BusinessMagazin

Tag: oras de business si centru cultural

  • Sibiu, oraş de business şi centru cultural, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. O firmă din Sibiu produce holograme, mese tactile şi info-chioşcuri pentru giganţi precum Coca-Cola, Carrefour sau Auchan, dar şi bănci smart şi staţii de autobuz cu afişaj digital

    ♦ „În ultimii ani, am activat mult în zona publică, în zona de muzee, filarmonici, biblioteci, instituţii care, cu ajutorul PNRR, au investit masiv în zona de tehnologizare şi digitalizare.“

    Inovi Smart Technologies, o fir­mă din Sibiu fondată acum puţin mai bine de un deceniu, produce hologra­me, mese tactile şi info-chioşcuri pen­tru giganţi precum Coca-Cola, Carrefour sau Auchan, dar şi bănci smart şi staţii de autobuz cu afişaj digital. Totodată, în ultimii ani, compania a mers şi către zona publică, către muzee, filarmonici, biblioteci şi alte instituţii, cărora le furnizează produsele şi serviciile necesare tehno­logizării şi digitalizării.

    „Businessul a fost pornit în Sibiu, dar nu de către mine, ci de partenerul meu, Alexandru Dragomir. În 2014, el a pornit la drum cu câteva mese tactile realizate în propria mansardă. A început să le creioneze şi să le producă el“, spune Darian Şomlea, managing partner al companiei Inovi Smart Technologies.

    Apoi, a participat la o emisiune televizată, unde a prezentat ideea sa de afacere, care a atras atenţia a doi investitori, care au intrat în business atunci. După doi ani de parteneriat, compania stagna. De ce? Era o afa­cere mică, iar cei doi investitori aveau businessuri mult mai mari, aşa că implicarea lor a fost redusă, adaugă Darian Şomlea.

     

    O nouă etapă

    „Eu m-am alăturat Inovi Smart Technologies în 2016. Provin dintr-o familie de antreprenori (părinţii mei au un business în producţia de mobilă) şi am cochetat cu această idee a antreprenoriatului. Am crescut în businessul familiei, apoi am mers către piaţa de capital, unde pot spune că m-am şlefuit pentru ce urma să vină.“

    Când s-a alăturat Inovi Smart Tech­nologies, a făcut-o pe un post de vânzări. Partenerul său, Alexandru Dra­gomir, fiind o persoană foarte tehnică, şi-a dorit să dezvolte şi zona de vânzări, aşa că l-a cooptat. La mo­mentul acela, firma realiza în conti­nuare mese tactile, nu îşi dezvoltase portofoliul.

    „Când am venit eu, vânzările lip­seau, aşa că am decis să creionăm un plan de business. L-am prezentat celor doi investitori şi le-am cerut să ne susţină cu fondurile necesare dezvol­tării. Ştim că multe afaceri au pornit dintr-un garaj sau dintr-o mansardă, ca şi noi. În 2016 însă, ne doream să ieşim din mansardă şi să ne mutăm într-un spaţiu adecvat. Le-a plăcut prezentarea noastră, le-a plăcut planul de afaceri, dar nu au fost dispuşi să aloce 200.000 de euro pentru dezvol­tarea din următorii trei ani. Atunci, mi-au cedat mie acţiu­nile lor. Aşa am început.“

     

    Ce s-a schimbat?

    Afirmă că s-a alăturat companiei din mai multe motive – a crezut în produs, dar şi în spiritul antreprenorial al partenerului său de business actual. Plus că a văzut potenţialul companiei. Zona de tehnologie era – şi e în continuare – în plină dezvoltare. „Nu cred că vom putea vreodată să oprim inovaţia în acest domeniu. Când am venit la Inovi Smart Technologies, eu şi Alexandru ne-am definit foarte bine atribuţiile – el se ocupa strict de partea tehnică şi eu de partea de management şi cea comercială.“

    S-au extins apoi cu forţe proprii şi, uşor-uşor, au plecat din mansardă, au creat o echipă şi au dezvoltat un portofoliu de produse. Astăzi au 20 de angajaţi, iar ca portofoliu de produse sunt 110-120. Realizează în continuare mese tactile, dar şi totemuri, info-chioşcuri, mobilier urban inteligent, staţii de încărcare, bănci smart cu încărcare pentru telefon şi cu autonomie proprie, staţii de autobuz cu afişaj digital şi autonomie proprie, stâlpi inteligenţi cu senzori de detecţie a temperaturii şi a poluării aerului, ecrane transparente, holograme de diferite dimensiuni, etc.

    „O parte dintre ele le producem noi, altele le externalizăm – avem furnizori în Europa, dar şi în China. Pe toate le putem personaliza însă.“

    Lumea se fereşte de China, însă ei sunt cam singurii de pe piaţă care încă mai inovează în zona asta şi aduc produse noi, spune Darian Şomlea. „Avem parteneri din 2018 care ne furnizează undeva la 40% din produsele pe care le avem în portofoliu. Sunt parteneri serioşi.“

     

    „Made in Sibiu“

    La Sibiu, 100% manufacturate la Sibiu, sunt băncile smart, staţiile de autobuz cu afişaj digital şi autonomie proprie, o parte din mesele tactile (nu toate modelele) şi foliile cu cristale lichide (acestea se aplică pe o suprafaţă de sticlă, iar la apăsarea unui buton sau din aplicaţia telefonului, transformă sticla din clară în opacă). „Folia cu cristale lichide şi masa tactilă sunt singurele produse din portofoliul nostru care pot fi incluse în zona B2C. Restul sunt B2B.“

    Au pornit la drum cu clienţi privaţi, cum ar fi parcurile tematice. Dino Parc Râşnov a fost unul dintre primii parteneri. „Cam 80% din tot ce înseamnă tehnologie acolo sunt echipamentele noastre.“

    Acum, în portofoliul de clienţi îşi găsesc loc şi clinici private, dar şi retaileri mari precum Carrefour, Mega Image sau Auchan. Spre exemplu, pentru Auchan, Inovi Smart Technologies a realizat hologramele de deasupra caselor de marcat. Pentru Mega Image, pentru depozitele companiei, a creat un sistem automatizat pentru mesele angajaţilor. Cu ajutorul unui info-chioşc, oamenii au putut alege ce mănâncă cu o săptămână în avans, informaţie care ajungea apoi la firma de catering. „Un alt client al nostru este Coca-Cola, pentru care, în 2018, am creat primul frigider cu ecran transparent, pe care se poate rula conţinut. Mai mult decât atât, la deschiderea frigiderului, am programat sunetul acela de deschidere capac, sunet care îi îndemna pe clienţi companiei să ia mai multe sticle din frigider.“

    Deasupra frigiderului exista un tracker care număra deschiderile de uşă. „Iar în final am calculat că fiecare persoană a luat minimum două sticle/ cutii.“

     

    Pariu pe zona publică

    În cele mai multe cazuri, clienţii vin cu o idee pe care compania din Sibiu o conturează în aşa fel încât ea să fie şi realizabilă din punct de vedere tehnic. Până astăzi, antreprenorii nu au refuzat nicio idee, pe toate le-au pus în aplicare.

    „În ultimii trei ani, am activat mult în zona publică, în zona de muzee, filarmonici, biblioteci, instituţii care, cu ajutorul PNRR, au investit masiv în zona de tehnologizare şi digitalizare. Am reuşit să realizăm holograme în mărime naturală care să-l redea pe Nicolae Bălcescu sau pe Alexandru Ioan Cuza. Sunt exponate care au fost puse în valoare cu ajutorul echipamentelor pe care le avem noi în portofoliu, cum ar fi ecranele transparente.“ Inovi Smart Technologies are în portofoliu undeva la 25 de astfel de instituţii din ţară, digitalizate în întregime, şi mai poartă discuţii cu alte patru doar anul acesta.

    „Aşadar, ne concentrăm atenţia pe piaţa locală. Pe termen scurt vrem să ne mutăm din actualul sediu. Vrem unul mai mare, cu un showroom unde să ne prezentă echipamentele şi produsele. Ne dorim şi o zonă de producţie şi una de depozitare. Ţintim o creştere organică de la an la an. Abia apoi, poate peste trei ani, ne vom uita şi la pieţele externe, la Europa.“

     

    Un prezent complex

    Compania cu acelaşi nume a închis anul 2024 cu afaceri de 8,2 mil. lei, plus 7%.

    Prima jumătate din acest an a fost însă destul de anevoioasă.

    „Este cel mai dificil an pe care l-am avut până acum. Spre comparaţie, 2020, primul an de pandemie, a însemnat pentru noi o creştere exponenţială – ne-am reorientat şi reorganizat foarte repede şi am comercializat nişte produse tehnologice de interes la momentul respectiv, acele termometre digitale cu recunoaştere facială pentru accesul în clădirile de birouri, în instituţii publice etc.“

    Anul acesta însă este unul dificil. Clienţii din zona publica au ajuns să reprezinte undeva la 40% dintre total, ponderea lor crescând în ultimii ani. „Iar pe segmentul acesta, suferim din cauza blocajelor de fonduri. Avem aşadar probleme de cashflow. Însă, avem foarte multe proiecte în derulare şi promisiuni din zona publică.“

    În zona privată, cererea e neschimbată de la începutul anului. Totuşi, dacă blocajul din zona publică va continua, cred că se va resimţi şi în sectorul privat, astfel că pe final de an ar putea apărea scăderi însemnate, conchide Darian Şomlea.

    Antreprenorul a fost prezent în cadrul emisiunii Sibiu, oraş de business şi centru cultural, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

  • Sibiu, oraş de business şi centru cultural, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Care este povestea Festivalului Internaţional de Teatru din Sibiu, unul dintre cele mai importante evenimente de profil din lume? „Ne-am dezvoltat în acord cu comunitatea şi cu viaţa“

    ♦ Ediţia din acest an a festivalului va aduce în prim-plan 845 de evenimente, realizate de echipe din 82 de ţări, organizate în 82 de spaţii de joc, cu aproximativ 100.000 de spectatori pe zi live şi alte câteva milioane online, pe scena digitală.

    Festivalul Internaţional de Tea­tru din Sibiu (FITS) a debutat în 1993, ca un festival studen­ţesc, cu trei ţări participante şi opt spectacole. Apoi, an de an, el a crescut, iar acest lucru a fost posibil pentru că s-a dezvoltat în acord cu comu­nitatea şi cu viaţa, spune Constantin Chiriac, preşedintele Festivalului Interna­ţio­nal de Teatru din Sibiu.

    „Şi iată că, după 33 de ani, am ajuns la aceste cifre absolut uriaşe, festivalul fiind mo­torul de dezvoltare, dacă vreţi, al Sibiului postrevoluţionar.“ Ediţia din acest an a FITS va aduce în prim-plan 845 de eveni­men­te, realizate de echipe din 82 de ţări, organizate în 82 de spaţii de joc, cu apro­ximativ 100.000 de spectatori pe zi live şi alte câteva milioane online, pe scena digitală.

    „Aceste cifre arată, de fapt, dimensiu­nea uriaşă a ceea ce înseamnă festivalul. De 33 de ani realizăm Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, unul din cele mai im­portante festivaluri de artele spectacolului din lume.“

     

    Pe harta lumii

    Constantin Chiriac afirmă că FITS este în top trei al celor mai importante festiva­luri de profil din lume, alături de Festivalul de la Edinburgh şi de cel de la Avignon, festivaluri mult mai vechi, care au avut alte resurse şi alt câmp de dezvoltare pe par­cursul existenţei lor. „Noi ne-am dezvoltat în acord cu viaţa şi cu comunitatea. Am răspuns tuturor provocărilor care le-am avut, în primul rând din punct de vedere economic, dar şi social, al relaţiilor pe care România le-a avut şi le are în lume.“ Toc­mai datorită acestor relaţii strânse cu oa­menii din jur şi cu societatea în ansamblul său, FITS s-a adaptat an de an. Şi tema festivalului a fost adaptată în consecinţă.

    „Tema reprezintă, într-un fel, mo­mentul de sărbătorire, dar şi de pliere pe ce în­seamnă interesele comunităţii. Cultura face diferenţa. Festivalul a fost motorul prin ca­re Sibiul a obţinut titlul de capitală Cultu­rală Europeană în 2007, într-o perioadă când România încă nu era parte din Uniu­nea Europeană“, afirmă Con­stantin Chiriac.

    De fiecare dată, agenda unei comu­nităţi trebuie făcută în dialog cu ce înseamnă patrimoniul acelei comunităţi şi cu specificitatea ei. Trebuie să te uiţi care sunt sărbătorile religioase ale comunităţii respective, care sunt sărbătorile laice şi care sunt evenimentele de sezon. Aşa a făcut FITS. „Am ţinut ca FITS să fie un festival independent. Suntem în parteneriat cu Teatrul Naţional din Sibiu, singurul teatru naţional din România în subordine locală. Toate celelalte teatre – şase la număr, dau seama Bucureştiului. Eu nu cred că e bine ca Teatrul Naţional din Cluj sau din Timişoara sau din Iaşi să nu dea seamă comunităţii cărei aparţine, publicului căruia se adresează.

     

    Cine e publicul

    Doar că FITS şi Teatrul din Sibiu nu se adresează doar publicului local. Nici măcar doar celui din România.

    „În 2007, am creat celebrul spectacol Faust la Fabrica de Cultură, iar asta pentru că nu am avut şi încă nu avem infrastructura de spectacole suficient de bine dezvoltată. Jucăm în hale industriale, în spaţii underground, în parcuri, peste tot. Iar acest lucru a transformat publicul din Sibiu. Dar spectatorii nu vin doar din Sibiu, vin de peste tot.“

    Anul acesta, pentru prima dată, organizatorii festivalului au făcut un experiment pe care îl vor continua. Au organizat conferinţa de presă a FITS, prezentând toate spectacolele, iar între 10 şi 23 aprilie au lăsat o perioadă de consultare cu publicul din lume. „Am postat prezentarea fiecărui eveniment pe site, în română şi în engleză, în aşa fel încât publicul să poată să-şi facă un pachet cu ceea ce îşi doreşte. Apoi, am dat drumul la vânzarea de bilete şi, în două zile, toate au fost epuizate.“

    E important şi că preţurile sunt stabile şi mici, ba chiar multe spectacole sunt gratuite.

    „Am îngheţat preţurile din 2020 şi până în 2025. Toate biletele costă între 30 şi 150 lei. În acelaşi timp, în cadrul festivalului, 57% din spectacole sunt gratuite. Tot ceea ce facem în Piaţa Mare, în Piaţa Mică, dar şi în alte pieţe, sunt spectacole gratuite.“

    Iar la toate bisericile de rit din Sibiu sunt prezentate spectacole în acord cu ceea ce înseamnă credinţa, cu ceea ce înseamnă respectul pentru Dumnezeu, pentru în regăsirea de sine, iar asta la un preţ modic, de 40 de lei, adaugă Constantin Chiriac.

    „Această filozofie a preţurilor şi a modului de vânzare a biletelor nu e nouă. Am învăţat de la toate festivalurile din lume. Am călătorit mult, am făcut parteneriate cu cele mai importante structuri de spectacol, festivaluri şi asociaţii din lume, în aşa fel încât totdeauna să fim pe picior de egalitate.“

     

    O nouă etapă

    Dincolo de activitatea offline, ce are o istorie de 33 de ani, există şi una online, care a început în pandemie.

    „În 2020, Festivalul de la Sibiu a fost singurul festival din lume care a reuşit să găsească o soluţie pentru a exista în acea perioadă de criză. Am făcut o ediţie online, dezvoltând atunci scena digitală, care e funcţională şi astăzi. În acel an, am avut 87 de milioane de spectatori.“

    De atunci, există an de an o zonă de online, chiar de online live, pentru că multe din spectacolele importante sunt sold out.

    „Astfel, putem să le dăruim tuturor spectatorilor dornici şansa de a lua parte la ele.“

    Plus că unele spectacole sunt disponibile pe toată durata anului.

    Online-ul şi offline-ul se înţeleg foarte bine la Sibiu, în cadrul festivalului, ele se sprijină reciproc. Totuşi, emoţia spectacolului live nu va putea fi preluată niciodată de ceea ce înseamnă zona online, conchide Constantin Chiriac.

    Executivul a fost prezent în cadrul emisiunii Sibiu, oraş de business şi centru cultural, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.