E clar pentru toata lumea: Banca Nationala apasa pana la fund pedala scaderii dobanzilor si nu are nici cea mai mica intentie sa ridice piciorul. In fiecare luna, ba uneori chiar de mai multe ori intr-o luna, banca centrala mai taie cate un pic din dobanda de interventie.
Miscarea, chiar daca transmisa cu incetinitorul, pare sa fi convins si bancile comerciale sa isi ajusteze politica de dobanzi. Dupa o lipsa de reactie aproape totala la primele miscarii ale BNR, inceputul anului 2005 a adus si scaderi de dobanzi in piata. Vestea buna este ca tendinta de scadere este deja un fapt cert si nimeni nu se mai indoieste ca va continua. Vestea proasta: miscarea se simte mai puternic la depozitele plasate in banci si ceva mai timid in cazul creditelor.
Nici nu a inceput bine anul si BNR a mai taiat 0,5 procente din dobanda de interventie, adica cea cu care remunereaza banii atrasi de pe piata monetara. Dupa alte sapte scaderi din anul precedent, aceasta miscare coboara dobanda de interventie a BNR la 16,5%. O valoare destul de greu de imaginat acum jumatate de an, cand se situa la 21,25%.
Din perspectiva BNR, scaderea dobanzii de interventie este o urmare fireasca a nivelului de inflatie inregistrat anul trecut. Chiar daca nu toti au crezut ca aceasta se va putea situa sub 10%, rata inflatiei a avut in 2004 o singura cifra. Comparativ cu anul precedent, inflatia s-a redus cu 4,8 puncte procentuale, ajungand la 9,3%.
Cum au reactionat bancile? La inceput, in nici un fel. Timp de cateva luni, nici una dintre marile banci nu a umblat la dobanzi, preferand sa castige in continuare din diferenta de aproape 14% dintre dobanzile incasate si cele platite.
Pe de alta parte, asa cum spune fostul presedinte al BRD, Bogdan Baltazar, scaderea dobanzii de interventie a Bancii Nationale nu este un ordin al generalului care trebuie executat, ci este doar un semnal pentru piata bancara.
Unul dintre argumentele des invocate de bancheri atunci cand justifica faptul ca nu reduc mai agresiv dobanzile la credite se refera la dobanda mica cu care sunt remunerate depozitele obligatorii pe care trebuie sa le faca la Banca Nationala.
Cu toate acestea, hotararea cu care banca centrala isi continua miscarea de reducere a dobanzii de interventie a dus, in sfarsit, si la ajustari din partea bancilor. Aproape toate marile institutii financiare romanesti au mai taiat cate 1-2 procente din dobanzile practicate.
Reasezarea dobanzilor poate fi si o urmare a intrarii in vigoare, la inceputul anului, a legislatiei care obliga bancile sa afiseze asa-numita dobanda anuala efectiva (DAE). Un cost al creditului care poate ajunge si pana la 40% – si care acum este si foarte vizibil – are de cele mai multe ori un efect negativ asupra clientilor.
Prin reducerea dobanzii, principala componenta a DAE, se ajunge si la o diminuare a acestui indicator, pana la niveluri mai putin descurajante pentru clienti. Cat vor mai continua sa scada dobanzile? Greu de raspuns, in conditiile in care, chiar si la costuri uneori exagerate, romanii continua sa se imprumute. Asadar, bancile nu au de ce sa se simta fortate sa isi reduca aceasta sursa de venituri.
Potrivit datelor furnizate de BNR, in luna noiembrie a anului trecut, dobanzile la creditele in lei pentru persoanele fizice s-au situat la 27,2% pe an, dupa o scadere de 1,4 puncte procentuale in octombrie si un maxim de peste 30% in martie. Fata de inceputul anului, creditele in lei s-au ieftinit cu mai putin de un procent.
Si in cazul depozitelor, situatia e cam aceeasi. Scaderile bruste de dobanzi ar putea indrepta banii romanilor catre alte tipuri de investitii, sau chiar spre consum. In aceste conditii, scaderea dobanzilor intr-un ritm prea accelerat ar putea avea ca efect cresterea presiunilor inflationiste, adica ultimul lucru pe care BNR si l-ar putea dori. Cu atat mai mult cu cat, si prin scaderea nivelului de impozitare pe venituri, romanii vor dispune de mai multi bani.
Pe de alta parte, reducerea in continuare a dobanzilor pentru plasamentele in lei este o miscare absolut necesara in perspectiva liberalizarii contului de capital. Liberalizare care, incepand cu luna aprilie, le va permite strainilor sa devina jucatori directi pe piata monetara romaneasca, adica sa faca depozite in lei sau sa cumpere titluri de stat.
Si, in conditiile in care dobanzile de pe piata internationala nu depasesc cateva procente, plasamentele in lei sunt extrem de atractive pentru straini. Potrivit analistilor, pentru ca sistemul financiar romanesc sa fie, macar in parte, protejat in fata intrarilor speculative de capital, dobanda de interventie a bancii centrale ar trebui sa scada cel putin pana la nivelul de 14-15 procente.