BusinessMagazin

Tag: oresarski

  • Bulgaria continuă alba-neagra cu South Stream

    Mai exact, după ce firma rusească de construcţii Stroitransgaz, aflată pe lista celor sancţionate de SUA, s-a retras din societatea mixtă formată pentru South Stream cu grupul bulgăresc de stat Bulgarian Energy Holding, acesta din urmă i-a atribuit rapid contractul unei subsidiare a Gazprom.

    Preşedintele Rosen Plevneliev a dat asigurări UE că proiectul South Stream va rămâne însă îngheţat şi a cerut noului guvernul interimar să lanseze rapid un pachet legislativ de e-government, spre a limita posibilitatea abuzurilor legate de atribuirea contractelor publice. După demisia guvernului socialist al lui Plamen Oreşarski, Plevneliev l-a numit premier interimar pe specialistul în drept constituţional Gheorghi Bliznaşki, fost parlamentar din partea socialiştilor. Guvernul lui Bliznaşki va funcţiona până la alegerile anticipate din 5 octombrie.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

  • Gazoductul South Stream, o fantomă care bântuie Bulgaria

    Retragerea sprijinului din partea partidului minorităţii turceşti, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, a intervenit după ce premierul Plamen Oreşarski, un susţinător al proiectului de includere a Bulgariei în traseul gazoductului South Stream, a fost convins doar de presiunile UE şi ale SUA să oprească proiectul. În această săptămână însă, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a cerut din nou oprirea tuturor activităţilor legate de proiectul gazoductului South Stream până ce acesta va fi pus în acord cu legislaţia europeană.

    Apelul lui Plevneliev a venit după ştirile din presa bulgară despre pregătirile companiei de stat Bulgarian Energy Holding de a încheia cu firma rusească Gazprom un contract pentru un credit în valoare de 620 mil. euro care să finanţeze participarea Bulgariei la proiect, incluzând plăţile către Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane şi care fusese desemnată de guvernul Oreşarski să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti a gazoductului.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.
     

  • Cât de repede poate să cadă un guvern. Azi: Bulgaria

    Comisia Europeană ceruse ţărilor participante la South Stream să renegocieze acordurile cu Rusia, afirmând că acestea încalcă legislaţia europeană a concurenţei (CE cerea, de pildă, ca gazoductul să nu transporte numai gaze ruseşti sau ca tarifele să nu fie stabilite de Gazprom, ci de un manager independent), iar în aprilie a anunţat că proiectul “nu e o prioritate pentru UE”.

    La sfârşitul lunii aprilie însă, fără nicio repercusiune negativă pentru Austria din partea CE, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie gata în 2018.

    Guvernul bulgar a încercat şi el să meargă mai departe, motivând că abandonarea proiectului ar însemna pierderi de investiţii de milioane de euro şi pierderi de mii de locuri de muncă pentru economia bulgară, nemaivorbind de securitatea aprovizionării cu gaze. Astfel încât guvernul a modificat legea energiei, scoţând statutul gazoductului de sub incidenţa legislaţiei europene, iar în plus a desemnat un consorţiu condus de Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane, să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti.

    Atât ameninţarea cu o procedură de infringement de la Bruxelles, dar mai ales presiunile aceloraşi trei senatori americani, în frunte cu John McCain, care au vizitat Bucureştiul după ce au fost la Sofia, l-au convins însă pe premierul Plamen Oreşarski să se răzgândească şi să anunţe la 8 iunie că suspendă proiectul.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.

    Lucrurile nu s-au oprit însă aici: Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul minorităţii turce aflat în coaliţia guvernamentală alături de socialişti, a decis că o luptă contra UE nu are sens şi a cerut alegeri anticipate, alăturându-se astfel opoziţiei conduse de fostul premier de centru-dreapta Boiko Borisov. Socialiştii aveau oricum o poziţie fragilă din cauza incapacităţii de a scoate ţara din criză, reflectată în protestele masive de stradă de anul trecut şi în rezultatele slabe la europarlamentare.

    Potrivit unui sondaj Gallup International, citat de Novinite, 47% dintre cetăţeni cer demisia guvernului, faţă de 32% care susţin guvernul, iar alegerile anticipate ar fi câştigate de GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul de centru-dreapta al fostului premiier Boiko Borisov.

    Şeful socialiştilor, Serghei Stanişev (foto), a acceptat în principiu ca guvernul să-şi dea demisia, iar preşedintele Rosen Plevneliev va convoca la 17 iunie echivalentul bulgăresc al CSAT, pentru a stabili data alegerilor – a doua rundă de anticipate consecutiv, după cele din mai 2013. Ministrul finanţelor, Petăr Ciobanov, a declarat că bugetul îşi poate permite cheltuieli de 25 mil. leva (12,8 mil. euro) pentru alegeri anticipate în cursul acestui an, faţă de 24 mil. leva pentru alegerile anticipate de anul trecut.

    Cu ocazia alegerilor ar putea avea loc şi unul sau mai multe referendumuri – unul pentru a stabili dacă bulgarii susţin introducerea votului obligatoriu, celălalt pentru a vedea dacă bulgarii susţin ridicarea interdicţiei fixate de actualul guvern în privinţa explorării şi a exploatării gazelor de şist. Socialitşii l-au acuzat pe Boiko Borisov că în cursul vizitei sale din SUA din această săptămână a promis oficialilor americani că dacă GERB va ajunge din nou la putere, va elimina această interdicţie.

    Între timp, agenţia de rating Standard & Poor’s a tăiat cu o treaptă ratingul Bulgariei, la BBB-, acuzând climatul politic instabil. “Ne aşteptăm ca peisajul politic să rămână volatil în următoarele luni, ceea ce nu va fi de natură să permită aplicarea unor reforme economice nepopulare”, arată agenţia. Pentru 2014, Banca Mondială prevede o creştere economică de 1,7% în Bulgaria.

  • Guvernul bulgar nu va renunţa la cota unică

    Guvernul vrea să crească pensiile cu 3% de la 1 iulie, iar salariul minim va creşte de la 310 la 340 de leva (174 de euro). De asemenea, impozitul pe dobânzile la depozite va fi redus de la 10% la 8%, aceasta fiind deocamdată singura măsură de relaxare fiscală care se anunţă pentru 2014.

    Kornelia Ninova, deputat socialist, a explicat că formaţiunea nu-şi poate îndeplini promisiunea electorală de a renunţa la cota unică de impozitare de 10% în favoarea unui impozit progresiv, fiindcă nu există suficientă susţinere parlamentară.

    Cota unică de impozitare de 10%, cea mai mică din Europa, a fost introdusă în Bulgaria în 2008, înlocuind vechiul sistem progresiv cu trepte între 20% şi 24%.

    În campania electorală din acest an, socialiştii au promis înlocuirea cotei unice printr-un impozit progresiv cu trei trepte – zero pentru săraci, 10% impozit pentru bulgarii cu venituri medii şi unul mai mare pentru cei bogaţi, “deşi nu 70% ca în Franţa”, după cum spunea în februarie purtătorul de cuvânt al Partidului Socialist, citat de Novinite.

    Una dintre raţiunile revenirii la impozitul progresiv a fost împărţirea mai echitabilă a poverii crizei, cealaltă a fost legată de faptul că introducerea cotei unice nu a reuşit să diminueze economia subterană.

  • Bulgaria: protestele de stradă contra guvernului au împlinit patru luni (VIDEO)

    A treia moţiune ar fi urmat să fie pe teme de cultură, după ce primele au vizat politica de investiţii ale guvernului, în principal proiectul gazoductului rusesc South Stream, descris ca o încrengătură de corupţie între Kremlin, socialiştii bulgari şi mafia energiei. Tensiunile din societatea bulgărească rămân însă la cote înalte, cu proteste de stradă care durează de aproape 130 de zile, iar premierul este în continuare urmărit în deplasările publice de huiduieli ale demonstranţilor care îi cer demisia.

    Joi, Oreşarski a trebuit să fie escortat de forţele de ordine la intrarea în hotelul Sheraton din Sofia, unde participa la o reuniune internaţională. Un grup de protestatari l-a aşteptat şi l-a huiduit. Vineri, premierul a fost primit în oraşul Pernik tot cu huiduieli, cereri de demisie şi strigături ca “Gunoi roşu” şi “Cine te plăteşte?”.

    Atmosfera tensionată se menţine şi în parlament, unde un reprezentant al partidului naţionalist Ataka şi unul al GERB (partidul lui Boiko Borisov) au fost cât pe ce să se ia la pumni, după ce o deputată a GERB i-a acuzat pe cei de la Ataka că nu e nicio diferenţă între ei şi partidul Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, compus preponderent etnici turci. Şedinţa de vineri a parlamentului a trebuit să fie întreruptă, a relatat Novinite.

    Protestele zilnice la adresa guvernului Oreşarski, care şi-a preluat mandatul la 29 mai, au început la 14 iunie, după ce Delian Peevski, un controversat mogul media cercetat pentru corupţie, a fost numit şef al Agenţiei pentru Securitate Naţională. După ce guvernul a renunţat la numirea lui din cauza protestelor, Peevski a insistat să-şi reia mandatul de parlamentar, amplificând scandalul. Cazul Peevski, considerat simbol al corupţiei din clasa politică, şi nemulţumirile de ordin economic ale bulgarilor au alimentat o mişcare protestatară de proporţii contra guvernului.

    Cu o datorie publică de 17% din PIB şi un deficit bugetar de 2% din PIB, Bulgaria este una dintre cele mai stabile ţări din UE din punct de vedere macroeconomic. Creşterea economică este însă insuficientă (estimată la 0,6% în acest an), iar rata şomajului a ajuns în septembrie la 10,8%.