BusinessMagazin

Tag: ONB

  • Conferinţa Opera Europa aduce importanţi directori de teatre liricie, în noiembrie, la Bucureşti

    Tema principală a întâlnirii o constituie dezvoltarea profesională, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Anunţul desemnării Operei Naţionale Bucureşti drept gazdă a prestigiosului eveniment internaţional a fost făcut în data de 8 mai, în cadrul Adunării Generale a membrilor Opera Europa, desfăşurată cu ocazia conferinţei de primăvară care a avut loc la Teatro Real din Madrid. România devine astfel prima ţară din sud-estul Europei în care se va desfăşura această întâlnire destinată profesioniştilor din domeniul managementului artei lirice.

    Nicholas Payne, director al reţelei Opera Europa, a subliniat în cadrul discursului său că, de-a lungul anilor, a primit mai multe invitaţii din partea instituţiilor lirice din Europa de sud-est, menţionând că propunerea Operei Naţionale Bucureşti a fost acceptată în urma unei atente analize realizate de Consiliul de Conducere, dar şi ca urmare a vizitei pe care acesta a efectuat-o la Bucureşti în toamna anului trecut. Nicholas Payne a salutat schimbările realizate în cadrul instituţiei bucureştene în ultimii doi ani, făcând referire la deschiderea internaţională de care a început să se bucure Opera Naţională Bucureşti, la repertoriul actual şi la artiştii importanţi prezenţi la Bucureşti, cât şi la noul aspect al clădirii recent renovată, la acustica performantă a sălii de spectacol, dar şi la facilităţile oferite spectatorilor.

    La rândul său, Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti, a prezentat, la întâlnirea de la Madrid, câteva aspecte din programul viitoarei conferinţe de la Bucureşti din care vor face parte şi spectacolele “Falstaff”, regizat de Graham Vick, şi “Oedipe”, opera compusă de George Enescu, şi a subliniat însemnătatea pe care o are realizarea acestui eveniment la Bucureşti.

    “Este o mare bucurie şi o onoare, totodată, ca această conferinţă să se desfăşoare în România, la Opera Naţională Bucureşti. Pentru prima dată acest eveniment va fi găzduit de un teatru liric din Europa de sud-est, un eveniment unde fiecare dintre cei ce vor fi prezenţi este o personalitate marcantă în ţara sa, iar acest lucru transmite un mesaj important pentru România. Consider că este o recunoaştere a contribuţiei aduse de artiştii români de-a lungul timpului în promovarea şi dezvoltarea artei lirice la nivel internaţional şi un semnal pozitiv privitor la drumul pe care îl parcurge în prezent instituţia noastră spre a aduce un plus de valoare acestei arte chiar şi în raport cu instituţii importante din întreaga lume”, a declarat Răzvan Ioan Dincă, director general al Operei Naţionale Bucureşti.

    Opera Europa este principala asociaţie internaţională dedicată activităţilor companiilor de operă profesioniste şi festivalurilor de operă din Europa şi America de Nord şi include în prezent peste 155 de companii membre, printre care Opera de Stat din Viena, Royal Opera House din Londra, Opéra National de Paris, Opera de Stat din München, Teatro alla Scala din Milano, Teatrul Balşoi din Moscova şi Gran Teatre del Liceu din Barcelona.

    Opera Naţională Bucureşti este membră a reţelei Opera Europa din anul 2008.

  • Tenorul Corneliu Fânăţeanu, fost director artistic al Operei din Bucureşti, a murit la 81 de ani

    Ceremonia religioasă va avea loc vineri, la ora 9.00, la Opera Română din Cluj-Napoca, fiind urmată de înmormântarea la cimitirul Mănăştur, se mai arată pe site-ul instituţiei.

    Cu o frumoasă voce de tenor liric, care a evoluat apoi spre un spectru mai plin, a realizat creaţii de neuitat în marile titluri din repertoriul de operă precum “Don Giovanni”, “Flautul fermecat”, “Faust”, “Don Carlo”, “Freischutz”, “La traviata”, “Rigoletto”, “Tosca”, “Evgheni Oneghin”, “Andrea Chenier” şi foarte multe altele, până la “Walkyria”, ultima sa premieră. Nu au lipsit din repertoriul său operele româneşti şi câteva operete, precum şi lieduri şi creaţii vocal-simfonice, informează Opera Naţională Bucureşti (ONB).

    Născut pe 18 ianuarie 1933, într-un sat din judeţul Sălaj, artistul a studiat la Conservatorul din Cluj şi a debutat la Opera Română din oraşul de pe Someş la vârsta de 21 de ani, în spectacolul “Cneazul Igor”. S-a perfecţionat şi la Accademia Nazionale di Santa Cecilia din Roma, iar în anii tinereţii a obţinut premii la importante concursuri internaţionale. Între 1964 – 1988 a fost solist al Operei Române din Bucureşti, fiind şi director artistic al instituţiei între 1976 – 1982. A activat şi în diplomaţie, ca ataşat cultural la Ambasada României din capitala Italiei.

    A cântat mult pe scenele naţionale, dar şi în multe alte ţări din Europa, Asia şi Oceania şi a efectuat înregistrări pentru radio şi televiziune, dar şi pentru casa de discuri Electrecord. Printe realizările sale se numără şi înregistrarea integrală a operei “Tosca” realizată alături de Virginia Zeani şi de Nicolae Herlea, devenită o înregistrare de referinţă pe plan mondial. De asemenea, a cântat în spectacole cu distribuţii internaţionale de mare ţinută, printre colaboratorii săi figurând dirijorii Nello Santi, Ruslan Raicev, Alexandr Ceakarov şi soliştii Grace Bumbry, Nicola Ghiuzelev, Helen Donath, Mady Mesple, Nicola Martinucci, Aldo Proti, Giuseppe Tadei, Gundula Janovitz.

    Corneliu Fânăţeanu a cântat şi alături de marii artişti ai scenei lirice româneşti, printre aceştia numărându-se Nicolae Herlea, Maria Slătinaru Nistor, Eugenia Moldoveanu, Octav Enigărescu, Dan Iordăchescu, Silvia Voinea, precum şi soliştii de prim plan ai Operei Române din Cluj.

    În anii de după pensionare s-a dedicat pedagogiei cântului, având un mare număr de elevi, mulţi dintre ei ajunşi solişti de bază ai Operei Naţionale Bucureşti.

  • “Seara creaţiilor româneşti”, duminică, la Opera Naţională Bucureşti, cu ocazia Zilei Naţionale a României

    Astfel, duminică, spectatorii vor putea urmări un triptic care reuneşte lucrări valoroase, dar prea puţin cunoscute la nivel naţional: spectacolul de operă “O noapte furtunoasă”, de Paul Constantinescu, grupajul simfonic “Trei dansuri româneşti”, de Theodor Rogalski, şi spectacolul de dans contemporan “Tango”, de Edward Clug.

    “Ziua Naţională a României reprezintă încă o ocazie pentru noi de a face un pas înainte în demersul nostru de recuperare a valorilor autohtone. Pentru ca România să prospere şi să continue calea sa de dezvoltare, e important să îşi recupereze şi acele valori care şi-au găsit platforme de exprimare predominant în străinătate, bucurându-se de atât de multă apreciere acolo. Noi ne-am propus şi încercăm în mod sistematic să restituim acestor valori libertatea de a se exprima, în condiţii de onoare, şi acasă”, a declarat Răzvan Ioan Dincă, director general al Operei Naţionale Bucureşti, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    Compozitorul Paul Constantinescu se înscrie printre cei mai de seamă exponenţi ai şcolii muzicale naţionale. Autor al unor partituri de referinţă în operă, în muzica de tip concertant, precum şi în lied şi în oratoriu, el a abordat numeroase genuri şi forme muzicale, de la muzică instrumentală şi până la muzica de film. Printre acestea, opera comică în două acte “O noapte furtunoasă”, scrisă pe un libret inspirat din piesa de teatru omonimă a lui “I. L. Caragiale”, ocupă un loc aparte bucurându-se încă de la premiera din anul 1935 de un succes extraordinar. Cea mai recentă montare a acestei opere, prezentată la “Seara creaţiilor româneşti”, poartă semnătura regizoarei Cătălina Buzoianu, scenografia fiind realizată de Viorica Petrovici. Deşi această operă a intrat în repertoriul ONB în urmă cu mai mulţi ani, de data aceasta vor putea fi văzuţi în rolurile principale şi solişti noi, care debutează în rolurile Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu, Chiriac şi Spiridon.

    Theodor Rogalski, compozitor, dirijor, orchestrator şi pianist, reprezintă un nume de referinţă pentru muzica românească din prima parte a secolului al XX-lea, dar şi pentru Opera Naţională Bucureşti, unde a fost maestru acompaniator şi dirijor. Discipolul lui Vincent d’Indy (compoziţie, dirijat) şi al lui Maurice Ravel (orchestraţie) la Schola Cantorum din Paris (1923-1926), acesta a compus în anul 1950 grupajul “Trei dansuri româneşti”, format din “Joc din Ardeal”, “Gaida” şi “Horă din Muntenia”. Aceste partituri simfonice ale lui Theodor Rogalski vor fi interpretate la evenimentul dedicat Zilei Naţionale a României de Orchestra Operei Naţionale Bucureşti, la pupitrul căreia se va afla dirijorul Răsvan Cernat, cel care va dirija şi opera “O noapte furtunoasă”.

    Edward Clug este unul dintre cei mai renumiţi coregrafi români din domeniul dansului contemporan. Absolvent al Liceului de Artă din Cluj-Napoca (astăzi Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică “Octavian Stroia”), el este de mai mulţi ani director artistic al baletului Teatrului Naţional din Maribor (Slovenia) şi a montat spectacole importante pentru companii precum Baletul Operei Naţionale din Zagreb (Croaţia), Compania de Balet din Stuttgart (Germania), Baletul Operei din Zürich (Elveţia), Baletul Operei din Graz (Austria), Compania Naţională de Balet (Portugalia), Compania Internaţională de Balet Ochi (Japonia) etc. Spectacolul de dans contemporan “Tango” a fost realizat în anul 1998, pe când acesta avea doar 23 de ani, şi este primul spectacol de autor semnat de Edward Clug. În România, “Tango” a avut premiera la Opera Naţională Bucureşti în anul 2010.

  • REPORTAJ: “La Traviata”, o poveste actuală despre feminism şi libertate într-o lume a bărbaţilor, la Opera Naţională – FOTO

    “La Traviata”, o operă în trei acte compusă de Giuseppe Verdi, pe libretul în limba italiană al lui Francesco Maria Piave, va avea premiera pe 30 octombrie, la Opera Naţională Bucureşti (ONB), iar membrii echipei repetă de zor pentru ca reprezentaţiile să iasă aşa cum şi-au propus.

    Pentru acest spectacol, din echipă fac parte personalităţi recunoscute la nivel internaţional. Astfel, regizorul Paul Curran, care a colaborat cu teatre reprezentative din Veneţia, Milano, Roma, Londra, Chicago şi New York, a acceptat invitaţia de a pune în scenă “La Traviata” la Opera Naţională Bucureşti. Aceasta este pentru prima dată când regizează acest spectacol şi spune că a acceptat pentru că este una dintre operele pe care le îndrăgeşte cel mai mult şi pe care nimeni, până de curând, nu i-a cerut s-o monteze. “Pentru mine, este foarte important să fie piesa potrivită la locul potrivit. Am zis că, dacă o fac aici, la Opera Naţională Bucureşti, este o decizie bună”, spune regizorul.

    Un alt nume care ar putea stârni interesul publicului este cel al lui Gary McCann, care semnează scenografia spectacolului şi care se declară încântat de arhitectura Bucureştiului, iar faptul că reprezentanţii ONB valorifică arta şi îşi doresc să facă lucuri noi, să dezvolte şi să realizeze cât mai multe producţii este un lucru important. Gary McCann nu este la prima “întâlnire” într-o producţie cu Paul Curran şi nici la ultima, după cum mărturiseşte scenograful, iar ideea că va putea să colaboreze cu regizorul a fost un punct în plus în a accepta implicarea în spectacolul “La Traviata”.

    Unul dintre cei mai apreciaţi tineri dirijori şi compozitori de astăzi, Alexander Prior, în vârstă de 22 de ani, este parte din echipa spectacolului “La Traviata”. Interesul pentru locuri noi, descoperirea culturilor noi şi întâlnirea cu oameni talentaţi au fost câteva motive pentru care tânărul dirijor a acceptat să facă parte din echipa spectacolului de la ONB. Plus că, deşi îl cunoştea de câţiva ani pe regizorul Paul Curran, nu avusese încă şansa de a lucra împreună cu acesta, iar ideea de a colabora a contat în decizia luată.

    Cei trei şi-au propus să pună în scenă o operă în care vechiul şi noul se împletesc, iar povestea din “La Traviata”, deşi atât de cunoscută în întreaga lume şi cu o istorie deja celebră, rămâne actuală şi în prezent, întrucât la baza operei stă romanul lui Alexandre Dumas fiul “Dama cu camelii”, iar premiera capodoperei lirice a avut loc în urmă cu mai bine de 160 de ani, pe 6 martie 1853, la Teatro La Fenice din Veneţia.

    La repetiţiile de la “La Traviata”, implicarea atât a regizorului, cât şi a dirijorului se văd încă din prima clipă când păşeşti în sală. Din distribuţia spectacolului fac parte, printre alţii, tenorul Lucian Corchiş şi soprana Aurelia Florian, care, în timpul repetiţiilor, ascultă, ca nişte elevi conştiincioşi, indicaţiile regizorului. Acesta chiar le arată cum ar trebui să se comporte, cum să se mişte şi când să intre în scenă. Toate explicaţiile date de Paul Curran nu îi încurcă pe artişti în demersul lor, ei ascultă şi respectă ceea ce li se spune, astfel încât scenele să corespundă cu viziunea regizorală.

    Violetta Valéry, interpretată de Aurelia Florian, este o fată de 23 de ani, care sfâşeşte tragic, în braţele lui Alfredo, pe care l-a iubit atât de mult. Pe tragismul din această piesă mizează şi regizorul, care le repetă artiştilor, pe parcursul repetiţiilor, că aceasta nu este o operă tristă, “este tragică”. “Trist este când moare un câine, tragic e când moare o fată de 23 e ani. Este nedrept”, spune Paul Curran.

    Întrebat de ce mai este încă actuală această operă, după atâţia ani de la prima montare, Paul Curran are o explicaţie simplă: este o poveste despre oameni tineri, în care orice spectator s-ar putea regăsi, despre feministe care au spus “vreau să-mi trăiesc viaţa în felul meu”.

    “Dacă eşti o fată de 14 ani din Afganistan sau Pakistan şi eşti măritată cu un bărbat de 25 sau 35 de ani, nu cred că este bine. Dacă eşti o femeie tânără din România şi ţi s-a spus «Nu, nu, eşti femeie, nu ai voie să devii jurnalistă, nu e pentru tine, este pentru un bărbat». Ai accepta asta astăzi? Nu cred. Deci, de aceea cred că această operă este încă actuală. Da, este despre o prostituată, dar e mai mult decât atât. E despre o tânără femeie care a fost forţată să facă acest lucru de circumstanţele societăţii, dar care vrea totuşi să trăiască o viaţă liberă şi fericită, cu propriile ei reguli. Nu vrea să i se spună: «Ai voie să faci asta, n-ai voie să faci asta». Astfel, eu cred că este o operă foarte modernă. Este, de asemenea, o operă despre sex şi o operă despre cine controlează lumea sexului. Este o operă despre ipocrizie. Este o lume a secretelor”, a declarat Paul Curran pentru MEDIAFAX.

    Pentru că Violetta moare la vârsta de 23 de ani, pentru Paul Curran a fost “extrem de important” ca distribuţia să fie tânără, astfel încât şi publicul tânăr să fie atras către operă. Şi-a dorit voci tinere şi actuale din România. “Românii au dat unele dintre cele mai bune voci din lume. Haideţi să sărbătorim. Când mi-au propus şi am vorbit despre casting, le-am spus să-mi găsească voci tinere din România. Este important”, a mai spus Paul Curran.

    La repetiţii, durerea din vocile artiştilor se simte, îşi iau în serios rolurile, ascultă sfaturile regizorului şi merg mai departe îmbunătăţindu-şi tehnica. Nimic nu pare să le umbrească talentul şi implicarea desăvârşită.

    Un rol important la repetiţii îl are şi dirijorul Alexander Prior. Sfaturile lui îi ajută pe artişti să interpreteze mai bine şi chiar să înţeleagă cu mai multă uşurinţă rolul lor. Alexander Prior se implică, vorbeşte atât cu regizorul, cât şi cu artiştii, cântă la pian, dirijează, este parte importantă din spectacol.

    Alexander Prior spune că “La Traviata” este o operă uşor de dirijat, iar corul şi orchestra din România au fost foarte “deschise” şi au acceptat provocările. Consideră, la rândul său, că “La Traviata” este o poveste despre oameni, o operă feministă, actuală chiar şi în zilele noastre. “Este ca şi cum te-ai uita la un film foarte bun. Este foarte reală”, a declarat dirijorul pentru MEDIAFAX, menţionând că din distribuţie fac parte artişti foarte talentaţi.

    La sfârşitul repetiţiilor, artiştii şi echipa regizorală “fac bilanţul” spectacolului. Li se explică ce au greşit, ce ar putea fi făcut mai bine, dar sunt şi felicitaţi pentru scenele reuşite. În acest spectacol, atitudinea este importantă, iar un simplu gest poate schimba, într-un fel sau altul, cursul poveştii.

    “La Traviata” este o operă foarte modernă”, este de părere regizorul spectacolului şi spune că îşi doreşte ca publicul să plece de la operă cu întrebări..”Nu vreau să zică «a fost OK». Vreau ca oamenii să se întrebe «chiar am înţeles asta?». «Ce altceva despre viaţa femeii sau a bărbatului trebuie să mai ştiu?», să-şi pună foarte multe întrebări”, spune regizorul, care adaugă că a fost o provocare să lucreze la o operă pe care toată lumea o cunoaşte, dar şi-a dorit să spună o poveste cât mai bine, “într-un mod în care oamenii să înţeleagă”.

    În ceea ce priveşte repetiţiile, regizorul spune că a putut lucra foarte bine cu artiştii românii, iar, de la prima întâlnire, totul s-a schimbat şi toată lumea este deschisă şi dornică să colaboreze.

    Paul Curran pare un regizor care ştie ce îşi doreşte şi, mai presus de toate, ştie cum să îi facă pe ceilalţi să înţeleagă planurile sale. Dar asta nu înseamnă că la repetiţii atmosfera este încordată, ci, din contră, glumele nu lipsesc, râsetele se aud şi nici micile probleme lingvistice nu par să pună în pericol succesul spectacolului.

    “La Traviata” este o operă care trebuie văzută de cât mai mulţi oameni, pentru că, aşa cum spune şi scenograful Gary McCann, este relevantă şi astăzi, pentru că oamenii încă iubesc, simt presiunea societăţii, dar au aceleaşi nevoi şi aceleaşi sentimente.

    Premiera spectacolului “La Traviata” va avea loc pe 30 octombrie, la Opera Naţională Bucureşti, urmând ca spectacolul să mai aibă reprezentaţii, anul acesta, pe 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie şi 4 decembrie.

  • REPORTAJ: Zona Eroilor din Capitală, un spaţiu al încântării auditive şi vizuale, la Promenada Operei

    Spectatorii au venit în număr mare la evenimentul organizat de Opera Naţională Bucureşti, potrivit estimărilor instituţiei, pe esplanada ONB fiind prezente aproximativ 10.000 de persoane.

    La ora 20.30, un recital de liră a deschis Promenada Operei. Cu un public variat, de la copii de patru ani la domni şi doamne în vârstă, de la persoane îmbrăcate lejer până la femei cu rochii lungi şi bărbaţi în costum, Promenada Operei a prezentat o serie dintre spectacolele de operă şi balet incluse în stagiunea 2014 – 2015 a ONB.

    “Programul din această seară este ceva mai special decât al altor ediţii ale Promenadei. Mai întâi, pentru că prefaţează o stagiune ce se va derula sub semnul noutăţii. Nouă va fi din toamnă clădirea Operei noastre, nouă va fi scena, nouă va fi întreaga sală a Operei, toate spaţiile din spatele scenei vor fi noi, producţiile Operei se vor înnoi. O nouă revistă pe de-a-ntregul dedicată operei şi baletului va apărea în această toamnă. Forţe artistice noi vor veni la Bucureşti pentru a se alătura artiştilor consacraţi ai casei şi toată această invazie de noutate are un singur scop: transformarea Bucureştilor într-un centru important pe harta europeană a genului liric”, a spus Sever Voinescu, prezentatorul ediţiei a opta a Promenadei Operei.

    Astfel, stagiunea 2014 – 2015 a Operei Naţionale Bucureşti aduce trei premiere: “Manon Lescaut”, de Giacomo Puccini, în regia lui Jonathan Kent, un spectacol în coproducţie cu Royal Opera House – Corvent Garden şi Shanghai Grand Theatre, “Falstaff”, de Giuseppe Verdi, în regia lui Graham Vick, şi “La Traviata”, de Giuseppe Verdi, în regia lui Paul Curran.

    De asemenea, baletul Operei Naţionale Bucureşti va pune în scenă trei premiere: “Triptic de balet”, format din “Classical Symphony”, cu o coregrafie semnată de Yuri Possokhov, “Petite Mort”, coregrafie şi decoruri Jiri Kylian, şi “Marguerite and Armand”, coregrafia spectacolului aparţinând lui Sir Frederick Ashton, “La fille mal gardee”, de Ferdinand Herold, cu o viziune a lui Sir Frederick Ashton, şi “Giselle”, de Adolphe Charles Adam, cu o coregrafie ce îi aparţine lui Johan Kobborg şi Ethan stiefel.

    Cei aproximativ 10.000 de oameni strânşi pe esplanada Operei Naţionale Bucureşti au putut asculta, printre altele, “Granada”, în interpretarea lui Ştefan Pop, “Habanera”, din opera “Carmen”, de Giacomo Puccini, cântată de Liliana Mattei Ciucă, “La donna e mobile”, din opera “Rigoletto”, în interpretarea lui Augustin Hotea, şi “In quelle trine morbide”, din opera “Manon Lescaut”, de Giacomo Puccini, cântată de Iulia Isaev.

    De asemenea, au fost prezentate fragmente din spectacolele de balet ale ONB, printre care “Giselle”, de Adolphe Charles Adam, în coregrafia lui Johan Kobborg şi Ethan Stiefel, cu balerinii Alice Minoiu şi Cristian Preda, un solo din baletul “Les lutins” (“Elfii”), coregrafia aparţinând lui Johan Kobborg, iar interpretul fiind Cristian Preda, şi “Manon”, cu o coregrafie semnată de Kenneth McMillan, pe scenă urcând balerinii Bianca Fota şi Dawid Trzensimiech.

    La Promenada Operei 2014 au participat unele dintre cele mai îndrăgite voci ale primei scene lirice a ţării, precum şi invitaţi din România şi din străinătate – inclusiv laureaţi ai celei de-a doua ediţii a Concursului Internaţional “Le Grand Prix de l’Opera”, organizat de ONB -, în acompaniamentul Orchestrei şi al Corului instituţiei. Conducerea muzicală i-a aparţinut dirijorului Cristian Sandu.

    Astfel, spectatorii i-au putut asculta pe soliştii de operă Irina Baianţ, Ala Cheptini, Lucian Corchiş, Augustin Hotea, Irina Iordăchescu, Iulia Isaev, Liliana Mattei Ciucă, Ştefan Pop, Mihaela Stanciu şi Şerban Vasile şi să le privească mişcările graţioase ale soliştilor de balet Marina Minoiu, Ovidiu Matei Iancu, Bianca Stoicheciu, Călin Rădulescu, Cristian Preda, Alice Minoiu, Bianca Fota, Bogdan Plopeanu şi Dawid Trzensimiech.

    “Rolul meu este să vă spun că stagiunea ce urmează este o stagiune ce se va îmbrăca în haine noi, prin faptul că Opera Naţională din Bucureşti se renovează atât în formă, cât şi în fond. (…) Faptul că 10.000 de oameni, estimările noastre, în această seară se bucură alături de noi de superba vreme ne dă speranţe că, odată cu 30 octombrie, când dorim să deschidem stagiunea, cu premiera «Traviata», în regia unuia dintre cei mai mari regizori de operă din lume, Paul Curran, dumneavoastră veţi fi alături de noi”, a spus directorul Operei Naţionale Bucureşti, RăzvanIoan Dincă. “Noi ne dorim să simţiţi nevoia să trăiţi în operă. Să trăim împreună întru Opera Naţională”, a adăugat acesta.

    Manifestarea, care a durat aproximativ două ore, a adunat atât spectatori fideli ai genului liric, prezenţi la majoritatea spectacolelor instituţiei, cât şi oameni aflaţi la primele lor întâlniri cu evenimente ale Operei Naţionale Bucureşti.