Tag: orientul mijlociu

  • Orientul Mijlociu devine unul dintre cele mai aprige câmpuri de luptă pentru marii manageri de averi ai lumii: Goldman Sachs angajează bancheri de la Credit Suisse în campania consolidare a prezenţei grupului în lumea arabă. JPMorgan şi Deutsche Bank urmăresc o viitoare extindere a afacerilor în regiune

    Goldman Sachs Group Inc. a angajat un trio de bancheri de la Credit Suisse, în timp ce îşi consolidează prezenţa în Orientul Mijlociu, o zonă care devine un centru de interes pentru bogaţii lumii în domeniul administrării averilor, raportează Bloomberg.

    Fahad Alebrahim se alătură firmei de pe Wall Street pentru a direcţiona administrarea operaţiunilor din Kuweit, după ce anterior a lucrat ca director general în segmentul de clienţi strategici al băncii elveţiene, potrivit unei persoane care are cunoştinţă despre acest lucru. Consilierii în domeniul averilor Arvind Gulati şi Anthony Hage se vor alătura lui Alebrahim, conform persoanei în cauză, care a cerut să nu fie identificată deoarece detaliile nu sunt publice.

    Reprezentanţii Goldman şi Credit Suisse au refuzat să comenteze. Alebrahim, Gulati şi Hage nu au răspuns imediat la întrebările lansate de Bloomberg.

    Orientul Mijlociu devine rapid unul dintre principalele câmpuri de luptă la nivel mondial pentru cei mai mari manageri de averi ai lumii, numai Emiratele Arabe Unite urmând să atragă 4.500 de noi milionari în acest an, potrivit companiei de consultanţă Henley & Partners. JPMorgan Chase & Co. şi Deutsche Bank AG se numără printre băncile care vizează regiunea pentru o creştere viitoare.

    De asemenea, un număr extins de entităţi bancare recrutează bancheri de la Credit Suisse, în timp ce UBS Group AG pune în aplicare una dintre cele mai mari fuziuni din istoria finanţelor mondiale, după ce a acceptat în acest an achiziţionarea vechiului său rival. Credit Suisse a devenit o putere în Orientul Mijlociu sub conducerea lui Bruno Daher, fostul şef al acestei regiuni.

  • O ţară care trăieşte din turism se pregăteşte pentru un număr crescut de refugiaţi din Orientul Mijlociu

    Cipru se pregăteşte pentru un număr mare refugiaţi din Orientul Mijlociu şi îşi sporeşte capacitatea de primire a străinilor, potrivit Reuters.

    Cipru îşi extinde capacitatea de a găzdui refugiaţi, în timp ce se pregăteşte pentru un număr mare de persoane care fug de conflictul din Orientul Mijlociu, au declarat luni autorităţile.

    Numărul solicitanţilor de azil care sosesc din Orientul Mijlociu a crescut în ultimii ani, dar în vară a scăzut. În octombrie numărul a început să crească.

    Aproximativ 500 de sirieni au sosit pe insulă în ultimele nouă zile pe ambarcaţiuni care au pornit de pe coasta libaneză, un număr mai mare decât de obicei.

    Cipru s-a bazat pe aprofundarea cooperării cu Beirut pentru a contribui la stoparea migraţiei ilegale prin interceptarea plecărilor din Liban. Dar, în contextul în care războiul dintre Israel şi Hamas face ravagii şi confruntările de la graniţa libaneză cu Israelul se intensifică, Cipru se teme că exodul ar putea lua amploare.

    Insula se află la aproximativ 170 km vest de Liban, în punctul cel mai apropiat.
    Autorităţile vor dubla capacitatea existentă de 1.000 de persoane a centrului său principal de primire, situat în apropiere de capitala Nicosia, a declarat Ministerul de Interne. De asemenea, Cipru a solicitat Uniunii Europene adăposturi şi ofiţeri bine antrenaţi pentru crizele cu refugiaţi.

  • Cum a ajuns Turcia să monteze panouri solare chinezeşti în România: Este o oportunitate de aur pentru noi. Odată ce am intrat în România, am văzut un potenţial enorm pentru extindere

    În timp ce companiile turceşti văd din România o oportunitate imensă pentru a sprijini tranziţia energetică europeană, campionii naţionali, Hidroelectrica sau Electrica, bat pasul pe loc la noi în ţară şi fac bani din scumpirea energiei.

    Turcia are un parc de producţie de energie de 100.000 MW, faţă de cei 18.000 MW ai României, fiind a şasea piaţă europeană ca dimensiune şi a 14-a la nivel global. Jumătate din această capacitate este montată în surse regenerabile (hidro, eolian, solar, geotermal). Cu un consum de energie în creştere, Turcia a devenit la rândul său un exemplu privind tranziţia energetică şi pare acum pregătită să pună umărul şi la tranziţia spre verde a UE, piaţa de intrare fiind chiar România.

    Cu o populaţie de peste 85 de milioane de persoane şi cu un segment de producţie industrială în creştere, situat chiar la porţile Europei, Asiei şi Orientului Mijlociu, Turcia a devenit unul dintre susţinătorii reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, dezvoltându-şi capacităţile de energie verde în ultimii ani, se arată într-o analiză a Reuters.

    „Între 2018 şi 2021, ţara a reuşit să-şi crească producţia de energie cu 9% în timp ce a redus cu 8% producţia de energie pe bază de cărbuni datorită unei creşteri agresive cu 21% a unităţilor de energie verde cum ar fi eolienele, solarele şi energia hidro“, mai spune Reuters, citând date ale EMBER. În aceeaşi perioadă, consumul de gaze naturale al Turciei a crescut cu 18%, tot datorită trecerii centralelor pe cărbuni spre un combustibil mai puţin poluant. Ţinând cont de magnitudinea tranziţiei din piaţa internă, Turcia pare acum pregătită să pună umărul şi să extragă avantaje economice din tranziţia energetică pe care se chinuie Uniunea Europeană să o lanseze. Iar una dintre porţile de intrare pentru companiile turceşti esta chiar România, sufocată cel puţin în acest moment chiar de dimensiunea oportunităţilor care îi bat la uşă.

    Una dintre companiile turceşti care beneficiază de oportunitatea adusă de tranziţia energetică europeană este Helios Energy, lansată în 2022 de către grupul Doguhan Enerji. „Călătoria noastră europeană a început atunci când am primit o invitaţie de a participa la un proiect solar în România din partea unuia dintre clienţii noştri. În Turcia, noi suntem axaţi pe dezvoltarea proiectelor de energie eoliană. Proiectul solar Răteşti (Argeş), cu o capacitate uimitoare de 155 MW, a marcat intrarea noastră pe piaţa de energie solară din România“, spune Batuhan Ildas, managing partner în cadrul Doguhan Enerji, citat de SeeNext.

    Mişcarea pe care o face Turcia este foarte interesantă şi arată receptivitatea acestei ţări la o oportunitate care este practic la uşa sa. Spre comparaţie, în acest moment, România pare mai degrabă încurcată de dimensiunea fondurilor pe care le are la dispoziţie pentru tranzaiţia sa energetică, de oportunitatea istorică, fiind puţine investiţii palpabile realizate în acest moment.

    Reprezentantul Doguhan Enerji mai spune în acelaşi interviu că deja compania are un portofoliu de proiecte de circa 1.000 MW în România.

    „Când vine vorba de investiţiile necesare în infrastructură, Europa de Sud-Est iese în evidenţă ca fiind o regiune care are o nevoie acută de dezvoltare în comparaţie cu alte părţi din Europa. Cererea pentru creşterea ofertei de energie este foarte pronunţată aici. Pe măsură ce ţările din regiune se dezvoltă şi necesarul lor de energie creşte. Ca să fiu sincer, această oportunitate de aur ne-a atras atenţia către ţările din zonă“, mai spune Batuhan Ildas. Acesta mai spune că firma deja a acumulat multă experienţă chiar în Turcia, ambiţia de acum fiind expansiunea. Optica de lucru diferă mult faţă de ceea ce se vede pe plan local, unde companii cu un potenţial imens încă nu reuşesc să facă paşi în regiune. Hidroelectrica sau Electrica sunt companii care ar trebui să aibă un cuvânt de spus în energia regională, dar care deocamdată nu găsesc curajul să iasă peste graniţe.

    „Ambiţia noastră a fost să ne extindem operaţiunile în Europa şi regiunea MENA (Orientul Mijlociu şi nordul Africii) şi am explorat în mod activ diferite pieţe şi am participat la licitaţii. Europa de Sud-Est a intrat sub radarul nostru, mai ales în contextul în care mulţi investitori turci sunt deja implicaţi activ în această regiune. Dar deşi am participat la numeroase licitaţii în zonă, nimic substanţial nu s-a materializat.“

    „Asta până când am primit invitaţia din partea clientul nostru din Răteşti (grupul israelian Econergy) care a fost ca un catalizator pentru intrarea noastră pe piaţa din România. Odată făcut acest pas, am avut şansa să vedem cât de vast este potenţialul pentru extinderea operaţiunilor noastre“, mai spune reprezentantul Doguhan Enerji. El mai spune că deja compania a intrat în Ungaria, iar în viitor doreşte să se extindă în Polonia, Bulgaria şi Cehia.

    România are în acest moment circa 3.000 MW în proiecte de energie eoliană şi 1.400 MW în parcuri solare. Potrivit estimărilor incluse în cea de-a doua ediţie a Codului de bune practici pentru energia regenerabilă în România, în următorii doi-trei ani, România se poate aştepta la puneri în funcţiune de circa 3.000 MW-4.000 MW.

  • Armata americană nevoită să se întoarcă în Orientul Mijlociu / Pentagonul a anunţat anunţat că va trimite nave de război şi puşcaşi marini suplimentari după acţiunile Iranului

    Armata americană a anunţat că va trimite nave de război şi puşcaşi marini suplimentari în Orientul Mijlociu, în încercarea de a descuraja Iranul să captureze mai multe nave în regiune.
     

    Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a ordonat trimiterea noilor forţe în regiune după încercările Iranului de a captura două petroliere în apele internaţionale din Golful Oman.

    Aliaţii din Orientul Mijlociu au făcut presiuni asupra SUA pentru a face mai mult pentru descuraja Iranul, care – în decurs de o săptămână în această primăvară – a sechestrat două petroliere, scrie WSJ.

    Emiratele Arabe Unite şi-au exprimat o frustrare deosebită faţă de lipsa unui răspuns american la capturarea petrolierelor de către Iran la începutul acestui an şi au cerut Pentagonului să trimită mai multe forţe în Golful Persic.

    Statele Unite au trimis o serie de forţe în Orientul Mijlociu în ultimele trei luni pentru a descuraja forţele militare iraniene să oprescă navele comerciale care se deplasează în regiune.

    Chiar şi cu noile întăriri, prezenţa militară americană în Orientul Mijlociu va fi mult mai mică decât forţa desfăşurată acolo în timpul războaielor din Irak şi Afganistan, deoarece Pentagonul a încercat în ultimii ani să îşi mute atenţia strategică către China şi Rusia. Dar acţiunile iraniene, inclusiv ameninţările recente la adresa transportului maritim din Golful Persic, au determinat Pentagonul să îşi reorienteze forţele înapoi în Orientul Mijlociu.

    În plus, avioanele de vânătoare ruseşti au intensificat hărţuirea avioanelor americane deasupra Siriei, în ceea ce oficialii americani au spus că pare a fi un efort al Moscovei de a face presiuni asupra SUA pentru a se retrage din regiune. Iranienii împărtăşesc acest obiectiv, spun oficialii americani.

  • Wall Street Journal: atac iminent al Iranului asupra Arabiei Saudite

    Orientul Mijlociu este aproape să ia foc, iar „starea de alertă a armatei americane şi a altor ţări din Orientul Mijlociu este ridicată”.
     
    Iranul ar fi gata să atace Arabia Saudită, a dezvăluit publicaţia americană Wall Street Journal, argumentând că surse de informaţii din Arabia Saudită le-au transmis omologilor din Statele Unite detalii despre un atac „iminent” al Teheranului.

    Aceste informaţii, explică Wall Street Journal, au ridicat starea de alertă a armatei SUA, precum şi a altor ţări din Orientul Mijlociu.

    Potrivit oficialilor saudiţi, Iranul este gata să lanseze atacuri şi asupra Erbilului, Irak, în încercarea de a distrage atenţia de la protestele interne care au zguduit ţara începând din septembrie.

    Consiliul de Securitate Naţională de la Casa Albă s-a declarat îngrijorat de avertismentele primite şi este gata să răspundă militar, dacă Iranul va efectua vreun atac.

  • Wall Street Journal: atac iminent al Iranului asupra Arabiei Saudite

    Orientul Mijlociu este aproape să ia foc, iar „starea de alertă a armatei americane şi a altor ţări din Orientul Mijlociu este ridicată”.
     

    Iranul ar fi gata să atace Arabia Saudită, a dezvăluit publicaţia americană Wall Street Journal, argumentând că surse de informaţii din Arabia Saudită le-au transmis omologilor din Statele Unite detalii despre un atac „iminent” al Teheranului.

    Aceste informaţii, explică Wall Street Journal, au ridicat starea de alertă a armatei SUA, precum şi a altor ţări din Orientul Mijlociu.

    Potrivit oficialilor saudiţi, Iranul este gata să lanseze atacuri şi asupra Erbilului, Irak, în încercarea de a distrage atenţia de la protestele interne care au zguduit ţara începând din septembrie.

    Consiliul de Securitate Naţională de la Casa Albă s-a declarat îngrijorat de avertismentele primite şi este gata să răspundă militar, dacă Iranul va efectua vreun atac.

  • Biden, prima călătorie în Orientul Mijlociu în calitate de preşedinte

    Preşedintele american Joe Biden va discuta sâmbătă despre rachete şi capacitatea de apărare la întâlnirea cu liderii arabi în Arabia Saudită, unde va încerca să extindă integrarea Israelului în regiune, în special în domeniul securităţii şi apărării.

    Preşedintele american îşi propune să extindă integrarea Israelului în regiune, în special în domeniul securităţii şi apărării, ca parte a eforturilor de contracarare a ameninţării venite din partea Iranului.

    “Credem că există o mare valoare în includerea a cât mai multor capacităţi din această regiune şi cu siguranţă Israelul are capacităţi semnificative de apărare aeriană şi antirachetă, aşa cum trebuie. Dar purtăm aceste discuţii la nivel bilateral cu aceste naţiuni”, a declarat un oficial de rang înalt al administraţiei, citat de Reuters.

    Biden, aflat în prima sa călătorie în Orientul Mijlociu în calitate de preşedinte, s-a concentrat pe summitul planificat cu şase state din Golf şi cu Egiptul, Iordania şi Irakul, minimalizând în acelaşi timp întâlnirea cu prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman. Această întâlnire a atras critici în Statele Unite din cauza încălcărilor drepturilor omului.

    Biden a promis să facă din Arabia Saudită un “paria” pe scena mondială din cauza asasinării în 2018 a jurnalistului Jamal Khashoggi de către agenţi saudiţi, dar în cele din urmă a decis că interesele SUA au dictat o recalibrare, nu o ruptură, a relaţiilor cu principalul exportator de petrol din lume şi puterea arabă.

    Liderul american a declarat că a ridicat problema uciderii lui Khashoggi la întâlnirea pe care a avut-o vineri cu prinţul moştenitor saudit şi că a păstra tăcerea pe tema drepturilor omului este “incompatibilă cu ceea ce suntem şi cu ceea ce sunt eu”.

    Televiziunea saudită Al Arabiya, care citează un oficial saudit, a declarat că prinţul moştenitor i-a spus lui Biden că, dacă Statele Unite ar trata doar cu ţări care îi împărtăşesc valorile 100%, atunci ar avea doar ţări NATO cu care să lucreze.

  • Cine este româncă responsabilă de rezultatele financiare ale unui business de tehnologie gigant în 16 ţări

    „Gândeşte ca un bărbat, comportă-te ca o femeie. Nu uita că eşti femeie într-o lume «încă» a bărbaţilor”, spus Eliza Irimia, CFO al Stefanini în regiunea EMEA pentru anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

    „Actuala poziţie reprezintă o treaptă importantă în ascensiunea mea profesională. Sunt responsabilă pentru rezultatele financiare a 16 ţări europene, am adus şi centralizat în România întreaga echipă financiară care se ocupă de aceste pieţe, am un job regional de la mine de acasă şi consider asta o mare realizare”, îşi descrie Eliza Irimia responsabilităţile de CEO al companiei cu origini braziliene de servicii IT. Din rolul actual, ea conduce în mod direct o echipă formată din 90 de oameni. CFO-ul Stefanini este doctor în economie şi, anterior, a ocupat funcţii de conducere în cadrul unor companii precum Vodafone România şi KPMG România. De asemenea, a predat la catedra de Finanţe Bănci din cadrul ASE şi a ţinut cursuri de contabilitate la Universitatea Politehnica din Bucureşti. Pentru anul în curs şi-a propus „investiţii în dezvoltarea oamenilor în primul rând, pentru că rezultatele le construim împreună, iar performanţa mea depinde de performanţa lor” şi pentru business îşi doreşte să continue automatizarea proceselor. În opinia sa, într-o afacere femeile se dovedesc a fi mai ambiţioase, mai reziliente şi mai perseverente decât bărbaţii. Totuşi, observă că succesul depinde, de multe ori, de calitatea şi viteza de acţiune, unde bărbaţii par să fie avantajaţi. „Femeile iau în considerare, însă, mai multe detalii şi analizează mai mult. Cred că lumea în care trăim şi complexitatea afacerilor ne impun să avem multe abilităţi, pe care să le folosim în doze diferite, în situaţii diferite. Aici femeile câştigă detaşat, întrucât combină cu măiestrie multe calităţi, sunt mai flexibile şi mai agile”, spune Eliza Irimia. 

    Profilul Elizei Irimia a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Ce este coronavirusul şi de ce este atât de periculos

    Cel puţin 26 de persoane au murit din cauza unui nou coronavirus în centrul oraşului Wuhan. Aproap 830 de cazuri au fost raportate, majoritatea acestora din oraşul chinez, scrie Aljazeera.


    Potrivit Organizaţiei Mondial a Sănătăţii (OMS), coronavirusurile sunt o familie de virusuri care cauzează îmbolnăviri ce variază de la simple răceli, la altele mult mai grave, cum ar fi bolile respiratorii grave. Aceste virusuri pot fi transmise de la animale la oameni. Spre exemplu SARS (sindromul respiratoriu acut sever) ar fi fost transmis de la o specie de pisică sălbatică la oameni, în timp ce MERS (sindromul respiratoriu al Orientului Mijlociu) ar fi fost luat de oameni de la cămile.
    Mai multe coronavirusuri sunt prezente la animale care nu i-au infectat încă pe oameni.


    Numele coronavirus vine de la latinescul „corona” (coroană sau aură) – sub microscop, arată precum o aură soloară.
    Noul coronavirus identificat de autorităţile chineze pe 7 ianuarie a fost denumit 2019-nCoV şi este o nouă ramură a virusului care nu a mai fost identificată anterior la oameni. Potrivit OMS, semnalele infectării sunt simptomele respiratorii, febra, tusea şi dificultăţile de respirare.

    Unii experţi spun că această tulpină de coronavirus nu este atât de puternică precum SARS, care ar fi ucis aproximativ 800 de persoane din toată lumea într-o epidemie care venea tot din China, în 2002-2003. MERS ar fi fost mai periculos, ucigând o treime din cei infestaţi, dar nu s-a răspândit atât de mult.
    Autorităţile din China încă încearcă să determine originile virusului, despre care se crede docamdată că ar fi venit de la piaţă de peşte din Wuhan, unde se vând şi produse în mod ilegal. Oamenii de ştiinţă cred că sursa principală ar fi şerpii.

    Majoritatea cazurilor au fost raportate în şi în jurul Wuhan, dar au apărut cazuri şi în Hong Kong, Macao, Statele Unite, Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, Singapore şi Vietnam.

     

  • 100 de tendinţe pentru 2020. Cele mai importante tendinţe din macroeconomie, fiscalitate, bănci, burse, asigurări, imobiliare, infrastructură, piaţa muncii, agricultură, industria alimentară, construcţii, turism, auto, retail, fuziuni şi achiziţii, transporturi şi logistică, energie, sănătate, telecom, it, externe

    ♦ 2020 va fi marcat de alegerile locale şi cele parlamentare, de aceea probabil că frânele fiscale vor fi apăsate abia în 2021 ♦ Situaţia internaţională tensionată de războaiele comerciale şi noile conflicte din Orientul Mijlociu va avea un impact negativ asupra schimburilor comerciale externe ♦ Băncile vor fi mai prudente în analiza dosarelor de risc.

     

    Macro şi fiscalitate

    ►Economia va creşte cu 3-4% în 2020, dar depinde cum va merge producţia industrială în Germania şi Zona Euro.

    ►Impact major asupra economiei româneşti al războiului comercial global şi al noului conflict  militar din Orientul Mijlociu.

    ►Datoria externă va continua să crească pentru a finanţa deficitul comercial şi de cont curent.

    ►Este o mare întrebare dacă nu vor fi introduse noi taxe sau dacă nu vor fi majorate TVA, accizele sau impozitele pe proprietate.

    ►Digitalizarea ANAF va fi singura soluţie pentru creşterea încasărilor din taxe şi contribuţii în condiţiile unui an electoral.

     

    Infrastructură

    ►Traficul pe Centura Bacăului va fi deschis la circa un an de la demararea lucrărilor, o premieră pentru infrastructura locală.

    ►CNAIR va demara construcţia în regie proprie pe tronsoanele cu probleme, în condiţiile în care lucrările sunt blocate de constructori care nu respectă graficul lucrărilor. 

    ►Vom avea cea de-a doua trecere de frontieră pe autostradă la Borş, după finalizarea lucrărilor de ambele părţi ale graniţei cu Ungaria. 

    ►Accelerarea planurilor pentru autostrada 8 Târgu-Mureş – Iaşi.

    ►Noi investiţii în modernizarea infrastructurii existente, precum construcţia de centuri ocolitoare. 

     

    Bănci

    ►Creditarea ar putea să evolueze în 2020 cu un ritm comparabil cu cel din 2019 sau chiar să încetinească, iar BNR poate decide să menţină dobânda-cheie la 2,5%.

    ►Taxa pe activele băncilor, numită iniţial „taxa pe lăcomie“, ar urma să dispară din peisajul bancar în 2020.

    ►Consolidarea şi restructurarea sistemului bancar ar putea să continue, iar Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, începe să acţioneze pe piaţa românească.

    ►Sistemul bancar va rămâne pe profit în 2020, dar câştigul poate fi mai scăzut decât în 2019.

    ►Reglementări în sectorul bancar.

     

    Asigurări

    ►Noi modificări ale legislaţiei RCA. Eliminarea tarifului de referinţă stabilit de ASF în cazul RCA.

    ►Majoritatea companiilor de asigurări se vor dezvolta digital.

    ►Asigurările auto vor deţine o pondere mai mică la nivelul pieţei.

    ►Profitabilitatea şi capitalul asigurătorilor vor fi în continuare sub presiune.

    ►Efervescenţa pe piaţa asigurărilor de sănătate poate continua.

     

    Burse

    ►SIF-urile ar putea ieşi din conul de umbră în care au intrat în ultimii ani pe fondul eliminării pragului de deţinere de 5%.

    ►Banca Transilvania ar putea depăşi Romgaz ca valoare de piaţă şi ar putea urca pe locul doi în topul celor mai mari emitenţi de la bursă.

    ►Bursa ar putea avea o companie din IT pe segmentul principal, respectiv Bittnet Systems, liderul pieţei de IT Training din România.

    ►Indicele principal BET ar putea închide peste pragul psihologic de 10.000 de puncte pentru prima oară din 2007 încoace.

    ►Împrumuturile de la Bursă ar putea continua şi în 2020 după ce în 2019 la Bursa de la Bucureşti s-au listat nu mai puţin de 17 astfel de instrumente.

     

    Imobiliare

    ►Piaţa imobiliară locală va livra în 2020 peste 67.000 – 70.000 de noi locuinţe.

    ►Zone noi din Bucureşti şi din ţară vor atrage noi proiecte de birouri. 

    ►Tranzacţiile-record din 2019 vor atrage noi investitori pe piaţa locală.

    ►Vânzările şi preţurile locuinţelor vechi din Capitală vor fi influenţate negativ de problemele sistemului termic.

    ►Apar primele proiecte rezidenţiale proiectate de la început pentru a fi închiriate. 

     

    Agricultură

    ►Norofert, producător de îngrăşăminte organice ecologice, şi Holde Agri Invest, companie antreprenorială care operează terenuri agricole, se vor lista la Bursa de Valori de la Bucureşti.

    ►Producătorii agricoli investesc în procesare, dotarea cu echipamente performate şi utilaje de înaltă precizie.

    ►Noul pariu al investitorilor din domeniul agricol este pe zootehnie, mai exact pe ferme de creştere a bovinelor. 

    ►Numărul producătorilor de legume va creşte. 

    ►Numărul producătorilor ecologici va trece de 10.000 în acest an. 

     

    Industria alimentară

    ►Continuă tranzacţiile pe piaţa alimentară şi a băuturilor. Îmbuteliatorul de apă La Fântâna este la vânzare, tranzacţia putând fi finalizată în acest an. 

    ►Consumul va continua să-şi încetinească ritmul de creştere.

    ►Sunt tot mai puţini oameni care vor să muncească în fabrici. 

    ►Pesta porcină va continua să afecteze industria cărnii după ce din a doua jumătate a anului 2017 piaţa a pierdut aproape 2 mld. euro. 

    ►Consumul de alimente bio va creşte şi în 2020 astfel că tot mai mulţi producători vor miza pe acest tip de produse. 

     

    Construcţii

    ►Dedeman, retailerul de bricolaj deţinut de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, ajunge la 2 mld. euro vânzări.

    ►Companiile private sunt cei mai mari investitori în domeniul construcţiilor.

    ►Locuinţele cu două camere rămân cele mai căutate în rândul cumpărătorilor.

    ►Jucătorii din bricolaj fac noi mutări, după ce, în 2019, mai multe reţele au anunţat că se concentrează pe online (Leroy Merlin), că se extind cu magazine fizice (Hornbach) sau îşi schimbă forma de organizare a businessului (Ambient).

    ►Producătorii de materiale de construcţii investesc în producţie.

     

    Piaţa muncii

    ►Deficitul de forţă de muncă va creşte. La începutul anului 2019, deficitul de forţă de muncă era de 308.000 de persoane.

    ►Rata şomajului va scădea sub 3,5%. 

    ►Numărul de cetăţeni străini care vor veni să lucreze în România va creşte.Cei mai mulţi vin din Vietnam, dar şi din Republica Moldova, Sri Lanka, Nepal şi India.

    ►Va creşte numărul de persoane care nu se regăsesc pe piaţa muncii sau în sistemul de educaţie şi formare profesională.

    ►Învăţământul dual va lua amploare. 

     

    Turism

    ►Campionatul European de Fotbal, cu 4 meciuri în România, va determina creşterea numărului de turişti străini.

    ►Lanţurile hoteliere internaţionale vor afilia noi unităţi.

    ►Cheltuielile românilor pentru vacanţe în străinătate vor creşte.

    ►Companiile low-cost îşi vor majora cota de piaţă. 

    ►Tarom va continua să se zbată pe pierderi, fără o strategie clară.

     

    Industria auto

    ►Ford România urcă spre 300.000 de maşini produse anual în 2020, odată cu demararea producţiei noului SUV Puma la Craiova, alături de EcoSport. 

    ►Automobile Dacia se pregăteşte să extindă capacitatea de producţie la peste 400.000 de unităţi anual, de la 350.000 în prezent, cel mai mare salt din ultimii zece ani. 

    ►Industria auto ar putea fi afectată de încetinirea industriei germane.

    ►Vinieta Oxigen din Capitală va încuraja tot mai mult achiziţia maşinilor puţin poluante, în detrimentul celor vechi. 

    ►Maşinile „verzi“ – electrice şi hibride – vor trece de 5% cotă de piaţă. 

     

    Retail

    ►Discounterul german Lidl va ajunge la afaceri de 2 mld. euro şi poate ataca poziţia de lider deţinută de Kaufland. 

    ►Cele 10 reţele din comerţul modern vor deschide 500 de magazine, marcând astfel un nou maxim.

    ►În România nu se vor mai deschide magazine de peste 5.000 mp.

    ►Comerţul modern va ajunge la o cotă de piaţă de 70%.

    ►Retailerii străini vor continua să îşi dezvolte noi formate de magazine, noi businessuri adiacente – restaurante, drogherii – şi noi branduri.

     

    Fuziuni şi achiziţii

    ►IMM-urile româneşti sunt noua redută de cucerit pentru fondurile de investiţii.

    ►România va avea o nouă tranzacţie de 1 mld. euro, prima după 2008, odată cu vânzarea fie a Enel, fie a CEZ, fie a ambelor afaceri aflate acum pe piaţă în căutare de cumpărător.

    ►Piaţa imobiliară va da cele mai multe tranzacţii de peste 100 de milioane de euro.

    ►Mid Europa va vinde operatorul de servicii medicale private Regina Maria şi va începe tatonările pentru exitul de la Profi.

    ►Una sau mai multe afaceri antreprenoriale româneşti mari (dintre cele mai valoroase 25 de businessuri controlate de oameni de afaceri locali) vor intra pe radarul investitorilor străini, fie ei strategici, fie financiari.

     

    Transporturi şi logistică

    ►Spaţiile logistice şi industriale accelerează spre 5 mil. mp în 2020.

    ►În 2020 se aşteaptă ca evoluţia traficului aerian local să se stabilizeze la o creştere în jur de 10%, la 20-22 milioane de pasageri.

    ►Efervescenţa de pe piaţă ar putea aduce noi tranzacţii din sectorul de logistică şi transporturi, în condiţiile în care Dedeman a investit deja în astfel de centre în 2019, iar P3 continuă expansiunea. 

    ►CFR va avea tot mai multe probleme din cauza lipsei de modernizare atât a infrastructurii feroviare, cât şi a materialului rulant.

    ►Un nou aeroport la Braşov ar putea scoate din izolare un centru important al României. 

     

    Energie

    ►În 2020 ar putea fi finalizată vânzarea CEZ, dar este posibil şi a Enel. Ce semnal transmite acest lucru? Cine ar putea veni în locul lor?

    ►Apetitul investiţional va fi mai ridicat decât în anii trecuţi, însă se va situa departe de ceea ce este necesar.

    ►Competiţia pentru clienţi va fi fi mai aspră în contextul liberalizării prognozate a pieţei de energie electrică şi gaz natural.

    ►Digitalizarea sectorului, inclusiv în ceea ce înseamnă reţele şi contorizare inteligentă.

    ►Decarbonarea sectorului în contextul eforturilor internaţionale de combatere a schimbărilor climatice.

     

    Sănătate

    ►Jucătorii privaţi din sfera serviciilor medicale private, o piaţă de 7 mld. lei anual, vor continua să-şi crească afacerile şi să anunţe noi achiziţii.

    ►Catena, cel mai mare jucător din retailul farmaceutic, business controlat de antreprenoarea Anca Vlad, merge către 1.000 de unităţi.

    ►Consolidarea din retailul farma va continua, apetitul pentru noi achiziţii fiind în creştere pentru jucătorii de la vârful clasamentului.

    ►Distribuţia de medicamente va rămâne o piaţă consolidată, fără prea multe schimbări.

    ►Companiile din producţia de medicamente vor continua să-şi crească portofoliul de medicamente fără reţetă (OTC).

     

    Telecom

    ►Ce ţinte vor alege ANCOM şi Guvernul pentru licitaţia 5G: taxe mari de licenţă sau acoperire ridicată pentru reţele?

    ►Va fi exclus Huawei din reţelele de comunicaţii din România?

    ►Deutsche Telekom şi OTE vor decide cui vând Telekom România.

    ►Vodafone va intra cu adevărat în jocul ofertelor fix-mobil.

    ►Consumul de servicii de internet şi preţul pentru conţinutul video vor modela piaţa.

     

    IT

    ►Ecosistemul de start-up-uri de IT rămâne în plină dezvoltare, iar goana după unicorni continuă.

    ►Va avea statul în sfârşit o politică de informatizare coerentă? Speranţele, relansate de ideea formării unei Autorităţi pentru digitalizare.

    ►Companiile vor acorda o importanţă mai mare soluţiilor de securitate cibernetică.

    ►Roboţii software şi automatizările din mediul de business vor continua în ritm alert.

    ►Va continua stagnarea pentru firmele româneşti de IT?

     

    Externe

    ►Escaladarea conflictelor de toate tipurile în lume: comerciale, militare, pentru apă, pentru pensii, contra inegalităţilor, pentru decarbonare.

    ►Într-o lume tot mai instabilă, va creşte cererea pentru active de rezervă, precum aurul, moneda elveţiană sau chiar proprietăţile din ţări sigure precum Elveţia.

    ►Cu toată creşterea riscurilor, oamenii vor continua să călătorească şi mai intens, iar transportul aerian global va cunoaşte o nouă creştere de cel puţin 5%.

    ►China va încerca să devină un jucător tot mai important geopolitic pe plan mondial, pe măsura economiei, dar S.U.A., prin puterea militară, o va contracara. Rusia va fi un arbitru, iar Germania  rămâne în continuare tăcută geopolitic, nu şi economic.

    ►Se vor lua măsuri mult mai dure decât până în prezent pentru reducerea poluării şi accelerarea către o lume a energiei nepoluante.