Tag: Omer Tetik

Într-un interviu pentru ZF, Omer Tetik, 49 de ani, CEO al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţă, vorbeşte despre anul 2023, despre impactul pe care îl are creşterea dobânzilor asupra băncii, dar şi asupra clienţilor, despre sectoarele care vor fi finanţate – vom continua să finanţăm creditele imobiliare, dar selectiv –, despre capitalizarea băncii în noul context de piaţă (deprecierea portofoliului titlurilor de stat a avut un impact semnificativ) şi despre necesitatea unui mediu favorabil investiţiilor şi creditării – o taxă bancară nu va ajuta pe nimeni. Omer Tetik a fost recrutat în 2013 de Horia Ciorcilă, preşedintele consiliului de administraţie şi principalul acţionar individual, pentru a fi CEO al Băncii Transilvania, ceea ce a fost o surpriză pe piaţă, având în vedere că venea de la o bancă mult mai mică, Credit Europe Bank. După aproape zece ani, Omer Tetik este în continuare în fruntea executivă a băncii, perioadă în care banca a făcut trei achiziţii bancare, ceea ce a adus-o în poziţia de lider al pieţei bancare şi principal finanţator al economiei României. Activele băncii au crescut de la 32 miliarde de lei la 141 de miliarde de lei, adică 28 de miliarde de euro. Pe bursă valoarea băncii a crescut în zece ani de la 2,5 miliarde de lei la 15 miliarde de lei, adică 3 miliarde de euro. Mandatul lui Omer Tetik continuă, dar acum trebuie să facă faţă unei noi paradigme economice.

 

1.    Cum a fost anul 2022 pentru bancă, ce a fost bine, unde s-au complicat lucrurile, unde a fost cea mai mare problemă?

A fost un an greu pentru piaţa financiară, fiind unul dintre cei mai volatili ani pe care i-am traversat în istoria recentă, dar am închis anul bine, chiar mult mai bine decât speram în multe momente din 2022.

Am început anul cu excedent de lichiditate în sistemul bancar, cu dobânzi de 2% la depozitele pe 6 luni, de exemplu, şi randamente de 2-3% la titlurile de stat. În doar câteva luni, am gestionat o creştere abruptă a costurilor la care ne finanţăm, de la acel 2% la 7-8% şi o creştere radicală a randamentului titlurilor de stat în condiţiile în care România este ţara europeană cu cel mai mare procent de titluri de stat deţinute de bănci. Cresterea randamentelor la titlurile de stat a însemnat deprecierea portofoliului de titluri deţinut de bănci, dar şi un mare cost de oportunitate – băncile plătesc 7-8% la depozite şi primesc 2-3% la titlurile de stat achiziţionate acum câţiva ani.

Multe din aceste turbulenţe nu s-au văzut în main street, însă au avut un impact puternic asupra băncilor şi sistemului financiar. Cred că meritul principal al sistemului bancar în 2022 este că a acţionat ca un amortizor, a preluat aceste şocuri şi nu le-a transmis mai departe în economia reală.

Am avut multe provocări, destul de diferite. Imediat după începerea războiului din Ucraina,

ne-am confruntat cu anxietatea clienţilor şi apetit pentru retragerile de numerar. O situaţie similară a fost la începutul pandemiei. BT, fiind singura bancă mare care şi-a asumat în continuare procesarea numerarului la scară mare. Am preluat noi povara numerarului – în condiţiile în care multe bănci au închis unităţi sau au limitat folosirea numerarului la ghişee, aşa încât unităţile noastre au procesat cantităţi uriaşe de numerar tocmai pentru a-i ajuta pe clienţi într-un moment de anxietate, ca să spun aşa.

Apoi am început să ne confruntăm cu creşterea costurilor de finanţare, care a afectat destul de puternic cheltuielile, dar şi cu o creştere generalizată a altor tipuri de cheltuieli – inclusiv cu o creştere abruptă a costurilor salariale şi în general a costurilor legate de funcţionarea băncii. Chiar şi aşa, închidem anul bine.

 

2.    Care a fost impactul creşterii dobân­zilor la lei asupra businessului şi bilanţului băncii, asupra clienţilor, fie că sunt companii fie persoane juridice? Unde se simte cel mai rău creşterea dobânzilor?

Această creştere a dobânzilor în lei nu a afectat structural apetitul de a finanţa al băncilor, ci mai degrabă costul finanţărilor. Altfel, evident, am avut un impact imediat asupra costurilor noastre şi apoi un impact asupra costurilor la care acordăm finanţările noi, iar în plan secundar, asupra costurilor clienţilor cu finanţări în sold. Dinamica abruptă în special în evoluţia dobânzilor la credite a necesitat din partea BT şi a clienţilor noştri un dialog mult mai apropiat şi proactiv cu clienţii – am ţinut aproape de clienţi, astfel încât să fim siguri că businessurile lor rămân viabile economic odată cu creşterea costurilor de finanţare.

În multiple segmente de piaţă, preţurile noastre – atât pentru clienţii existenţi, cu credite în sold, cât şi pentru clienţii noi – au crescut cu o amplitudine mai mică decât creşterea costurilor de finanţare ale băncii. Asta s-a întâmplat atât datorită concurenţei mari dintre bănci pentru clienţii buni din piaţă, dar şi pentru că avem sectoare importante pentru poziţionarea noastră în piaţă, pe care trebuie să ne păstrăm leadership-ul şi să ne creştem cota de piaţă. Mă refer la IMM-uri, agri­cul­tură, sectorul medical şi, desigur, la creditele retail.

Strict legat de persoanele fizice – retail – am văzut schimbări destul de radicale în comportamentul clienţilor – un apetit mai crescut pentru economisire, dar şi o restrângere a interesului pentru achiziţia de imobile – lucru care s-a văzut imediat în volumul finanţărilor ipotecare.

 

3.    Cum au mers programele de creditare cu garanţia statului? Există un program specific care ar fi necesar în piaţă?

Anul 2022 a fost un an record, dacă ne luăm după volumul de credite acordate prin programul guvernamental IMM Invest, comparativ cu 2020 şi 2021. Prin BT am acordat aproape 4.700 de credite în valoare de peste 3,1 miliarde lei. Suntem pregătiţi să continuăm programul în acelaşi ritm şi în acest an. Este un program amplu, care impul­sionează investiţiile, oferă suport unor domenii de interes – cum ar fi agricultura, producţia, construcţiile, dar pune accent şi pe inovaţie.

Ne bucurăm să fim partenerul principal al acestor programe şi credem că sunt importante pentru economia României – avem nevoie de programe care să genereze creştere economică, prin creşterea accesului la finanţare. În plus, peste tot în lume – pentru companiile mici şi medii – costul capitalului este important şi un factor de diferenţiere. Aceste programe ajută la reducerea costului la care se finanţează firmele mici şi medii.

 

4.    Care sunt soluţiile băncii pentru clienţii care au probleme – companii şi persoane fizice?

BT a fost întotdeauna alături de clienţi – acesta a fost un diferenţiator pentru noi, încă de la criza economică din 2008. Important pentru client este ca, imediat ce observă dezechilibre cu impact în zona financiară, să considere banca un partener şi să apeleze pentru a găsi împreună soluţii. Scopul este să ajutăm clienţii să treacă cu bine peste pe­rioada în care veniturile sunt diminuate. Lucrăm cu un toolkit care conţine mai multe posibile soluţii – diminuarea temporară a sumelor lunare de plată, scăderea de preţ, prelungirea maturităţii sau reeşalonarea restanţelor.

5.    Cum gestionează banca porto­foliul de titluri de stat afectat de creşterea dobânzilor şi care în final are impact asupra capitalului?

România este ţara europeană cu cea mai mare expunere pe finanţarea statului – 25% din activele băncilor sunt plasate în finanţarea acestuia. În cazul nostru, ne-am asumat o expunere şi mai mare pe finanţarea statului, însă am căutat să ne protejăm de contextul întoarcerii curbei randamentului şi mai ales să avem o scadenţă medie mult mai scurtă, de aproximativ trei ani.

Faptul că am optat – asumat – pe scadenţă scurtă ne-a ajutat ca deprecierea totală a portofoliului să fie mult mai mică, însă impactul este totuşi mare şi vine atât, în special, din costul de oportunitate al faptului că plătim clienţilor dobânzi mult mai mari la depozite decât randamentele pe care le obţinem la titluri.

În momentul de faţă sunt câteva lucruri care sunt minusuri ale pieţei de titluri de stat şi instrumente financiare în general, care ne afectează şi pe noi. În primul rând, ar fi ideal ca statul să îşi corecteze deficitele printr-o colectare mai eficientă a impozitelor, iar apoi să îşi finanţeze deficitul în principal în moneda naţională pentru că astfel gestionează mai bine riscuri ulterioare legate de cursul valutar şi datoria publică în sine. Însă piaţa de titluri de stat din România este mică şi nu are adâncime, principalii actori din piaţă sunt băncile şi fondurile de pensii – astfel, finanţarea în lei nu este posibilă întotdeauna, mai ales la volumele pe care le cere deficitul actual.

În perioade de incertitudine economică, instabilitate sau recesiune, este foarte important ca băncile să aibă la dispoziţie resurse cu care să finanţeze economia şi, astfel, relansarea economică, precum şi începerea unui nou ciclu de creştere.

Deprecierea portofoliului de titluri, generată de creşterea dobânzilor, consumă din aceste resurse şi acum vedem că băncile mari sunt preocupate să emită obligaţiuni subordonate, care pot fi asimilate capitalului şi folosite pentru creşterea creditării. Cred că este foarte important să vedem atât o dezvoltare a pieţei titlurilor de stat, dar mai ales o stabilitate a cotaţiilor. Cum spuneam, pentru asta este nevoie de îmbunătăţirea colectării şi reforma cheltuielilor publice.

 

6.    Ce se întâmplă cu programul de 4,4 miliarde de lei de emitere de obligaţiuni pentru necesarul de capital?

Acţionarii BT au aprobat un cadru general pentru emiterea de obligaţiuni subordonate, eligible MREL. Cadrul include o sumă maximală, în limita căreia avem flexibilitate astfel încât să obţinem cele mai favorabile condiţii din piaţă. Mai ales că discutăm de un program pe mai mulţi ani, noi neavând nevoie imediată de aceste resurse nici pentru capitalizarea băncii, nici pentru lichiditate, având un loan to deposits ratio foarte bun. Avem ambiţii privind creşterea băncii şi consolidarea Grupului Financiar BT. Pentru a susţine această creştere avem nevoie de toate resursele disponibile (inclusiv de capital atras prin obligatiuni). Vom decide în funcţie de condiţiile pieţei când putem obţine cele mai bune preţuri pentru aceste emisiuni. Nu ne grăbim.

 

7.    Banca are nevoie de o majorare de capital sau îşi va asigura capitalul prin obligaţiunile subordonate?

La BT am crescut accelerat şi vom continua să creştem – în ultimii 10 ani am crescut portofoliul de credite în sold de peste patru ori, de la 15,5 mld. lei la 64,4 mld. lei. Pentru a susţine această creştere am capitalizat profituri de peste 5,1 miliarde de lei.

Avem planuri ambiţioase de creştere şi pentru anii următori, iar pentru a le susţine vom avea nevoie de capital – care poate să vină din încorporarea profiturilor sau emisiuni de obligaţiuni. Probabil va fi un mix.

Este important şi pentru economia românească, şi pentru întreaga populaţie ca băncile să fie profitabile şi bine capitalizate, astfel încât să poată finanţa relansarea economică prin acordarea de credite.

Cele 5,1 miliarde cu care ne-am capitalizat în ultimii ani este o sumă imensă, care are un efect multiplicator mult mai mare la finanţarea eco­nomiei, cu acest capital suplimentar noi având posibilitatea să acordam credite – pentru economie – de zeci de miliarde de lei.

 

8.    Care sunt primele estimări pentru 2023? Ce spun analiştii băncii în privinţa datelor macro?

În 2022 am asistat la o schimbare fundamentală a mediului macroeconomic, genul de schimbare radicală care se întâmplă la câteva zeci de ani. Am trecut de la un mediu economic bazat pe dobânzi foarte mici, inflaţie redusă şi globalizare la un mediu economic în care avem hiperinflaţie, dobânzi crescute şi near shoring. Este o schimbare fundamentală şi structurală, iar noile repere economice sunt aici pentru o perioadă lungă de timp. Este o schimbare de paradigmă cu care trebuie să ne obişnuim şi la care trebuie să ne adaptăm. Schimbarea acestor repere mari – inflaţie şi dobânzi – evident că va influenţa şi alţi indicatori din economie, de la preţurile activelor imobiliare la consumul privat.

 

9.    Care sunt prognozele pentru bancă pentru 2023?

Suntem optimişti în ceea ce priveşte evoluţia BT în 2023, dar avem un optimism precaut. Ca să folosesc o metaforă – mergem pe gheaţă, aşa că preferăm să mergem cu paşi mici. Dar mergem înainte.

Suntem bine poziţionaţi în relaţia cu clienţii noştri pe mai multe segmente şi vedem că banca este apreciată de clienţi şi le place să lucreze cu noi.  Avem o poziţie foarte bună pe piaţa micro, IMM şi middle corporate, dar şi pe sectoarele specializate – medical şi agro. Unele dintre acestea vor beneficia de investiţii publice şi de fonduri europene, iar noi vrem să capturăm aici valoare. Avem un decalaj mare faţă de Europa de Vest în ceea ce priveşte sectorul medical – este nevoie de investiţii, iar noi avem know-how-ul necesar pentru a ajuta clienţii. Un alt subiect important pe agenda publică este securitatea alimentară – noi suntem lideri în finanţarea agro şi vom creşte în continuare şi vom beneficia de investiţiile majore care urmează şi aici.

Pe retail avem câteva zone în care am ajuns la network effects – BT Pay este aplicaţia de banking şi payments cu cei mai mulţi utilizatori din România, iar programul STAR este cel mai mare ecosistem de comercianţi şi carduri de credit. Avem potenţial mare să creştem pe segmente acoperite de companiile din Grupul BT – de la leasing la pensii sau asset management. Suntem optimişti, deşi, cum am menţionat, ne aşteptăm ca volatilitatea şi schimbarea fundamentală a reperelor macroeconomice să fie de durată. Avem cea mai bună echipă şi cei mai ataşaţi clienţi. Asta este cel mai important în banking şi în servicii, în general.

 

10.   Cum vor evolua dobânzile la lei? Când se va vedea o stabilizare? Când vor începe să scadă?

Cum spuneam, credem că în 2022 am văzut o schimbare radicală şi de durată a reperelor macroeconomice – o schimbare de paradigmă – şi nu cred că vom reveni prea curând la statu-quoul de dinainte de 2022. Dobânzile la lei depind inclusiv de mulţi factori externi, pe care nu îi putem estima exact, însă este puţin probabil să scadă radical, chiar şi într-un scenariu ideal. De aceea credem că scenariul cel mai posibil este o stabilizare – pe care o vedem deja -, urmată de o scădere graduală şi moderată, în următorii ani.

11.   Ce sectoare sunt vizate de bancă pentru creditare în 2023?

Banca Transilvania va continua să fie finanţatorul principal al economiei româneşti şi avem în vizor majoritatea sectoarelor. Evident, IMM-urile şi firmele medii sunt în atenţia noastră pentru că aici avem competenţe unice în piaţă şi reţeaua noastră vastă ne ajută să ajungem unde alte bănci nu ajung.

În plus, ne uităm la agrobusiness şi la domeniul medical, în ambele zone avem o poziţie foarte bună. Venim cu soluţii viabile pornind de la specificul fiecărui sector şi vrem să profităm de nevoile imense de finanţare care există aici. Suntem, de asemenea, principali finantaţori ai creditului comercial – inclusiv prin programele noastre de factoring şi reverse factoring şi vrem să creştem în continuare.

Pe retail avem o poziţie foarte bună pe piaţa cardurilor şi a plăţilor. Avem cea mai atractivă reţea de comercianţi şi cel mai bun program de loialitate construit în jurul comercianţilor – asta ne va ajuta să creştem în continuare în zona cardurilor de credit – zona pe care o vedem rezistentă, chiar dacă apetitul pentru alte tipuri de credite va scădea.

 

12.   Care este apetitul băncii pentru zona imobiliară în 2023 – finanţarea dezvol­tatorilor şi credite pentru persoanele fizice?

Vom finanţa în continuare proiecte imobiliare. Pentru selecţie ne uităm la capacitatea şi experienţa dezvoltatorilor în livrarea de proiecte, la finanţarea proiectelor de reconversie urbanistică şi a celor cu grad ridicat de eficienţă energetică. De asemenea, este important să vedem proiecte care aduc valoare adăugată din punct de vedere urbanistic sau social în localităţile în care sunt dezvoltate. Pe scurt, ne uităm la proiecte de calitate, care să fie viabile în condiţiile în care preferinţele oamenilor se mută către o calitate crescută a spaţiilor de locuire.

În ceea ce priveşte finanţarea achiziţiilor de către populaţie, aceasta continuă şi avem apetit să mergem înainte, însă încetinirea cererii este evidentă – atât pe fondul incertitudinii, cât şi având în vedere creşterea IRCC, care reduce suma la care oa­menii se încadrează. Continuăm creditarea imobiliară, condiţiile sunt destul de standardizate la toate bancile, diferenţiatorii în piaţă sunt mai de­grabă calitatea serviciilor şi dobânda de acordare.

 

13.   Care mai este apetitul băncii pentru o nouă achiziţie bancară sau de portofoliu de credite, depozite, clienţi?

Ca în ultimii ani, suntem deschişi şi atenţi la eventuale oportunităţi de achiziţii – fie în banking, fie în domenii complementare, însă acum nu suntem în discuţii active.

 

14.   Care sunt ţintele pentru activitatea de leasing după achiziţiile făcute?

Avem trei obiective majore şi foarte ambiţioase de la leasingul BT – să devenim lideri şi pe piaţa de leasing, să creştem gradul de utilizare a leasingului de către clienţii Grupului BT şi să încurajăm tranziţia către economia verde.

Am făcut în ultimii ani trei achiziţii – ERB Leasing în 2018, Idea::Leasing în 2021, urmată de Ţiriac Leasing anul trecut, pentru care vom anunţa în curând fu­ziunea cu BT Leasing. Fiecare în parte vine cu ceva şi ne ajută cu unul dintre obiectivele menţionate. 

 

15.   Peste tot în Europa se introduc taxe suplimentare de impozitare, iar acum se discută impozitarea suplimentară a profiturilor băncilor. Care este situaţia în România?

Discuţii au fost în mai multe ţări din Europa, însă aparent sunt mai multe dezavantaje decât avantaje, iar  beneficiile sunt limitate. Deocamdată, un număr extrem de restrâns de state au adoptat măsuri concrete şi au introdus asemenea taxe. România este o ţară emergentă, are nevoie de capital ca să se dezvolte. Ca să construim spitale, şcoli, drumuri cu fonduri europene avem nevoie de cofinanţare. Cu alte cuvinte, avem nevoie de investiţii publice în infrastructură şi de investiţii private în sectorul medical şi agricol. Ca să creştem speranţa de viaţă şi calitatea vieţii avem nevoie de investiţii în domeniul medical de stat şi privat. Pentru a ne îmbunătăţi securitatea alimentară şi pentru a scădea preţul alimentelor avem nevoie de investiţii în agricultură şi în procesarea alimentelor.

Pentru asta băncile trebuie să fie bine capitalizate, ca să poată finanţa sectorul privat şi să poată cofinanţa investiţiile publice. În plus, proiectele din PNRR au nevoie de cofinanţare, altfel nu se vor putea implementa.

În sistemul bancar, profitul este o sursă de capital pentru că profiturile sunt capitalizate. Ca să vă faceţi o idee – cu nişte cifre aproximative – în condiţiile cerinţelor de capital actuale, care sunt foarte stricte, doar la BT este nevoie să capitalizam peste 1 miliard de lei în fiecare an, doar ca să putem creşte finanţarea cu aproximativ 10% pe an.

Profitul care se capitalizează, al băncilor în general, aduce posibilităţi crescute de finanţare din partea băncilor, iar cu această finanţare suplimentară se realizează investiţii şi se generează creştere economică.

Âsta este rolul băncilor – de multiplicatori în economie, care să susţină creşterea economică, investiţiile şi dezvoltarea. România are nevoie de investiţii, iar pentru a finanţa investiţiile avem nevoie de bănci bine capitalizate şi profitabile.