Campionul achizitiilor s-a hotarat – se pare – sa-si consolideze portofoliul de aplicatii cu un sistem de operare, astfel incat oferta sa sa fie completa, de la baza pana la varf. Va fi sigur Linux, dar nu se stie in care varianta.
Oracle nu este un nou-venit in lumea Linux, fiind una dintre primele mari companii – alaturi de IBM – care au adoptat si sustinut noul sistem de operare. Inca din 2004 Oracle isi recalifica in Linux circa 8.000 de angajati, iar rezultatele se vad: practic toate aplicatiile importante dezvoltate de Oracle ruleaza deja pe Linux, iar firma furnizeaza suport tehnic pentru trei distributii: editiile enterprise de la Red Hat si Novell, plus distributia Asianux (in regiunea Asia/Pacific). Chiar si o buna parte din infrastructura informatica interna de la Oracle se bazeaza pe Linux, ceea ce spune multe despre angajamentul companiei in aceasta directie.
De ce are nevoie Oracle de propria sa distributie de Linux? O posibila explicatie ar fi cea simpla si pragmatica: suportul tehnic s-ar simplifica. In plus, garantia pe care o ofera brandul Oracle ar face cu siguranta mai putin reticenti pe multi dintre posibilii clienti ai aplicatiilor companiei, care inca se tem de exotismul Linux-ului. Pe de alta parte, Larry Ellison afirma ca Oracle intentioneaza sa devina un furnizor de solutii software complete si ca singura piesa care lipseste din puzzle este un sistem de operare. In fine, se mai poate pune la socoteala si relativ noua orientare spre piata clientilor mici si mijlocii, carora economiile in partea de infrastructura software le-ar putea face mai accesibile preturile destul de piparate ale produselor Oracle.
Poate ar trebui amintit ca o distributie este de fapt un pachet de software care consta din nucleul Linux (kernel) si o combinatie de aplicatii si instrumente software care particularizeaza distributia. De pilda, solutiile pentru instalarea aplicatiilor pot sa difere. Sau orientarea si optimizarea pachetului pentru una sau alta dintre interfetele grafice disponibile. Sau chiar orientarea de ansamblu a sistemului pentru un anumit domeniu de utilizare – de pilda pentru networking, pentru desktop, pentru utilizatori novici sau pentru programatori profesionisti etc.
Desigur, nucleul si toate produsele sunt gratuite si pot fi descarcate din internet, insa distributiile sunt mult mai coerente din punctul de vedere al compatibilitatii. De fapt, companiile care asambleaza distributii nu castiga din softul propriu-zis, ci din produse si servicii aditionale (in principal suport tehnic). Dintr-o piata de nisa, distribuirea Linux-ului a devenit o afacere importanta, astfel incat Red Hat (ca exemplu) si-a permis sa cumpere cu 350 de milioane de dolari firma JBoss, un furnizor de aplicatii middleware open source.
Este totusi putin probabil ca Oracle sa dezvolte o distributie proprie. Nu pentru ca nu ar putea, ci pentru ca s-a pronuntat in repetate randuri impotriva diversificarii exagerate a lumii Linux. Desi nici Oracle, nici Red Hat si nici Novell nu vor sa comenteze in nici un fel situatia, observatorii pietei inclina sa considere ca Oracle va prefera sa scoata din largile sale buzunare circa 1,2 miliarde de dolari ca sa-si adjudece compania Novell si, implicit, SuSE Linux.
Dezavantajul ar fi ca ar achizitiona si obligatia de a furniza servicii pentru ce-a mai ramas din istorica dominatie Novell in domeniul softurilor de retelistica. In cazul in care aceasta va fi varianta aleasa, Oracle isi intareste pozitia in topul primelor trei companii de software din lume, iar Linux va fi arma a doua dintre ele. Desi consecintele imediate le va resimti Red Hat, tinta adevarata este mult mai importanta: Microsoft. Atat Oracle, cat si Novell sunt adversari vechi ai colosului lui Bill Gates.
Dar mai exista o varianta, indelung discutata pe SlashDot si confirmata ca posibila de un analist de la Burton Grup. Se cheama Ubuntu, este cea mai populara la momentul actual si foarte potrivita pentru desktop. Daca intr-acolo bate Ellison.