Tag: orez

  • Într-o lume în care se vorbeşte despre creşterea de preţuri, un aliment s-a ieftinit: Orezul. Acesta costă astăzi cu 35% mai puţin la nivel global

    Preţurile orezului au scăzut cu 35% într-un an, ajungând la cel mai scăzut nivel din 2017 (aproximativ 360 USD pe tonă), în urma ridicării restricţiilor de export impuse de India. După trei ani de volatilitate extremă, piaţa se confruntă cu un surplus (541 de milioane de tone produse în 2024), ceea ce determină scăderea preţurilor şi perturbă echilibrul pentru producătorii şi importatorii globali, arată Coface într-o analiză.

    Din 2022, India, principalul exportator mondial, şi-a restricţionat vânzările la export pentru a limita creşterea preţurilor mondiale (creştere de 19% în 2022 şi 2023), legată în special de războiul din Ucraina şi de condiţiile meteorologice nefavorabile din Asia.

    Redeschiderea exporturilor în 2024, combinată cu recolte record în Asia, a dus la o scădere a preţurilor cu 35% într-un an. Având în vedere previziunile de creştere a producţiei pentru 2026 şi posibila revenire a fenomenului La Niña în al patrulea trimestru al anului 2025, anticipăm un excedent de ofertă în creştere în 2026.

    Se preconizează că preţurile vor continua să scadă cel puţin până la sfârşitul anului 2025, cu o probabilă stabilizare în 2026 la niveluri nemaiîntâlnite în ultimii 10 ani.

    Orezul este alimentul de bază cel mai consumat în lume, înaintea grâului şi a porumbului. În ciuda importanţei sale pentru securitatea alimentară, acesta este încă puţin comercializat pe pieţele mondiale, Asia, care reprezintă aproape 90% din producţia şi consumul global, rămânând principalul actor.

    Africa subsahariană, la rândul său, este puternic dependentă de importurile din Asia. În 2024, cinci ţări asiatice  generau 75% din exporturi, din care 40% din India, o concentrare care sporeşte vulnerabilitatea acestor ţări la deciziile politice ale economiilor asiatice.

    Scăderea continuă a preţurilor ameninţă profitabilitatea producătorilor din ţările în care producţia este mai mică decât în India. Filipine, unul dintre cei mai mari importatori de orez din lume, a suspendat importurile pentru 60 de zile începând cu 1 septembrie pentru a-şi sprijini producătorii. Indonezia, la rândul său, a trecut la o strategie de suveranitate alimentară, acordând prioritate producţiei interne pentru a-şi reduce dependenţa de importuri.

  • Preţurile orezului din Japonia s-au dublat. Inflaţia atinge niveluri record

    Creşterea vine după majorări similare în aprilie (98,4%) şi martie (92,1%), iar orezul reprezintă acum aproximativ jumătate din inflaţia de bază a Japoniei, transmite CNBC.

    Inflaţia de bază a urcat la 3,7% în mai, cel mai înalt nivel din ianuarie 2023, depăşind estimările economiştilor de 3,6%. Este a 38-a lună consecutivă când inflaţia depăşeşte ţinta de 2% a Băncii Japoniei.

    Marcella Chow de la JP Morgan Asset Management spune că tendinţele viitoare ale inflaţiei depind în mare măsură de preţurile alimentelor, iar măsurile guvernului de reducere a preţurilor la orez ar putea stimula cheltuielile gospodăriilor dacă se extind la produsele procesate şi restaurante.

    Banca centrală a menţinut ratele la 0,5% săptămâna aceasta, dar guvernatorul Kazuo Ueda a declarat că vor continua să majoreze ratele când vor fi siguri că inflaţia se va apropia de ţinta de 2%.

    Între timp, economia japoneză s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru din cauza scăderii exporturilor, prima contracţie trimestrială din ultimul an.

    Kei Okamura de la Neuberger Berman crede că presiunile asupra preţurilor alimentelor ar trebui să scadă în următoarele luni, dar tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea afecta preţurile energiei.

  • Criza orezului se adânceşte în Japonia

    Pentru milioane de consumatori care se confruntă cu costuri în creştere la alimente după ani de preţuri în stagnate, cozile şi goana după chilipiruri fac acum parte din achiziţiile de orez în Japonia, relatează Financial Times.

    Guvernul premierului Shigeru Ishiba are în faţă alegeri în iulie al căror rezultat, spun analiştii, va depinde de nemulţumirea oamenilor privind inflaţia şi preţul orezului.

     

  • Oamenii de ştiinţă din Coreea de Sud prezintă “orezul de vită” ca sursă de proteine pentru viitor

    Profesorul Jinkee Hong, de la Universitatea Yonsei din Seul, care a condus cercetarea publicată în revista Matter în această lună, a declarat că “orezul de vită” este primul produs de acest fel. Acesta foloseşte particule de cereale ca bază pentru cultivarea celulelor de grăsime animală, scrie Reuters.

    În cadrul cercetării, boabele de orez au fost tratate cu enzime pentru a crea un mediu optim pentru creşterea celulelor, apoi au fost infuzate cu celule bovine care sunt cultivate pentru a obţine produsul hibrid final, ce seamănă cu un bob de orez roz.

    “Dacă va fi dezvoltat cu succes în produse alimentare, orezul cultivat din carne de vită ar putea servi ca sursă sustenabilă de proteine, în special în mediile în care creşterea tradiţională a animalelor este impracticabilă”, a spus Hong.

    Acest orez conţine cu aproximativ 8% mai multe proteine şi cu 7% mai multe grăsimi decât orezul convenţional. Hong a precizat că proteinele sunt în proporţie de 18% de origine animală, ceea ce le face o sursă bogată de aminoacizi esenţiali.

    Hong a spus că rămân provocări din punct de vedere tehnic şi în ceea ce priveşte câştigarea clienţilor dacă produsul va ajunge pe rafturile magazinelor.

     

  • Revoltător. Orez cu insecte, în pachetele cu alimente pentru persoanele defavorizate in Maramureş

    Prefectul judeţului Maramureş a cerut DSVSA să facă verificări după ce în localitatea Coaş au fost găsite insecte în orezul distribuit în cadrul programului POAD 2018-2021.

    În urma solicitării prefectului Rudolf Stauder, angajaţii DSVSA Maramureş şi reprezentanţii Primăriei Coaş s-au deplasat la beneficiar, unde au constatat că pachetul alimentar din cadrul programului a fost distribuit de către reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale.

    „Au fost identificate trei pachete de orez, ambalat la un kilogram, producţie martie 2022, cu data de expirare luna noiembrie a anului viitor. Cele trei pachete de orez sunt integre, sigilate şi conţin insecte, fiind neconforme şi improprii consumului uman. Ele au fost ridicate de la beneficiar în baza unui proces verbal. Cele trei pachete de orez rămân în custodia Primăriei Coaş până la efectuarea distrugerii acestora, a precizat prefectul de Maramureş”, transmite Prefectura Maramureş.

    Potrivit instituţiei, au fost vericate documentele, fără a se putea stabili însă trasabilitatea produsului neconform şi ridicat de la beneficiar.

    Toate celelalte pachete alimentare verificate nu au conţinut produse neconforme.

    „Acest pachet alimentar face parte dintr-un lot din care nu au mai fost distribuite spre beneficiari alte pachete cu ajutoare alimentare, la nivelul judeţului Maramureş. Conform declaraţiei persoanei beneficiare a programului POAD 2018-2021, pachetul alimentar cu produsul neconform a fost primit sigilat şi integru în data de 12 decembrie 2022. Situaţia de la Coaş a fost comunicată la nivel central şi s-a solicitat furnizorului înlocuirea produselor neconforme din pachetul alimentar distribuit în cadrul programului persoanei beneficiare”, a precizat prefectul Rudolf Stauder.

    Conform Prefecturii, firma distribuitoare a pachetului alimentar şi-a asumat eroarea şi va înlocui cele trei pachete de produse neconforme.