Tag: opera

  • Locul şi opera

    Pentru expoziţia organizată de o artistă din Los Angeles, Nancy Baker Cahill, scrie LA Times, au fost invitaţi 24 de artişti din New Orleans, cărora li s-a cerut să aleagă un loc din zonă care evocă un conflict de orice fel, de unde şi denumirea. Aceştia au ales o plantaţie de zahăr, ape poluate sau zone gentrificate pe care au suprapus o lucrare de-a lor, vizibilă doar cu ajutorul tehnologiei de realitate augmentată. Cei care doresc să viziteze expoziţia trebuie să descarce o aplicaţie în care primesc indicii pentru a ajunge la locurile alese şi cu ajutorul căreia pot vedea lucrările artiştilor suprapuse peste acestea.

  • Povestea femeii misterioase care trăieşte pe stradă şi cântă arii de operă la metrou

    O femeie care trăieşte pe străzi în Los Angeles, California, a devenit o senzaţie în social media pentru talentul său incredibil de interpretare a unor arii de operă la staţia de metrou, potrivit unui articol publicat pe platforma Yahoo Lifestyle. Canalele locale de ştiri au identificat-o pe femeie: se numeşte Emily Zamourka, are 52 de ani şi este violonistă. A emigrat din Rusia în urmă cu 28 de ani. Facturile medicale exorbitante au făcut ca ea să locuiască pe stradă, unde a început să îşi exercite talentul pentru a câştiga bani.

    Recent, departamentul de poliţie din Los Angeles a publicat pe reţeaua de socializare Twiter un material video în care ea cânta aria de soprană „O Mio Babbino Caro” din opera Gianni Schicchi de Giacomo Puccini. „Patru milioane de persoane numesc Los Angeles-ul acasă. 4 milioane de poveşti. 4 milioane de voci…câteodată trebuie să te opreşti şi să asculţi doar una pentru a auzi ceva foarte frumos”, au scris reprezentanţii LAPD (Los Angeles Police Department). Videoclipul a devenit viral, iar utilizatorii Twitter au discutat cu reporteri locali pentru a afla mai multe despre povestea femeii.

    Zamourka a venit în Statele Unite când avea 24 de ani; a învăţat apoi să cânte la vioară şi pian. A cântat la instrumente pe stradă, până când acestea i-au fost furate. Apoi s-a îmbolnăvit şi facturile medicale au început să se adune. „Atunci am devenit om al străzii – când nu am mai putut să îmi plătesc facturile, nici măcar chiria”, a declarat pentru ABC7.
    „Dorm pe o planşă de carton, în parcare. Dorm pe unde pot… Există oameni cărora le pare rău pentru mine, nu vreau să fiu o povară pentru nimeni”. După ce viorile ei au fost furate, Zamourka s-a putut baza în continuare pe instrumentul ei vocal. „Ştiţi de ce cânt la metrou? Pentru că vocea mea sună atât de bine acolo”, a adăugat ea.

    Odată cu viralizarea poveştii ei, a fost lansată o pagină pe platforma GoFundMe, în intenţia de a o ajuta pe Zamourka. „Voi fi recunoscătoare oricui încearcă să mă ajute să plec de pe străzi şi să am propriul loc în care să trăiesc, propriul meu instrument”, a adăugat ea.
     

  • Cum vrea un spaniol să atragă noi locuitori în oraşul în care trăieşte

    Fost arhitect şi deţinător de galerie de artă, Miguel Tugores a venit cu ideea de a atrage atenţia asupra localităţii prin artă şi muzică, scrie BBC. A obţinut de la primărie dreptul de a renova şi folosi palatul ducal din localitate, lăsat în paragină de multă vreme, organizând expoziţii în el, şi, de asemenea, a creat un festival de muzică, care anul acesta culminează cu o producţie a operei lui Giuseppe Verdi, „Aida”. Tugores consideră că astfel poate pune oraşul pe harta împătimiţilor de operă, care nu se dau în lături să călătorească spre diverse destinaţii din lume unde se montează spectacole care îi interesează.

  • Octavian Fanea, antreprenorul care deschide uşi

    Octavian Fanea ocupă funcţia de director executiv în cadrul furnizorului de soluţii de acces Kadra. În prezent, echipa sa este formată din 86 de persoane, dar estimează că va închide anul cu aproximativ 95 de angajaţi.
    Imediat după absolvirea Facultăţii Politehnice din Timişoara, Octavian Fanea şi-a dorit să se dezvolte ca inginer, aşa că o perioadă a lucrat „în departamentul de proiectare al unui muribund colos industrial românesc specializat în construcţia de maşini mari”. În 2003 a ales o carieră de inginer în vânzări, în Cluj-Napoca, în aceeaşi echipă în care lucrează şi astăzi. „Promovăm soluţii noi pe piaţa din România pentru căi de acces automat şi pentru sisteme de policarbonat pentru acoperiri şi faţade translucide, superuşoare. M-am simţit imediat atras de domeniu, de a oferi consultanţă în modernizarea clădirilor”, povesteşte el. În 2007 a avansat pe poziţia de manager de vânzări, cu o echipă din ce în ce mai mare şi organizată în patru puncte de lucru: Cluj, Bucureşti, Timişoara, Bacău, preluând funcţia actuală în 2017.
    Spune că cea mai mare realizare profesională a sa este „echipa creată şi dezvoltată în cei 16 ani de muncă la Kadra”.

    Profilul lui Octavian Fanea a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Viaţa într-o operă de artă: cine este femeia care trăieşte în una dintre cele mai cunoscute case construite de Gaudi

    În fiecare an, mai mult de 1 milion de turişti vizitează casa Anei Viladomiu din Barcelona. Potrivit unui articol publicat de The Independent, ea locuieşte în La Pedrera, ultima casă construită de arhitectul catalan Antoni Gaudi, care a murit ucis de tramvai în 1926.
    Lucrările sale din oraş au ajutat la transformarea Barcelonei în unul dintre cele mai cunoscute hub-uri turistice europene.
    Pentru Viladomiu, să trăiască în La Pedrera ridică însă câteva probleme practice, începând cu „lupta” ei zilnică de a ajunge la apartamentul aflat la etajul 4: „M-am aflat de multe ori în postura în care a trebuit să îmi fac loc cu coatele spre casă, în timp ce turiştii ţipau la mine că treceam de coada de la intrare. Nu este o situaţie minunată, în special atunci când îţi cari pungile cu cumpărături spre casă.”

    Ana Viladomiu are 63 de ani, este scriitoare şi s-a mutat în clădire la scurt timp după ce l-a cunoscut pe soţul ei, care a închiriat unul dintre apartamentele din La Pedrera înainte ca aceasta să fie declarată ca parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.
    De altfel, Gaudi a făcut designul clădirii ce urma să aiba rolul de rezidenţă privată, locuită ulterior de mai mulţi chiriaşi.
    În 1906, el fusese angajat de un cuplu bogat (Roser Segimon şi soţul ei, Pere Mila) să construiască o casă pe artera principală de cumpărături a oraşului – Passeig de Gracia.
    Lui Gaudi i-au luat aproape şase ani să construiască clădirea, iar apoi cuplul a păstrat etajul principal pentru ei şi a închiriat spaţiul suplimentar, care a fost subidivizat în 20 de apartamente.
    Iniţial casa se numea Casa Mila şi a atras atenţia tuturor chiar înainte să fie finalizată; ulterior a fost denumită La Pedrera sau cariera de piatră, datorită faţadei şi formei asimetrice.


    Segimon, care a murit în 1964, a vândut La Pedrera unei companii imobiliare. Un alt arhitect a transformat etajul superior, unde se afla iniţial o spălătorie, în mai multe apartamente de închiriat.
    Viladimoiu este printre puţinii chiriaşi care au rămas să locuiască în clădire. Ea a publicat recent cartea „Ultimul vecin”, în care descrie istoria clădirii, precum şi experienţa sa de a locui în una dintre bijuteriile create de Gaudi.
    Un bonus suplimentar, spune ea, este faptul că preţul chiriei nu a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, chiar dacă valoarea turistică a La Pedrera a urcat enorm.
    „Să plătesc cât plătesc pentru a locui într-un asemenea loc, în inima Barcelonei, este extraordinar, aş fi naivă să mă mut oriunde altundeva” a spus ea, fără să dezvăluie valoarea chiriei plătite.

    Turiştii plătesc 22 de euro ca să viziteze La Pedrera, dar aceasta include accesul doar la o parte din clădire, inclusiv în unul dintre apartamentele al cărui design l-a făcut.
    „Poţi să uiţi de instalarea unui raft fiindcă nu există niciun perete drept aici. Gaudi a avut idei foarte clare şi o personalitate foarte puternică, pe care trebuie să le respecţi pentru a trăi aici”, concluzionează el.

  • Ce s-a mai întâmplat cu Cuminţenia Pământului: preţul real este mult mai mare decât cel vehiculat anterior

    “Încă îi aşteptăm la Ministerul Culturii să vină clar cu o ofertă scrisă, să ne spună care este preţul, dacă se doreşte vânzarea acestei opere de artă, de acolo încolo vom lua o decizie şi vom discuta”, a declarat ministrul Culturii într-o conferinţă de presă care a avut loc joi, la Palatul Victoria.
     
    Totodată, acesta a declarat că preţul real al operei de artă este mai mare decât cel de 11 milioane de euro vehiculat anterior, în timpul mandatului lui Vlad Alexandrescu.
     
    “Vreau să îl anunţ (pe Vlad Alexandrescu, n.r.) că preţul nu este de 11 milioane de euro, atât cât a crezut dânsul la perioada respectivă, nu ştiu de unde a vehiculat această sumă, dar eu aştept, nu merg pe presupuneri şi să vehiculez cifre în spaţiul public decât în momentul în care voi avea la minister o ofertă scrisă din partea acelora care deţin în momentul de faţă această operă de artă”, a spus Breaz.
     
  • Facebook îşi deschide fintech în Elveţia

    Gigantul de social media Facebook a deschis un nou fintech, numit Libra Networks, de data aceasta în Geneva, Elveţia, potrivit CoinTelegraph.

    Compania a fost înregistrată la Geneva în data de 2 mai, iar potrivit descrierii oficiale aceasta va furniza „servicii în sectorul financiar şi cel tehnologic, precum şi dezvoltarea şi producţia de software şi infrastructură software, în special pe segmente legate de plăţi, finanţe, analiză de date, big data şi blockchain”.

    Facebook a înregistrat patentul „Libra” în Statele Unite în luna iunie. Atunci compania a angajat şi doi experţi în criptomonede care au lucrat la unul dintre cele mai mari platforme de exchange Coinbase.

    Surse anonime au declarat pentru platforma CoinTelegraph că Facebook şi-ar putea lansa propria monedă digitală în T3 2019.

     

  • Arta statului pe scaun

    În plus, odată devenit operă de artă, el nu trebuie să respecte nici forma tradiţională, dar poate fi totuşi folosit în continuare ca piesă de mobilier de cei dispuşi să achite câteva zeci de mii de euro. Printre aceste scaune artistice, scrie The Independent, se numără Line, care pare făcut dintr-o sârmă groasă de bronz şi este semnat Alex Hull, Fibonacci, un scaun al cărui spătar se curbează devenind şi punct suplimentar de sprijin pe podea, realizat de Sebastian Brajkovic, ori canapelele şi scaunele din seria Species, create de Patrik Fredrikson şi Ian Stallard şi care seamănă mai degrabă a roci stranii. 

  • O nouă companie low-cost va opera zboruri în România

    Începând cu 3 iunie 2019, compania va opera zboruri spre şi dinspre Stuttgart (Germania). ”Este o primă destinaţie oferită de Eurowings din luna iunie. Ne dorim ca în timp, compania să deschidă şi alte destinaţii cu zbor direct din Timişoara”, a declarat directorul aeroportului Timişoara, Daniel Idolu.

    Zborurile spre Stuttgart sunt programate de trei ori pe săptămână, în zilele de luni, miercuri şi vineri. Acestea vor fi efectuate cu aeronave Airbus A319 şi vor pune la dispoziţie peste 140 de locuri/zbor.
     
    Compania aeriană Eurowings este o companie înfiinţată în noiembrie 1996 şi este în prezent parte a grupului Lufthansa. Din 2015 oferă zboruri low-cost pentru peste 130 de destinaţii, inclusiv zboruri intercontinentale.