Tag: onesti

  • Cum s-a schimbat dramatic România: Din mormanul de fiare ale petrochimiei răsar acum roboţii. În timp ce Rafo intră oficial în faliment, cu bazele matematicii învăţate în Oneşti, care l-a ajutat să creeze UiPath, Daniel Dines, primul miliardar român din IT, vrea acum ca fiecare om din lume să aibă robotul lui

    Pe 12 septembrie a apărut în celebra revistă americană Forbes, ediţia SUA, povestea lui Daniel Dines, creatorul UiPath, cel mai valoros start-up din IT pornit din România, care a ajuns să fie evaluat în primăvară la 7 miliarde de dolari, când a strâns peste jumătate de miliard de dolari de la un grup de investitori.

     A doua zi, cineva din Bucureşti, dar care este din Oneşti, mi-a dat un SMS: “Sper că ai observat ce produce Oneştiul!”.

    Într-o discuţie din 2018 la ZF Live, Daniel Dines, din Oneşti, a spus că a învăţat bazele şi să iubească matematica la liceu, de la un profesor cu har. În 1997 el a venit la Facultatea de Matematică din Bucureşti, dar nu i-a prea plăcut acolo. Cu Matematica şi Informatica din şcoală şi din facultate, el a plecat apoi, la începutul anilor 2000, la Microsoft, în Statele Unite, unde a învăţat cu ce se mănâncă industria IT. În 2005 s-a întors în ţară pentru a vedea ce poate face singur, pe cont propriu.

    Peste zece ani, alături de Marius Tîrcă a creat UiPath care, în numai şase ani, a ajuns cel mai valoros start-up din IT pornit din România şi care, prin roboţii creaţi, automatizează procesele repetitive din companii.

    Revista Forbes spune că Daniel Dines are peste 20% din acţiuni deci, pe hârtie, ar avea 1,4 miliarde de dolari, ceea ce nu este de ici de colo pentru cineva care a pornit din Oneşti.

    Nu este mai bogat decât Ion Ţiriac sau fraţii Pavăl de la Dedeman, conform unei analize făcute de Business Magazin.

    Daniel Dines spune în interviul din Forbes că viziunea lui este ca fiecare om să aibă robotul lui, aşa cum Bill Gates a spus în anii ’80 că fiecare om va avea calculatorul lui.

    După o săptămână de la apariţia articolului din Forbes, pe 19 septembrie, apare ştirea că Tribunalul Bacău a decis oficial falimentul Rafo Oneşti, celebra rafinărie din nordul ţării, care în anii ’90 şi începutul anilor 2000 era în top 10 cele mai mari companii din România, cu afaceri de peste 600 de milioane de dolari.

    Dacă istoria este adevărată, aşa cum am auzit-o eu, celebrul oligarh rus, Roman Abramovici, patronul clubului de fotbal Chelsea Londra, şi-a început afacerile la începutul anilor ’90, când imperiul sovietic se prăbuşea, cu nişte produse petroliere de la rafinăria din Oneşti.

    După ce a trecut prin mâinile lui Iacubov, Marian Iancu, a unor ruşi, ucraineni, moldoveni, culminând cu un acţionar înregistrat la Viena, în Austria, Rafo a căzut treptat după 2008, ajungând acum în faliment.

  • Unul dintre cele mai bune businessuri româneşti: Producătorul de biscuiţi Croco din Oneşti a ajuns la afaceri de 155 mil. lei, cu un profit de 33 mil. lei, şi a depăşit pragul de 400 de angajaţi

    Croco, producător de biscuiţi controlat de antreprenorul Damian Mereu, a terminat anul 2018 cu o cifră de afaceri de aproape 155 de milioane de lei (33 mil. euro), mai mare cu 5,4% faţă de anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    De altfel, în ultimul deceniu com­pania nu a avut niciun an cu afaceri în descreştere astfel că în perioada 2009-2018 businessul companiei s-a ma­jorat de patru ori. În plus, produ­cătorul din Oneşti (jud. Bacău) a ra­portat an de an profit net, deşi în ultimii ani acesta a fost mai mic ca rezultat al investiţiilor făcute de companie în producţie.

    Cititi mai mutle pe www.zf.ro

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti se VINDE

    Antreprenorul Damian Mereu, care deţine producătorul de biscuiţi Croco din Oneşti (jud. Bacău), a scos businessul la vânzare, conform surselor ZF. 
     
    Compania este evaluată de piaţă între 80 şi 100 de mi­lioane de euro, iar la uşa antreprenorului au bătut investitori financiari şi strategici. Contactat de ZF, Damian Mereu a negat informaţiile. De proces se ocupă, conform datelor ZF, compania de audit şi consultanţă KPMG.
     
    Damian Mereu spunea anterior pentru ZF că a primit de-a lungul timpului oferte de vânzare, dar că prioritatea lui este de a finaliza investiţiile pe care le are în derulare.
     
  • Efectele lipsei forţei de muncă din România: O companie a început să angajeze elevi de liceu

    “Am ştiut încă din şcoala generală ce vreau să fac în viaţă“, spune IT-istul Adrian Sita, devenit ulterior antreprenor, fondator al unei afaceri cu rulaje de peste jumătate de milion de euro. Originar din Oneşti, judeţul Bacău, Adrian Sita a făcut liceul din informatică, ulterior a studiat la Facultatea de Automatică din Braşov, iar apoi a urmat un parcurs profesional în IT ce l-a adus în cele din urmă la conducerea companiei de dezvoltare software Gentlab.

    Aceasta face atât outsourcing, cât şi dezvoltare de produse proprii; printre acestea se află platforma de e-learning Knolyx (o platformă integrată ce oferă instrumente pentru livrarea de cursuri, organizarea de evenimente şi consolidarea comunităţii organizaţiilor), platforma online care facilitează comunicarea dintre părinţi şi educatori printr-un set de instrumente virtuale inteligente Kinderunity şi platforma dedicată comunităţii de business Kommio.

    Adrian Sita spune că veniturile Gentlab au evoluat de la 200.000 de euro în 2013 până la aproximativ 780.000 de euro în 2015. Anul trecut, acestea s-au plasat la 550.000 de euro, parte din resurse fiind alocate dezvoltării de produse. |n ceea ce priveşte firma de training Brain Concert, pe care a dezvoltat-o ulterior, veniturile acesteia au ajuns la  250.000 de euro în 2016. Dacă în momentul în care au pornit firma erau în jur de 12 angajaţi, în prezent echipa Gentlab are 45 de oameni.

    Antreprenorul îşi aminteşte cu exactitate fiecare etapă profesională, mai cu seamă datorită schimbărilor care s-au întâmplat din doi în doi ani. După o perioadă scurtă în care a lucrat ca reprezentant de vânzări pentru Dialog (actuala Orange), şi-a început cariera în IT. A început ca tester în Braşov, iar un an mai târziu a ajuns în Bucureşti. ”La vremea respectivă, businessul de IT din Braşov era exact opusul a ceea ce înseamnă astăzi; acum sunt foarte multe companii, dar atunci cred că erau aproximativ trei firme.“ Primul post obţinut în Capitală a fost de programator în cadrul companiei Softnet Development and Consulting (ulterior cumpărată de Omnilogic) şi lucra cu clienţi mari precum Orange, Vodafone, Electrica.

    |n 2004 s-a mutat în cadrul producătorului de software Softwin, unde a lucrat ca team leader, iar în 2006 s-a mutat la Star Storage, unde a condus echipa de software de 10 persoane care lucra pentru IBM. Pe drumul propriu a pornit în 2008, chiar dacă mărturiseşte că era ”angajatul perfect – chiar eram orientat pe carieră, nu mă interesa nimic, niciun business“. Atitudinea aceasta s-a păstrat pânâ când un coleg din echipă a propus să pornească, împreună, o afacere. ”Mi-au plăcut provocările, astfel, chiar dacă nu ştiam ce presupune un business, am acceptat.“

    Au creat astfel firma de software Codesphere, în plină criză, axându-se pe asigurarea de servicii software pentru IBM. La final de 2008, şi-au luat şi primul angajat. Codesphere le-a adus şi primul eşec – nu au reuşit să promoveze produsul propriu de document management la care lucrau în acea perioadă. |n 2010, au început colaborarea cu un grup de investitori, iar un an mai târziu s-au despărţit de ei şi au înfiinţat o nouă firmă. ”Nu rezonam cu cu ei din perspectiva a ceea ce înseamnă idei, produse, de a construi o afacere care să existe şi peste un an, şi peste doi, şi peste cinci.“

    Despărţirea de primii investitori l-au determinat ca în 2011 să pună bazele firmei de dezvoltare software Gentlab, dar şi ale celei de training Brain Concert. ”Nu a fost greu să ne regrupăm, fiindcă nu aveam nevoie de sediu, lucram la client, vreme de un an nici nu ne-am luat sediu.“ |n zona educaţională au intrat datorită parteneriatului cu IBM: în 2009, au livrat aproximativ 75% din cursurile IBM pe zona de software, astfel că şi-au propus să ducă mai departe această ramură prin platforma de e-learning Knolyx. |n ceea ce priveşte Kommio (lansată anul trecut), spune că aceasta poate fi văzută drept o modalitate de ”social collaboration learning“, prin intermediul căreia, după ce s-a făcut învăţarea formală, să se meargă către zona informală. Kinderunity a apărut după experienţa personală legată de copilul lui, când s-a lovit de comunicarea deficitară de la grădiniţă. ”Prin intermediul platformei, părinţii pot să comunice cu educatorii într-un mod mai uşor; dar include şi capabilităţi precum management financiar pentru grădiniţe, pentru părinţi etc.“ |n prezent, circa 10 grădiniţe private folosesc această platformă şi firma şi-a propus ca numărul lor să crească la 50 până la finalul anului.

    Produsele dezvoltate de Gentlab, pentru dezvoltarea cărora a investit circa 350.000 de euro, se monetizează în baza unor abonamente lunare. Pentru anul în curs, vor să ajungă la cel puţin 10 clienţi companii pentru Knolyx (între 1 şi 3 euro/utilizator) şi 50 de grădiniţe pentru Kinderunity (între 12 şi 18 lei/copil). Iar dacă în prezent se adresează pieţei locale, în viitor şi-au propus să le vizeze şi pe cele de peste graniţe.

    Legat de cea mai arzătoare problemă a firmelor de IT pe piaţa locală, resursa umană, Adrian Sita a găsit o modalitate atipică prin care să o gestioneze. Spune că în 2016, 10 dintre angajaţii Gentlab au plecat, din cauza metodelor ”neortodoxe“ de recrutare de pe piaţa IT. Aşa că anul acesta au decis înfiinţarea unui punct de lucru în Oneşti, unde au găsit o sursă inedită de recrutare: elevi de liceu din Oneşti. |n total, în sediul din Oneşti lucrează 10 persoane, trei testeri şi şapte dezvoltatori, dintre care cinci sunt elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani; se aşteaptă ca până la sfârşitul anului numărul lor să se dubleze.

    Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei şi-au propus să angajeze cel puţin 10 dezvoltatori, 2 persoane pe vânzări şi un angajat pe resurse umane.

    Adrian Sita mărturiseşte că, deşi este fericit cu viaţa de antreprenor şi cu produsele pe care le poate dezvolta şi inovaţiile pe care le poate face astfel, îi lipseşte totuşi meseria de IT-ist.

  • Corneliu Iacobov, condamnat la 7 ani închisoare în dosarul “Rafo Oneşti”, a fost eliberat

    Judecătoria Medgidia a admis, în data de 6 decembrie, propunerea formulată de Comisia de individualizare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Poarta Albă şi a dispus eliberarea condiţionată a lui Corneliu Iacobov. Decizia instanţei nu a fost definitivă, dar contestaţia nu a fost depusă în termne de 3 zile de procurorii DIICOT.

    Astfel, Iacobov a fost pus în libertate, putând părăsi Penitenciarul Poarta Albă marţi după-amiază.

    Omul de afaceri Corneliu Iacobov a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, în anul 2012, în dosarul privind prejudicierea Rafo Oneşti. În 2005, Corneliu Iacobov, Toader Găurean şi alte două persoane au fost trimişi în judecată pentru prejudicierea Rafo Oneşti, după ce aceştia au încheiat cu o firmă din Câmpina, Metal EuroEst, un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un pachet de acţiuni la Electrocarbon Slatina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă o fabrică se deschide în România

    Producătorul de sisteme de siguranţă auto Autoliv România, al optulea cel mai mare exportator din economia locală, cu cinci fabrici în Transilvania şi Banat, va deschide anul viitor o nouă unitate de producţie pe piaţa locală, în localitatea Oneşti, judeţul Bacău, aceasta fiiind una dintre puţinele investiţii ale unui producător de componente auto în regiunea Moldovei.

    „Am reuşit să atragem în zona noastră compania Autoliv, fiindcă am fost deschişi să-i ajutăm cu ceea ce au avut nevoie şi le-am pus la dispoziţie ceea ce ne-au cerut. Pe lângă asta, a fost vorba şi de noroc“, a spus Nicolae Gnatiuc primarul din Oneşti.

    Încă o fabrică se deschide în România

  • Profi a deschis azi trei noi magazine şi ajunge la 282 de spaţii

    “Căutăm în permanenţă noi modalităţi de adaptare”, a declarant Daniel Cirstea, directorul general al Profi Rom Food. “Magazinele în format Mini sunt unităţi experimentale al căror format va fi definitivat doar după o perioadă de test.”

    Noul magazin din Odobeşti, Vrancea, are o suprafaţă totală de 424.88 mp şi o sală de vânzări de 260 mp.

    Unitatea inaugurată în format standard în Ploieşti, Prahova, se află la parterul unei clădiri comerciale de pe Str. Deltei Nr.1, are o suprafaţă totala de peste 556 mp şi o sală de vânzări de 390 mp.

    Magazinul din Oneşti, Bacău, a fost deschis la parterul unei clădiri comerciale. Suprafaţa sa totala este de 586 mp iar sala de vânzări măsoară 470 mp.

    Retailerul Profi, controlat de fondul polonez de investiţii Enterprise Investors, este prezent în 134 de localităţi şi are peste 6.000 de angajaţi. Profi este unul dintre cei mai extinşi retaileri din România la nivel naţional şi a înregistrat afaceri de 330 mil. euro în 2013, ultimul an pentru care există date. Anul trecut, Profi a deschis 71 de magazine noi, iar planurile de expansiune pentru acest an vizează până la 100 de noi unităţi. De altfel, planurile Profi pentru următori doi ani este să ajungă la o reţea de 500 de magazine.

  • Ruşii dezmembrează RAFO şi o vând la fier vechi

     “Datorită situaţiei financiare a RAFO SA, îl împuternicesc pe Directorul General RAFO SA să înceapă procedura de desfacere (vânzare) a activelor şi utilajelor aferente ale companiei”, arată o notă transmisă companiei şi semnată de Iakov Goldovski, acţionarul majoritar al RAFO.

    Preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second hand, dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare/cumpărare a utilajelor, mai arată nota.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O statuie a lui Eminescu, inclusă într-un top al celor mai inedite reprezentări

    Cei de la Viralnova au realizat o listă cu cele mai impresionante şi ieşite din comun statui. Una dintre ele este o reprezentare a lui Mihai Eminescu din Oneşti.

    Operele de artă prezentate mai jos arată cât de mult s-a schimbat conceptul de artă, aşa cum a fost el înţeles până acum.

    Rechinul (Oxford, Marea Britanie)

    Oficialul necunoscut (Reykjavik, Islanda)

    Om care atârnă  (Praga, Cehia)

    Scenă din al doilea război mondial cu personaje în mărime naturală (Eceabat, Turcia)

    Mihai Eminescu (Oneşti, România)

    Clădire care se scufundă (Melbourne, Australia)

    Păianjenul (Londra, Marea Britanie)

    Călătorul (Marsilia, Franţa)

    Pistolul înnodat (New York, SUA)

    Metamorfoză (Charlotte, SUA)