerale, brânzeturi, mezeluri, gemuri), odată protejate în România, vor putea obţine protecţie şi la nivel internaţional, fapt ce deschide noi oportunităţi de comercializare şi promovare pentru producătorii români”, se arată în comunicat.

    Printre produsele româneşti care vor putea beneficia de protecţie minerale se numără apele minerale, vinurile, telemeaua de Dobrogea, salamul de Sibiu sau magiunul de Buciumi, conform sursei citate.

    Documentul a fost negociat şi adoptat în cadrul Conferinţei diplomatice pentru adoptarea Noului Act al Acordului de la Lisabona privind protecţia denumirilor de origine şi înregistrarea internaţională a acestora, eveniment organizat şi găzduit de Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală, în perioada 11-21 mai.

    La conferinţă au participat 114 delegaţii. Dintre acestea, 54 au semnat Actul Final, iar 11 state au semnat inclusiv noul tratat chiar în ziua deschiderii procedurii.

    Noul tratat va intra în vigoare la trei luni după depunerea la OMPI de către cinci Părţi Contractante a instrumentelor de ratificare sau accedere la tratat.

    Acordul de la Lisabona privind protecţia denumirilor de origine şi înregistrarea internaţională a acestora a fost adoptat în 1958 şi revizuit în 1967. Actualmente, 28 de state sunt Părţi la acest tratat.

    Discuţiile cele mai recente de revizuire a Acordului de la Lisabona au avut loc în perioada 2008-2014, în cadrul Grupului de lucru al Uniunii de la Lisabona.

    România a participat la aceste discuţii, precum şi la Conferinţa diplomatică de revizuire a Acordului.

    Semnarea tratatului este deschisă părţilor interesate timp de un an.