Trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 4.00 va deveni ora 3.00, şi ar putea avea consecinţe negative asupra persoanelor, avertizează medicii.
Mecanismul de schimbare a orei este folosit în România încă din 1932, acest sistem fiind implementat de alte peste 100 de ţări din întreaga lume. Ora de iarnă reprezintă, de fapt, ora legală oficială standard, fiind legată de conceptul de oră astronomică. Ora standard este folosită în mod normal în majoritatea ţărilor şi teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic perioada cuprinsă între lunile octombrie şi aprilie.
Introducerea orei de vară s-a născut ca o necesitate de război, în timpul primei conflagraţii mondiale. Germania şi Austro-Ungaria au fost primele ţări care au introdus acest sistem, începând cu 30 aprilie 1916. În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, dar după război s-a renunţat la acest sistem.
Modificarea orei a fost folosită din nou în 1932, din raţiuni economice. Totuşi, în 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată din nou şi reintrodusă începând cu 1979. Prezenta regulă este în vigoare din 1997, până atunci modificarea orelor făcându-se în prima duminică din aprilie şi ultima duminică din septembrie, la miezul nopţii.
Cel care s-a gândit pentru prima dată în mod serios la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez numit George Hudson, în anul 1898.
Cu toate acestea, potrivit lui Lawrence Jin şi Nicolas R. Ziebarth de la Universitatea Cornell, New York, Benjamin Franklin, considerat unul dintre părinţii fondatori ai Statelor Unite, a menţionat pentru prima dată reglementarea, în mod ironic. În 1784, Franklin a trimis o scrisoare de satiră publicaţiei Journal de Paris, propunând mecansmul de schimbare a orei pentru a nu risipi lumânările, spunând că sentimentul de “îngrijorare” a apărut într-o seară, când se afla la un eveniment.
“O preocupare generală a apărut cu privire la disproporţia dintre uleiul consumat şi lumina pe care o produce. Niciun alt cadou nu ne mai satisfăcea în acel moment şi toţi cei prezenţi am căzut de acord că ar fi dezirabilă, dacă este cu putinţă, reducerea cheltuielilor pentru luminarea locuinţelor noastre.”, a scris Benjamin Franklin în depeşa publicată pe webexhibits.org.
După ce s-a întors în locuinţa sa, Franklin a declarat că a fost foarte preocupat de subiect, neadormind decât târziu în noapte.
“Un zgomot apărut brusc m-a trezit pe la şase dimineaţa, fiind surprins să îmi văd camera inundată cu lumină; şi mi-am imaginat, iniţial, că mai multe lămpi au fost aduse în cameră, dar, după ce mi-am frecat ochii, am înţeles că lumina venea de afară, pe fereastră”, a continuat Benjamin.
Totodată, Benjamin Franklin transmite în scrisoare că s-a documentat şi că a realizat că “Soarele va răsări devreme până la sfârşitul lunii iunie. M-am gândit că dacă nu m-aş fi trezit atât de devreme în acea dimineaţă, aş fi dormit cu şase ore mai mult, în timp ce Soarele lumina. În schimb, aş fi petrecut cele şase ore noaptea, la lumina lumânării”.
În acest context, Franklin a făcut o propunere publică: “Obligă un om să se trezească la patru dimineaţa şi vor fi mai multe şanse ca acesta să mergă la culcare doritor, în jurul orei 20.00. Şi, bucurându-se de opt ore de somn, se va trezi de bunăvoie la ora 4.00, în dimineaţa următoare”.
În pofida raţionamentului economic invocat în mod ironic de părintele fondator, mecanismul de schimbare a orei a fost adoptat pentru a se putea beneficia mai mult timp de lumina Soarelui. Reglemetarea afectează peste un miliard de oameni din întreaga lume şi a generat dezbateri între adepţii şi oponenţii acesteia. Cei mai mulţi oponenţi avertizează asupra impactului pe care trecerea de la ora de iarnă la cea de vară şi viceversa îl are asupra organismului uman.
“Oponenţii mecanismului evocă studiile medicale în care au fost raportate boli cardiovasculare, tulburări de somn, creşterea ratei de suicid şi a numărului de accidente rutiere, ca urmare a trecerii la ora de iarnă”, au declarat Jin şi Nicolas R. Ziebarth de la Universitatea Cornell.
Cu toate acestea, efecte negative asupra sănătăţii populaţiei, precum oboseala cronică, au fost raportate şi în Rusia, după 2011, anul în care ţara a renunţat la mecanism.
“Când Medvedev ( fostul preşedinte al Rusiei ) a luat această decizie, s-a bazat pe un mare segment al populaţiei ce credea că sistemul precedent afecta sănătatea şi industria agricolă. Se pare că sunt mai mulţi oameni nefericiţi de schimbare, în comparaţie cu cei care au cerut-o”, a declarat preşedintele Vladimir Putin la o conferinţă de presă din anul 2012.
Astfel, deşi nu s-a ajuns la un consens cu privire la beneficiile şi daunele generate de mecanismul de schimbare a orei, mai mulţi medici avertizează că oamenii ce suferă de diferite afecţiuni, copiii şi vârstnicii vor resimţi trecerea la ora de iarnă.
“Riscul de infarct creşte cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional. Totodată, creşte riscul de suicid timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilitati psihoemotionale”, a declarat medicul Tudor Ciuhodaru pentru publicaţia Doctorul Zilei.
Potrivit sursei citate, modificarea orei de trezire generează un şoc pentru organism, ce reacţionează pentru a se adapta. Astfel sistemul cardiovascular va putea fi afectat, manifestându-se prin oscilaţii ale tensiunii arteriale şi ale pulsului. Mai mult decât atât, sistemul nervos poate cauza stări de astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, dureri de cap şi scăderea sau creşterea poftei de mâncare.