BusinessMagazin

Tag: OPEC

  • Vine peak oil, acel punct din viaţă în care marii producători de petrol realizează că petrecerea care a ţinut două secole se termină. Pentru mahmureala lor plăteşte acum toată lumea

    Decizia OPEC plus Rusia de a reduce producţia de petrol, cu toată opoziţia celui mai pu­ternic concurent, SUA, a trimis unde de şoc pe piaţa de profil, unde cotaţiile au crescut. Aceasta a şi fost intenţia, iar instituţiile de prognoză văd venind din nou preţurile astronomice ale ţiţe­iu­lui care la începutul anului păreau imposibile.

    Ar fi o nouă lovitură pentru consumatorii din SUA şi mai ales din Europa care, pe lângă o criză de energie, se confruntă şi cu scumpiri nemaivăzute de generaţii, ceea ce ar conveni Moscovei în războiul ei economic cu Occi­dentul. Cei mai mulţi analişti văd în decizia OPEC, un grup de state exportatoare de ţiţei care acţionează ca un cartel, un atac în bătălia pentru controlul pieţei globale a petrolului.

    Însă ar putea fi şi un gest făcut din dispe­rare pentru că se vorbeşte din nou de peak oil, punctul de la care cererea pentru petrol glo­ba­lă începe să scadă ireversibil. Cu alte cuvin­te, producătorii de petrol se grăbesc să se îm­bete cât mai au timp pentru că petrecerea este pe sfârşite. Iar costurile sunt suportate de con­sumatorii din celelalte părţi ale lumii.

    Deoarece gazele şi ţiţeiul Rusiei au ajuns arme de război economic, petrolul altora este din nou la mare căutare, iar Arabia Saudită, liderul OPEC, este unul din cei mai mari fur­ni­zori ai pie­ţei globale. Preţu­rile ţiţe­iu­lui Brent, refe­rin­ţa inter­na­ţională, au sărit de la nici 70 de do­lari pe baril la a­proa­pe 130 de dolari în mar­tie pentru a se retrage încet la 84 de dolari în septembrie.

    Anticiparea deciziei OPEC de a reduce producţia şi restrânge astfel oferta, cu argumentul că vrea să stabilizeze preţurile, a împins cotaţiile la peste 95 de dolari pe baril la finalul săptămânii trecute. În aceste condiţii, banca americană Morgan Stanley estimează că preţurile îşi vor croi drum spre 100 de dolari pe baril mai rapid decât se credea anterior.

    Analiştii de la Goldman Sachs văd pe­trolul la 110 dolari pe baril în chiar trimestrul acesta şi la 115 dolari pe baril în trimestrul vii­tor. Petrolul mai scump înseamnă carbu­ranţi mai scumpi care, dacă nu sunt subvenţionaţi de stat, vor adânci criza costului vieţii din Europa. Dacă sunt mărite subvenţiile, acestea vor umfla datoriile unor guverne şi aşa cu finanţarea la limită.

    Unele ţări consumatoare au in­strumente prin care pot con­trola piaţa, cum ar fi folosirea de petrol din rezerve. Guver­nul SUA a procedat aşa. A­na­liştii spun că pentru a ţine piaţa lichidă şi Agenţia Inter­naţională a Energiei şi-ar pu­tea accesa rezervele. De aseme­nea, cele mai industrializate economii ale lumii şi UE au pus la punct un plan pentru a plafona preţurile petrolului pe care-l cumpără de la Rusia, scopul lor fiind slăbirea forţei financiare a Moscovei în contextul războiului acesteia contra Ucrainei.

    Arabia Saudită are o agendă geopolitică şi economică proprie, fiind dependentă de ve­niturile din petrol, dar visând şi la dominaţia regională. În mod normal, regatul tinde să aibă relaţii de înţelegere cu SUA, furnizor de securitate, însă în actualul război pentru piaţa petrolului s-a aliat vădit cu Rusia. O explicaţie ar fi că Arabia Saudită se teme că Occidentul va folosi în viitor şi contra ei pactul de pla­fonare a preţurilor petrolului. Conducătorii saudiţi sunt conştienţi că petrolul nu va fi la nesfârşit sângele economiei globale, aşa cum este în prezent. De aceea au şi un plan de diversificare economică. Deutsche Welle scrie de staţiuni de schi în mijlocul deşertului.

    Este o schimbare care costă şi timp şi bani. În prezent, 80% din veniturile din exporturi ale Arabiei Saudite vin din vânzarea petrolului, iar banii din ţiţei reprezintă 40% din PIB.

    Este o vulnerabilitate enormă dacă lumii îi trece pofta de petrol. În ritmul actual de producţie, rezervele de petrol s-ar epuiza peste 60 de ani. Brookings Institute a calculat în 2020 că veniturile din petrol ale saudiţilor ar începe să scadă din cauza reducerii cererii în 2040, poate chiar mai devreme. Cele mai multe instituţii de prognoză plasează punctul de peak oil în acea perioadă. BP a pariat îndrăzneţ pe 2020, an de pandemie şi când febra electromobilităţii s-a intensificat, şi a pierdut. Dar poate că pariul nu a fost un eşec total pentru că şi alte organizaţii şi chiar companii petroliere văd peak oil în acest deceniu. Un comentator de la Bloomberg, David Fickling, crede că recesiunea mondială pe care o văd venind pieţele globale ale acţiunilor şi obligaţiunilor poate fi lovitura de graţie dată cererii pentru petrol. Aceste calcule nu convin exportatorilor de ţiţei. Criza de energie provocată de Rusia deturnează către gaze naturale, petrol şi cărbune resurse financiare importante necesare revoluţiei electromobilităţii, inamicul modelului ei economic. Însă revoluţia electrică nu moare. SUA tocmai au demarat primele operaţiuni miniere de producţie de cobalt după 30 de ani de îngheţ. Cobaltul este un metal esenţial în procesul de fabricare a bateriilor pentru vehicule electrice.

  • Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, anunţă o undă de şoc în întreaga lume. Decizia care ar putea băga economia globală în recesiune

    Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că decizia OPEC de a reduce producţia de petrol a fost „inutilă şi neînţeleaptă” pentru economia globală, în special pentru pieţele emergente care se confruntă deja cu preţurile ridicate la energie, scrie Financial Times.

    Administraţia Biden a criticat cu vehemenţă decizia cartelului petrolului susţinut de Arabia Saudită şi Rusia, săptămâna aceasta, care a făcut pasul spre reducerea producţiei de petrol, sfidând presiunile SUA, de a menţine preţurile globale scăzute la petrol.

    „Cred că decizia OPEC este inutilă şi neînţeleaptă – nu este sigur ce impact va avea, dar cu siguranţă, este ceva care, pentru mine, nu mi s-a părut potrivit, în circumstanţele cu care ne confruntăm”, a spus Yellen într-un interviu telefonic acordat pentru Financial Times. „Suntem foarte îngrijoraţi pentru ţările în curs de dezvoltare şi de problemele cu care se confruntă.”

     

  • Casa Albă acuză OPEC+ că ia parte Rusiei prin decizia de a reduce producţia de petrol cu 2 milioane de barili pe zi

    Casa Albă a acuzat OPEC+ că s-a aliniat cu Rusia după ce Arabia Saudită a condus grupul pentru a conveni asupra reducerilor profunde ale producţiei de petrol, provocând o reacţie din partea ţărilor care se luptă cu creşterea inflaţiei energetice declanşată de invazia Ucrainei de către Moscova, raportează Financial Times.

    Grupul OPEC+ a declarat că va reduce obiectivele de producţie cu 2 milioane de barili pe zi, echivalentul a 2% din oferta globală, după prima sa întâlnire personală din ultimii doi ani la Viena. Scăderea reală a producţiei este probabil mai aproape de 1 milion b/zi, deoarece mulţi membri mai slabi s-au străduit să atingă obiectivele de producţie în ultimele luni.

    Decizia a venit în ciuda lobby-ului amplu din partea guvernului SUA înainte de întâlnire şi a marcat o sfidare semnificativă a administraţiei Biden, care încearcă să reducă preţurile petrolului înainte de alegerile intermediare din noiembrie şi să înfometeze Rusia de venituri din energie.

    Administraţia Biden a criticat reducea, numind-o drept o „decizie mioapă” într-un moment în care „menţinerea unei surse globale de energie este de o importanţă capitală”. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat reporterilor de la Air Force One că este „clar” că Opec+ se „aliniază cu Rusia”.

    Ministrul energiei din Arabia Saudită, Prinţul Abdulaziz bin Salman, a respins sugestiile potrivit cărora reducerile ar afecta consumatorii, argumentând că acţiunile grupului au fost menite să încurajeze investiţiile pe termen lung în producţia de petrol.

    Ca răspuns la decizia OPEC+, SUA au declarat că vor continua să elibereze petrol din stocurile strategice „după caz” şi că vor explora „acţiuni responsabile suplimentare” pentru a creşte oferta internă de petrol.

    Preţurile petrolului au crescut cu peste 5% de vineri, înainte de întâlnire, iar indicele de referinţă internaţional Brent a urcat la 93,95 dolari pe baril după vestea reducerii.

    „Arabia Saudită a pus OPEC pe un curs de coliziune cu lumea liberă. Ei s-au alăturat Rusiei în numele managementului de protecţie a pieţei petrolului – la fel cum consumatorii din întreaga lume se luptă cu inflaţia şi cu creşterea costului vieţii”, a declarat Bill Farren-Price, un observator veteran al Opec la firma de consultanţă Enverus. „Cu siguranţă vor exista consecinţe politice pentru Riad”.

    Secretarul general al OPEC, Haitham al-Ghais din Kuweit, a susţinut că grupul oferă „securitate” şi „stabilitate” pieţelor energetice.

    „Totul are un preţ”, a spus el. „Securitatea energetică are şi ea, de asemenea, preţul ei.”

    Ministrul Energiei al Emiratelor Arabe Unite, Suhail Al Mazrouei, a declarat că grupul se concentrează pe evitarea prăbuşirii preţului petrolului ca în 2008 şi nu a vrut să se implice în discuţiile despre rolul Rusiei pe piaţă.

  • Preţul petrolului scade pe fondul reducerii simbolice a producţiei OPEC+

    Preţul petrolului a scăzut marţi, egalând câştigurile din sesiunea precedentă, în condiţiile în care acordul OPEC+ de reducere a producţiei cu 100.000 de barili pe zi în octombrie a fost considerat o măsură simbolică de susţinere a preţurilor după recenta scădere a pieţei, scrie Reutes.

    Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 81 de cenţi, sau 0,9%, la 94,93 dolari pe baril. Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au urcat la 88,57 dolari pe baril şi au fost cu 1,70 dolari, sau 2,0%, mai mari decât închiderea de vineri. Nu a avut loc nicio decontare luni, de Ziua Muncii în SUA.

    Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii conduşi de Rusia, numiţi împreună OPEC+, au decis să revină asupra unei creşteri de 100.000 de bpd pentru luna septembrie, după ce principalul producător, Arabia Saudită, şi alţi membri şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la prăbuşirea preţurilor din iunie, în ciuda ofertei reduse.

    Analiştii, care nu se aşteptau la acest acord chiar şi după ce Arabia Saudită declarase că doreşte să susţină preţurile, au declarat că reducerea este în mare parte simbolică şi are un impact limitat asupra ofertei reale, având în vedere că OPEC+ a produs sub obiective.

    “Principalul număr este pentru o reducere de 100 mbbls/d, dar în realitate reducerea reală va fi mult mai mică …. Majoritatea producătorilor nu au reuşit să îşi atingă ţintele şi produc destul de mult sub nivelul la care ar trebui să se situeze”, a declarat Warren Patterson, şeful departamentului de strategie pentru mărfuri de la ING, într-o notă.

    Dar mişcarea a fost importantă din punct de vedere al semnalelor, deoarece “indică faptul că OPEC+ urmăreşte foarte atent cererea şi încearcă să gestioneze oferta pentru a menţine un nivel minim al preţului petrolului”, a scris într-o notă Noah Barrett, analist de cercetare pentru energie şi utilităţi la Janus Henderson Investors.

    Alţi factori care au cântărit asupra pieţei au inclus o perspectivă mai slabă a cererii de petrol din cauza unor noi blocaje în unele părţi ale Chinei, precum şi un acord de plafonare a preţurilor la exporturile de petrol rus, a declarat Tina Teng, analist la CMC Markets.

    Ca răspuns la plafonarea preţurilor la petrolul din Rusia, această ţară va livra mai mult în Asia, a declarat marţi ministrul său al energiei, Nikolai Shulginov, în cadrul Forumului Economic Estic de la Vladivostok.

  • Preţul petrolului începe să scadă după ce ţările OPEC+ au convenit asupra majorării nivelului de producţie. Ce părere au analiştii băncilor Citigroup şi Goldman Sachs

    Preţul petrolului a scăzut brusc luni, 19 iulie după ce OPEC a depăşit un set intern de obstacole şi a ajuns la un acord de majorare a producţiei, stârnind temerile cu privire la generarea unui surplus pe măsură ce cazurile de Covid-19 continuă să crească în tot mai multe ţări, transmite Reuters.

    Preţul unui baril de petrol Brent Crude a înregistrat un declin de 2,01 dolari, sau 2,7%, la 71,58 dolari. În medie, preţul petrolului din Statele Unite a scăzut cu 2,06 dolari, sau 2,8%, la 69,5 dolari pe baril.

    Liderii OPEC+ au decis duminică să mărească stocurile de petrol începând cu luna august pentru a scădea astfel media preţurilor, care au atins luna aceasta cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, într-o perioadă în care economia globală încearcă să treacă peste efectele provocate de pandemie.

    „Piaţa este foarte încordată şi o creştere a stocurilor cu 400.000 de barili pe zi se va dovedi a fi o nimica toată. Cererea este în mod semnificativ mai mare în ciuda exploziei de infecţii din anumite părţi ale planetei, iar şansele spun că preţul petrolului va urca şi mai sus după terminarea verii”, spune Ed Morse, şeful diviziei de cercetare în domeniul resurselor naturale la Citigroup, potrivit Investing.com.

    Anul trecut, OPEC+ a redus producţia cu 10 milioane de barili pe zi (bpd) din cauza prăbuşirii nivelului de cerere din timpul perioadelor de carantină, contractele futures cu expunere pe petrol din Statele Unite intrând la un moment dat în teritorii negative.

    Banca de investiţii Goldman Sachs este de părere că ultimul acord îi susţine perspectiva pozitivă asupra petrolului, avertizând între timp că preţurile pe termen scurt ar putea fi influenţate de temerile privind varianta Delta a coronavirusului. De altfel, spune instituţia americană, majorarea producţiei este modestă şi va menţine deficitul din interiorul pieţei.

    „Acordul dovedeşte că OPEC+ nu a rămas neafectat şi plănuieşte să gestioneze o reducere controlată şi atentă pentru a se evita orice risc reprezentat de supraofertă”, susţine Vandana Hari, fondatorul furnizorului de date Vanda Insights.

     

  • Preţul petrolului ajunge la niveluri nemaiîntâlnite de şapte ani după ce OPEC+ nu a putut ajunge la un acord privind politica de producţie a grupului

    Preţurile petrolului au ajuns la cele mai înalte niveluri din ultimii şapte ani, în condiţiile în care un acord OPEC+ de majorare a producţiei – într-un moment în care cererea continuă să îşi revină – a eşuat din cauza unei fisuri între Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, transmite Fortune.

    Ţiţeiul West Texas Intermediate a ajuns ieri la 76,49 dolari pe baril, cel mai mare prag din noiembrie 2014 încoace. Între timp, petrolul Brent a depăşit 77 dolari pe baril, cel mai înalt nivel din octombrie 2018. Ulterior, preţurile au înregistrat mici scăderi.

    Rezultatele vin după abandonarea unei întâlniri a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), generată în mare parte de o ruptură între Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite cu privire la cota de producţie a EAU. Evenimentul era aproape de marcarea unui nou target pentru creşterea producţiei – pandemia a provocat reduceri de producţie la OPEC+ pe măsură ce a scăzut cererea – şi, în cazul în care nu poate fi aranjată o nouă întâlnire, nivelurile de producţie vor rămâne nemişcate.

    În teorie, gradul de aprovizionare va rămâne constrâns, chiar dacă cererea mondială de petrol continuă să crească în timpul recuperării economice. În iunie, Agenţia Internaţională de Energie a estimat că ritmul global al cererii de petrol va creşte zilnic cu 5,4 milioane de barili în 2021 şi va ajunge la rezultatele pre-pandemie înainte de sfârşitul lui 2022.

    Preţul petrolului depăşeşte pragul de 75 de dolari pe baril în contextul în care OPEC încearcă să obţină un acord cu privire la politica de producţie a grupului. Cum este influenţată recuperarea economiei globale în lipsa unui acord

    De asemenea, ultimele evenimente sugerează că preţurile petrolului pot creşte în continuare, exacerbând temerile cu privire la inflaţie pe măsură ce costurile sunt pasate către businessuri şi consumatori. Petrolul nu este singurul produs în această situaţie: preţurile îngrăşămintelor, metalelor şi produselor de agricultură de bază au raportat creşteri semnificative, ameninţând din faşă revenirea economiei.

    În timpul pandemiei, când cererea de petrol s-a prăbuşit, grupul OPEC+ a decis să reducă producţia cu 10 milioane de barili pe zi.

     

  • Preţul petrolului depăşeşte pragul de 75 de dolari pe baril în contextul în care OPEC încearcă să obţină un acord cu privire la politica de producţie a grupului. Cum este influenţată recuperarea economiei globale în lipsa unei decizii

    Preţul petrolului a depăşit nivelul de 75 de dolari pe baril după ce OPEC şi aliaţii săi nu au putut ajunge săptămâna trecută la o înţelegere cu privire la politica de producţie a grupului, într-un moment în care tensiunile dintre Arabia Saudită şi Emiratele Araba Unite continuă să crească, transmite CNBC.

    Preţul ţiţeiului înregistrează tot mai multă volatilitate după creşterile puternice din ultima perioadă, scăzând uşor luni, 5 iulie. Contractele futures pentru petrolul Brent au raportat astăzi un declin de 0,11% la 75,09 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pe West Texas Intermediate au scăzut cu 0,13% la 75,06 dolari pe baril.

    Grupul format din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi, OPEC+, se va întâlni din nou astăzi după ce a eşuat de două ori să obţină un acord săptămâna trecută.

    În lipsa unei înţelegeri, preţul petrolului ar putea creşte din ce în ce mai mult şi, în consecinţă, ar ameninţa fragila recuperare a economiei mondiale.

    Emiratele Arabe Unite au blocat pactul pentru a mări producţia de petrol şi pentru a extinde termenul de expirare al actualului acord de producţie al grupului către sfârşitul lui 2021. EAU au declarat că extinderea este condiţionată de revizuirea aşa-zisei linii de bază, care determină cantitatea de ţiţei pe care o poate pompa o ţară.

    Preţul petrolului s-a majorat cu peste 45% în primele şase luni ale anului, cererea crescând pe măsură ce economiile au continuat să se redeschidă.

    EAU – vechi aliat al Arabiei Saudite, liderul OPEC – s-a poziţionat de două ori împotriva acordului, care presupune o înţelegere de creştere graduală a producţiei de petrol, extinzând în acelaşi timp durata amplelor reduceri stabilite de grup în 2021.

    Pentru a face faţă nivelului mic de cerere de anul trecut, generat de restricţiile de circulaţie din timpul pandemiei, OPEC+ a decis să limiteze producţia cu aproape 10 milioane de barili pe zi din mai 2020 până în aprilie 2022.

    În timpul întâlnirii de săptămâna trecută, Rusia a propus extinderea perioadei de reduceri până a sfârşitul lui 2022, potrivit Reuters. Rusia şi Arabia Saudită au ajuns deja la un acord preliminar care ar creşte oferta cu 400.000 de barili pe zi din august până în decembrie 2021.

    Dacă OPEC+ nu reuşeşte să obţină o înţelegere unanimă, preţurile ar creşte masiv în viitorul apropiat. Astfel, noile preţuri ale petrolului ar putea distruge la un moment dat creşterea nivelului de cerere şi ar îngreuna recuperarea mai multor economii la nivel mondial.

     

  • După un an în care preţul petrolului s-a prăbuşit sub zero dolari, OPEC anunţă că cererea la nivel global va atinge niveluri record în 2021

    Ritmul cererii de petrol la nivel global va atinge niveluri record în 2021, ajungând până la 7 milioane de barili pe zi pe măsură ce economiile de pe întreg teritoriul planetei îşi revin din criza generată de coronavirus, însă va rămâne sub nivelurile înregistrate în 2019, a declarat Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), potrivit Reuters.

    OPEC a făcut anunţul cu menţiunea că nu a luat în calcul riscuri precum creşterea tensiunilor comerciale dintre Statele Unite şi China sau al doilea val de infecţii cu coronavirus.

    „Presupunem că numărul de infecţii cu COVID-19 va fi ţinut sub control, în special în marile economii, ceea ce va alimenta recuperarea consumului privat şi a investiţiilor, fapt susţinut de măsurile masive de stimulare în contextul pandemiei”, a declarat OPEC.

    Cotaţiile ţiţeiului destinat pieţei americane au ajuns la un moment dat în luna aprilie la 37 de dolari sub zero pe baril, semn că nu mai existau spaţii de stocare pentru ţiţeiul produs, dar care nu este folosit.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • După un an în care preţul petrolului s-a prăbuşit sub zero dolari, OPEC anunţă că cererea la nivel global va atinge niveluri record în 2021

    Ritmul cererii de petrol la nivel global va atinge niveluri record în 2021, ajungând până la 7 milioane de barili pe zi pe măsură ce economiile de pe întreg teritoriul planetei îşi revin din criza generată de coronavirus, însă va rămâne sub nivelurile înregistrate în 2019, a declarat Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), potrivit Reuters.

    OPEC a făcut anunţul cu menţiunea că nu a luat în calcul riscuri precum creşterea tensiunilor comerciale dintre Statele Unite şi China sau al doilea val de infecţii cu coronavirus.

    „Presupunem că numărul de infecţii cu COVID-19 va fi ţinut sub control, în special în marile economii, ceea ce va alimenta recuperarea consumului privat şi a investiţiilor, fapt susţinut de măsurile masive de stimulare în contextul pandemiei”, a declarat OPEC.

    Cotaţiile ţiţeiului destinat pieţei americane au ajuns la un moment dat în luna aprilie la 37 de dolari sub zero pe baril, semn că nu mai existau spaţii de stocare pentru ţiţeiul produs, dar care nu este folosit.

    „Presiunile vor fi uriaşe. Va fi extrem de dificil pentru unii dintre producători să producă. Putem să atingem pragul de 150 de dolari pe baril destul de uşor până în 2025”, a declarat Trevor Woods, director de investiţii în cadrul fondului Northern Trace Capital

     

  • Preţul petrolului sare de 40 de dolari per baril, după ce membrii OPEC au decis să respecte reducerile de producţie

    Preţul petrolului a urcat vineri la peste 42 de dolari pe baril după ce OPEC şi aliaţii săi au promis că vor respecta reducerile de producţie, pe fondul revenirii consumului, relatează Reuters. Irakul şi Kazahstanul, în cadrul unei reuniuni a OPEC+, s-au angajat să respecte reducerile de livrări, ceea ce înseamnă că alianţa ar putea reduce cantităţile în iulie.

    Petrolul Brent a creştea vineri spre finalul şedinţei cu 1 USD sau circa 2,5%, până la 42,5 dolari, respectiv cel mai mare nivel din 8 iunie încoace, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate urca la ora redactării acestei ştiri cu 1,2 dolari sau 3,2%, la circa 40 de dolari. Preţul Brent s-a dublat de la minimul pe 21 de ani atins în aprilie, ajutat de reducerile OPEC+ de 9,7 milioane de barili pe zi (bpd) sau 10% din cererea mondială. 

    Cererea de combustibil în Europa înregistrează o recuperare treptată după blocajele din aprilie, dar rămâne mult sub normal, arată datele din mai multe ţări.