Tag: Oprisan

  • Oprişan: Dragnea este victima propriilor decizii din partid

    “Când eu am spus că nu trebuie încălcate principii, pentru ca aşa este normal într-o ţară democratică, unii colegi de ai mei nu au fost de acord şi iată consecinţa. Atunci când încalci principii, trebuie să accepţi şi lucruri nedrepte din acest punct de vedere”, a spus Oprişan, venit luni la sediul PSD.

    Întrebat de presă la ce principii se referă, Oprişan a arătat că este vorba de principiul de nevinovăţie.

    Liviu Dragnea a anunţat, vineri, că a demisionat din postul de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar luni, în şedinţa Biroului Permanent al PSD, îşi va depune mandatul de preşedinte executiv al partidului, ca urmare a deciziei instanţei de a-l condamna în dosarul “Referendumul”.

    Consiliul Naţional al PSD a decis, în luna martie, ca membrii de partid sancţionaţi de instanţe să îşi piardă funcţia politică.

     

  • CSM nu-l sancţionează pentru tergiversarea dosarului pe judecătorul care l-a achitat pe Oprişan

    Secţia de judecători în materie disciplinară a CSM a stabilit, în şedinţa de miercuri, să nu admită propunerea inspectorilor judiciari, care au făcut un raport în cazul judecătorului Lucian Buta.

    Inspecţia Judiciară propunea sacţionarea magistratului pentru nesoluţionarea cu celeritate a dosarelor şi pentru folosirea unor “expresii inadexvate” în cuprinsul motivărilor.

    “Respinge acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva domnului Buta Lucian Rareş, judecător în cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de articolul 99, litera h), teza I şi articolul 99, litera s) din Legea 303/2004 privins statutul judecătorilor şi procurorilor, ca neîntemeiată”, a decis, miercuri, Secţia de judecători în materie disciplinară a CSM.

    Primul articol de lege la care se face referire în decizia CSM prevede că reprezintă abatere disciplinară “nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor, din motive imputabile”, iar al doilea text de lege stipulează că este abatere disciplinară “utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat”.

    Decizia de miercuri a Secţiei de judecători a CSM nu este definitivă şi poate fi contestată la completul de cinci judecători de la instanţa supremă.

    În iunie 2014, Inspecţia Judiciară a început cercetarea disciplinară a judecătorului Lucian Buta. Anterior, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) sesizase inspectorii judiciari privind posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii care judecau dosarul lui Marian Oprişan.

    “Dosarul cauzei se află de la data 2 decembrie 2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ patru ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul”, arăta DNA.

    Sursa citată preciza că, pe parcursul celor 1.263 de zile, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoştea că dosarul era pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

    “Este real faptul că acordarea termenelor reprezintă parte a administrării actului de justiţie, dar amânarea continuă este vădit disproporţionată în raport cu stadiul procesual. În consecinţă, s-a solicitat efectuarea de verificări cu privire la modul de gestionare a activităţii de cercetare judecătorească, existând indicii rezonabile de încălcare a duratei rezonabile a soluţionării cauzei. Sub acest aspect, în întreaga sa jurisprudenţă, instanţa de contencios european a decis că încălcarea duratei rezonabile rezultă numai din conduita autorităţilor. Sub acelaşi aspect, instanţa de contencios european a arătat că valorificarea dreptului la apărare, inclusiv prin cereri repetate ale părţilor, reprezintă un demers ce poate fi folosit de acestea continuu, chiar prin depăşirea limitelor, fără să le fie imputabilă, întrucât numai autorităţile judiciare pot stopa tergiversarea”, sublinia DNA.

    Între timp, în 6 februarie, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, trimis în judecată de DNA în 2006, pentru fapte de corupţie, a fost achitat, decizia fiind luată de Judecătoria Cluj-Napoca.

    Potrivit deciziei instanţei, Marian Oprişan a fost achitat pentru infracţiunile de utilizare a creditului în alte scopuri, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Instanţa a dispus, de asemenea, încetarea procesului penal împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, pentru infracţiunea de uz de fals.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.

    Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

    În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

    În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

    Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

    La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul s-a aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

    În legătură cu acelaşi caz, experţii contabili din dosarul de corupţie în care a fost judecat Oprişan au fost trimişi în judecată de DNA, fiind acuzaţi că au stabilit împreună cum vor aborda expertiza, astfel încât să îi favorizeze pe inculpaţi. Astfel, experta Ileana Roxana Cernea (Pintea) a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual, iar experta Elena Valentina Muşuroiu, pentru complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu.

    A doua zi după trimiterea expertelor în judecată şi anterior pronunţării deciziei în cazul său, Marian Oprişan a adresat o scrisoare deschisă cu titlul “Opriţi presiunile asupra magistraţilor judecători” preşedintelui Iohannis, Parlamentului, CSM, ambasadei SUA, CE, precum şi lui Cazanciuc, Niţu, Kovesi şi Ciorbea.

    Oprişan spunea, în scrisoarea deschisă, că decizia procurorului de caz de a da un comunicat de presă referitor la trimiterea în judecată a experţilor din dosarul său pentru aşa-zisa favorizare a făptuitorului, cu doar două zile înainte de pronunţarea instanţei în acest caz, reprezintă “un nou episod de punere a presiunii pe instanţa de fond şi de apel”.

  • Marian Oprişan a fost achitat în procesul de corupţie care se judecă de aproape 9 ani

    Potrivit deciziei instanţei, Marian Oprişan a fost achitat pentru infracţiunile de utilizare a creditului în alte scopuri, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Instanţa a dispus, de asemenea, încetarea procesului penal împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, pentru infracţiunea de uz de fals.

    Magistraţii au decis încetarea procesului penal şi în cazul vicepreşedintelui CJ Vrancea, Mircea Diaconu, pentru infracţiunile de care a fost acuzat.

    Totodată, magistraţii au dispus şi achitarea lui Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice din Consiliul Judeţean Vrancea, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, instanţa dispunând, totodată, încetarea procesului penal pentru complicitate la fals intelectual şi uz de fals.

    Instanţa a decis achitarea şi în cazul Valeriei Teodorescu, directorul Direcţiei Economice din CJ Vrancea, pentru abuz în serviciu, complicitate la această faptă şi complicitate la utilizarea creditului în alte scopruri şi încetarea procesului penal împotriva acesteia pentru fals intelectual şi uz de fals.

    Un alt inculpat în acest dosar, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean Vrancea, a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu. De asemenea, instanţa a decis încetarea procesului penal în cazul său pentru complicitate la fals intelectual şi uz de fals.

    Instanţa a mai decis şi achitarea lui Valeriu Iacob, fost diriginte de şantier, pentru complicitate la abuz în serviciu şi a dispus încetarea procesului penal pentru fals intelectual şi complicitate la uz de fals.

    Magistraţii Judecătoriei Cluj-Napoca au mai decis ridicarea sechestrului asigurător pus de procurori prin decizii din 2005 şi 2006 pe mai multe bunuci ale lui Marian Oprişan şi ale celorlalte persoane judecate în acest dosar.

    Sentinţa magistraţilor Judecătoriei Cluj-Napoca nu este definitivă, putând fi contestată cu apel.

    Ultimul termen în dosarul lui Marian Oprişan a avut loc la Judecătoria Cluj-Napoca în 22 ianuarie, când judecătorul de caz a anunţat că va pronunţa sentinţa cel mai devreme după şapte zile, dar în 29 ianuarie aceasta a fost amânată cu încă o săptămână. Joi, pronunţarea sentinţei a fost amânată din nou, magistratul care a judecat dosarul motivând că mai are nevoie de timp pentru a delibera.

    La ultimul termen, Marian Oprişan a venit la instanţă, avocatul acestuia, Gheorghiţă Mateuţ, solicitând includerea unor probe noi la dosar, constând în înscrisuri oficiale, precum şi audierea a 20 de martori – angajaţi ai CJ Vrancea, foşti consilieri judeţeni sau primari de comune din judeţul Vrancea, care în opinia sa ar fi ajutat la dovedirea nevinovăţiei clientului său, judecătorul de caz respingând însă aceste solicitări.

    Tot în cadrul şedinţei de atunci, judecătorul de caz a respins şi solicitarea avocaţilor apărării de efectuare a unei noi expertize contabile pe motiv că prima expertiză a fost efectuată de expertul Cernea (Pintea) Liliana Roxana, aceasta fiind trimisă în judecată în prezent, în stare de arest preventiv, pentru fapte de corupţie.

    În 22 ianuarie, preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, spunea că nu ştie “care va fi decizia judecătorului”, dar că se consideră nevinovat.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.

    Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

    În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

    În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

    Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

    La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

    În 5 iunie 2014, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii clujeni care judecă dosarul de corupţie al lui Oprişan. Surse oficiale din cadrul DNA au precizat atunci, pentru MEDIAFAX, că DNA solicită efectuarea verificărilor cu privire la faptul că, deşi Oprişan a fost trimis în judecată în iunie 2006, dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals nu a fost soluţionat, fiind acordate zeci de termene.

    Potrivit sursei citate, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaşte că dosarul este pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Marţi, experţii contabili din dosarul de corupţie în care este judecat Oprişan au fost trimişi în judecată de DNA, în stare de arest, fiind acuzaţi că au stabilit împreună cum vor aborda expertiza, astfel încât să îi favorizeze pe inculpaţi. Astfel, experta Ileana Roxana Cernea (Pintea) a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual, iar experta Elena Valentina Muşuroiu, pentru complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu.

    Miercuri, Marian Oprişan a adresat o scrisoare deschisă cu titlul “Opriţi presiunile asupra magistraţilor judecători” preşedintelui Iohannis, Parlamentului, CSM, ambasadei SUA, CE, precum şi lui Cazanciuc, Niţu, Kovesi şi Ciorbea.

    Oprişan spune, în scrisoarea deschisă, că decizia procurorului de caz de a da un comunicat de presă referitor la trimiterea în judecată a experţilor din dosarul său pentru aşa-zisa favorizare a făptuitorului, cu doar două zile înainte de pronunţarea instanţei în acest caz, reprezintă “un nou episod de punere a presiunii pe instanţa de fond şi de apel”.

    El consideră, de asemenea, că nu este o simplă coincidenţă instrumentarea în numai trei săptămâni de către procurorul de caz a acestui dosar de abuz în serviciu.

  • Expertele contabile din dosarul lui Marian Oprişan au fost arestate

    Expertele Ileana Roxana Cernea (Pintea) şi Elena-Valentina Muşuroiu au fost reţinute sâmbătă, pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual, respectiv complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au cerut Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a celor două experte, solicitarea fiind admisă de judecătorul de drepturi şi libertăţi, care a emis pe numele lor mandate pentru 30 de zile. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit ordonanţelor de reţinere, Ileana Cernea a fost desemnată de instanţa de judecată, în data 10 iulie 2014, să efectueze expertiza financiar-contabilă în dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Vrancea, Marian Oprişan. Dosarul a fost strămutat de mai multe ori, în prezent fiind în curs de judecare, în primă instanţă, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Totodată, unul dintre inculpaţii trimişi în judecată în acest dosar a cerut numirea, în calitate de expert recomandat pentru a participa la efectuarea expertizei financiar contabile, a Elenei Muşuroiu, care a şi dobândit această calitate.

    Conform atribuţiilor stabilite de instanţă, Ileana Cernea trebuia să răspundă la obiectivele expertizei, stabilite de magistratul care a dispus administrarea acestei probe. La rândul lor, experţii parte (recomandaţi de inculpaţii din dosar) urmau să-şi exprime şi ei opiniile cu privire la obiective.

    “Încălcând sarcinile ce-i reveneau cu privire la întocmirea raportului de expertiză financiar-contabilă, respectiv acelea de a fi independent faţă de orice intruziune, corect şi imparţial, Cernea (Pintea) Ileana Roxana (experta desemnată de instanţă) a stabilit împreună cu Muşuroiu Elena Valentina (experta parte recomandată de unul din inculpaţi) modul în care vor aborda expertiza, aşa încât să servească intereselor inculpaţilor judecaţi şi, de asemenea, strategia de urmat pentru atingerea scopului”, au scris procurorii în documentul citat.

    Anchetatorii susţin că cele două au convenit ca expertiza să fie realizată de către Elena Muşuroiu, fără ca expertul judiciar numit de instanţă să analizeze documentele puse la dispoziţie şi să tragă propriile concluzii care se impun, în mod obiectiv. Astfel, Ileana Cernea ar fi acceptat ca Elena Muşuroiu să fie cea care să elaboreze expertiza pentru ea, fără a avea nicio contribuţie, rezumându-se doar la a-şi însuşi expunerea, argumentaţia şi concluziile redactate în numele său de expertul parte, prin semnarea documentului.

    În dosar este urmărit penal expertul Liviu Macovei, pentru complicitate la abuz în serviciu. Acesta, în calitate de expert parte al unui alt inculpat din dosar, ar fi acceptat să semneze raportul de expertiză contabilă, conştientizând că nu a fost întocmit de către expertul desemnat de instanţă – Ileana Cernea – şi că, în acest mod, se încalcă prevederile legale şi totodată se aduce atingere dreptului părţilor vătămate din dosar la desfăşurarea procesului în mod echitabil.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile. Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

    Dosarul a fost strămutat de mai multe ori la diferite instanţe, iar din 7 iulie 2010 se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca.

  • Cluj: O nouă amânare în procesul de corupţie al preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan

    Magistratul care judecă dosarul lui Marian Oprişan, Lucian Buta, a stabilit, joi, un nou termen de judecată în acest proces, după ce a constatat că expertiza contabilă cerută în urmă cu o lună şi jumătate nu este încă finalizată.

    În plus, la termenul de joi, judecătorul de caz a respins mai multe probe, constând în înscrisuri oficiale, care au fost depuse la dosar de avocaţii preşedintelui CJ Vrancea, Marian Oprişan.

    Marian Oprişan a refuzat că comenteze decizia judecătorului, de respingere a probelor, apreciind că acele înscrisuri “erau foarte importante”.

    “Nu comentez eu în niciun fel ce face instanţa. Aici e vorba de termene, de proceduri, pe care eu nu am dreptul să mă pronunţ”, a declarat Marian Oprişan la ieşirea din sala de judecată.

    Următorul termen de judecată, al 35-lea, a fost stabilit pentru 4 decembrie.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.

    Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

    În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

    În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

    Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

    La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis apoi la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

    În 5 iunie, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii clujeni care judecă dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan. Surse oficiale din cadrul DNA au precizat atunci, pentru MEDIAFAX, că DNA solicită efectuarea verificărilor cu privire la faptul că, deşi Oprişan a fost trimis în judecată în iunie 2006, dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals nu a fost soluţionat nici până în prezent.

    Ulterior, DNA preciza că dosarul în care este vizat Marian Oprişan se afla de 1.263 de zile pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, acordându-se 29 de termene.

    “Dosarul cauzei se află de la data 2.12.2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul”, arăta atunci DNA.

    Potrivit sursei citate, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaşte că dosarul cauzei este pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Tot în 5 iunie, Marian Oprişan susţinea că nu a făcut nici măcar o cerere de amânare în dosarul de la Cluj, precizând că interesul său este de a-şi demonstra nevinovăţia şi nu de a tergiversa procesul, “aşa cum susţin reprezentanţii PDL şi DNA”.

  • DNA: Dosarul lui Marian Oprişan, de 1.263 de zile la Judecătoria Cluj-Napoca, unde s-au dat 29 de termene

    “Dosarul cauzei se află de la data 2.12.2010 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca. De atunci, au fost acordate 29 termene de judecată. Pe parcursul celor aproximativ 4 ani de când dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, însumând 1.263 zile, s-au acordat termene de la 49 zile, 56 zile şi chiar de 105 zile de amânare de la un termen la altul”, arată DNA.

    Potrivit sursei citate, pe parcursul celor 1.263 zile, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaşte că dosarul cauzei este pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

    “Este real faptul că acordarea termenelor reprezintă parte a administrării actului de justiţie, dar amânarea continuă este vădit disproporţionată în raport cu stadiul procesual. În consecinţă, s-a solicitat efectuarea de verificări cu privire la modul de gestionare a activităţii de cercetare judecătorească, existând indicii rezonabile de încălcare a duratei rezonabile a soluţionării cauzei. Sub acest aspect, în întreaga sa jurisprudenţă, instanţa de contencios european a decis că încălcarea duratei rezonabile rezultă numai din conduita autorităţilor. Sub acelaşi aspect, instanţa de contencios european a arătat că valorificarea dreptului la apărare, inclusiv prin cereri repetate ale părţilor, reprezintă un demers ce poate fi folosit de acestea continuu, chiar prin depăşirea limitelor, fără să le fie imputabilă, întrucât numai autorităţile judiciare pot stopa tergiversarea”, mai arată DNA.

    Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat, joi, Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii clujeni care judecă dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan.

    Surse oficiale din cadrul DNA au precizat, pentru MEDIAFAX, că DNA solicită efectuarea verificărilor cu privire la faptul că, deşi Oprişan a fost trimis în judecată în iunie 2006, dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals nu a fost soluţionat nici până în prezent.

    Reprezentanţii Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au confirmat că sesizarea a fost înregistrată joi, urmând a fi făcute verificări prealabile pentru a se vedea dacă există indicii privind posibile abateri disciplinare.

    În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

    În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

    Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

    La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis apoi la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) unor firme neeligibile.

    Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

  • Ca Hitler în buncăr şi ca Macovei la Cotroceni. Perlele politice ale săptămânii

    “Cei de la PDL se comportă ca Hitler în buncăr, în 1945. şi Hitler, atunci, spunea că o să se certe americanii cu ruşii, englezii” – Victor Ponta, liderul PSD, despre speranţa ARD ca USL să se rupă

    “Evident, nu. Nu participă la anumite zile de naştere. (…) Loviturile vin de unde nu te aştepţi” – Mihai-Răzvan Ungureanu, candidat ARD, despre şansele lui Victor Ponta de a mai fi premier după alegeri

    “Am avut o zi proastă că eşti tu un dobitoc şi eşti un prost” – Gh. Becali, liderul PNG, către senatorul PSD Miron Mitrea, căruia i-a reproşat că îi datorează 30.000 de dolari pentru un teren

    “Traian Băsescu este atât de fricos încât şi dacă i se va spune să-l pună pe Papa Pius prim-ministru o va face” – Eugen Nicolăescu, liderul PNL Bucureşti

    “Având puţine abilităţi tehnice în materie de sonorizare, de pus melodii, nu sunt cooptat niciodată în comitetul de organizare” – Crin Antonescu, liderul PNL, comentând omiterea versului cu “Traian” din imnul naţional la o lansare de candidaţi USL

    “PDL are marea şansă ca în viitorul Parlament să fie partidul cu cel mai mare număr de parlamentari” – fruntaşul PDL Adriean Videanu

    “Credeţi că un flagrant se poate face când vrea DNA sau când se întrunesc elementele constitutive?” – fruntaşul PSD Marian Oprişan despre faptul că flagrantul în cazul Trăşculescu s-a făcut la începutul campaniei electorale

  • Monştri, lebede, în general din ce e formată viaţa. Perlele politice ale săptămânii

    “Aşa e când creezi un monstru, acest monstru al înregistrărilor, al stenogramelor, intoxicărilor de presă l-au folosit dl. preşedinte Băsescu şi dl Morar şi se întoarce împotriva lor” – premierul Victor Ponta despre publicarea în presă a stenogramelor din dosarul “Motorina”

    “Acest ministru-lebădă, că tot nu ştie lumea numele lui, trebuie să plece acasă, pentru că a fost ca o lebădă. Este incapabil acest ministru-lebădă, pe numele său Silaghi, trebuie să fie demis” – Anca Boagiu, vicepreşedintele PDL, despre Ovidiu Silaghi, ministrul transporturilor

    “România nu are preşedinte, România are un cetăţean care în mod ilegitim locuieşte la Cotroceni, nu că ne-ar încurca foarte mult” – Crin Antonescu, liderul PNL

    “Viaţa nu e formată numai din necazurile săptămânii şi grija zilei de mâine, ci şi din poezie, cultură, muzică, nu e chiar atât de cenuşie ţara asta” – Marian Oprişan, presedintele Consiliului Judetean Vrancea, explicând decizia de a aloca 1,1 mil. lei pentru Festivalul Bachus de la Focşani

    “Dacă mă iau după imaginea proastă în presă, înseamnă că doamna Macovei nu mai candidează nicăieri în lumea asta” – Prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda, contestând criteriile care au stat la baza verificării dosarelor candidaţilor ARD la alegeri de către comisia Macovei

    “Sunt dispusă oricând să dau sfaturi actualului ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului” – Elena Udrea, ministru turismului, pledând pentru investiţiile în pârtii, telegondole şi dezvoltarea infrastructurii de turism montan

  • Oprisan si Vanghelie s-au opus interdictiei cumulului de functii in PSD

    Surse din PSD au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, ca propunerea
    de interzicere a cumulului a doua functii de conducere politica a
    fost eliminata de pe lista care va fi prezentata spre validare
    Congresului extraordinar in vederea modificarii Statului
    PSD.Propunerea discutata luni in BPN interzicea membrilor PSD sa
    detina mai mult de o functie de conducere politica si o functie
    administrativa, prevedere care, daca ar fi fost votata la Congres,
    ar fi afectat majoritatea vicepresedintilor PSD, dar si pe
    secretarul general, Liviu Dragnea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro