Un arheolog american susţine că a dezlegat unul dintre cele mai mari mistere ale omenirii.
El şi echipa sa au dus o muncă de cercetare care, potrivit arheologului, s-a soldat cu această mare descoperire.
Un arheolog american susţine că a dezlegat unul dintre cele mai mari mistere ale omenirii.
El şi echipa sa au dus o muncă de cercetare care, potrivit arheologului, s-a soldat cu această mare descoperire.
Într-un interviu acordat postului BBC, omul de ştiinţă a spus că acest tip de tehnologie ar putea să evolueze foarte repede şi să depăşească rasa umană, într-un scenariu comparabil cu cel din filmele din seria “Terminator”.
“Formele primitive de inteligenţă artificială pe care le avem deja s-au arătat foarte utile. Dar eu cred că dezvoltarea unei inteligenţe artificiale complete ar putea să pună capăt rasei umane“, a declarat profesorul britanic.
“Odată ce oamenii ar crea inteligenţa artificială, aceasta ar «decola» singură şi s-ar redefini din ce în ce mai repede”, a adăugat el.
“Oamenii, limitaţi de evoluţia lor biologică, care este una lentă, nu ar putea să rivalizeze şi ar fi depăşiţi”, a continuat Stephen Hawking, considerat unul dintre cei mai străluciţi oameni de ştiinţă în viaţă.
Diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică, Stephen Hawking se deplasează într-un scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer.
Savantul britanic rămâne însă favorabil noilor tehnologii din domeniul comunicării şi a declarat că a fost unul dintre primii oameni de ştiinţă care s-au conectat pe internet, la începuturile acestuia.
Profesorul Hawking spune că internetul a adus în acelaşi timp pericole şi beneficii, citând un avertisment al noului şef al agenţiei de spionaj electronice britanice GCHQ, potrivit căruia internetul a devenit un centru de comandă pentru criminali şi terorişti.
“Companiile de pe internet trebuie să facă mai mult pentru a lupta împotriva acestor ameninţări, însă dificultatea constă în faptul ca ele vor trebui să facă acest lucru fără să sacrifice libertatea şi viaţa privată”, a adăugat omul de ştiinţă.
Stephen Hawking a anunţat, marţi, că noul lui sistem de comunicare, o versiune îmbunătăţită, dezvoltat de grupul american Intel, va fi accesibil gratuit pentru comunitatea ştiinţifică începând din ianuarie 2015.
Salutând acest progres tehnologic, profesorul britanic spune că nu doreşte să îşi schimbe vocea robotizată, care provine dintr-un sintetizator vocal conceput iniţial pentru un serviciu de agendă telefonică.
“Această voce este foarte clară, chiar dacă este şi puţin robotizată. Ea a devenit semnul meu distinctiv şi nu o voi schimba pentru o voce mai naturală şi cu accent britanic”, a dezvăluit el pentru BBC. “Se pare că mulţi dintre copiii care au nevoie de o voce sintetizată îşi doresc una ca a mea”, a adăugat profesorul britanic.
Stephen Hawking a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă (scleroză laterală amiotrofică) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 72 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa “Scurtă istorie a timpului” (“A Brief History of Time”), devenită un bestseller internaţional.
Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.
Cartea sa intitulată “The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.
Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.
Autorii studiului considera ca fermierii din epoca de piatra
cultivau cereale atat pentru hrana zilnica dar si pentru a o folosi
la producerea berii, care ii binedispunea. Dovezile atesta faptul
ca oamenii acelor vremuri depuneau eforturi considerabile pentru a
obtine acele graunte si ca petrecerile reprezentau evenimente
majore pentru comunitatile umane din epoca de piatra. Teoria
studiului sustine ca grauntele de cererale erau adeseori
transformate in bere, a explicat arheologul Brian Hayden de la
Simon Fraser University din Canada, autorul studiului.”Berea este
un element sacru in cele mai multe dintre societatile
traditionale”, a declarat Brian Hayden.
Dovezile arheologice sugereaza ca, pana in neolitic, cerealele
precum orzul si orezul reprezentau doar un element minor in dieta
zilnica. Motivul cel mai probabil este ca aceste culturi necesitau
un volum mare de munca si un numar mare de operatiuni pentru a
obtine produsul finit – seceris, vanturat, decorticat si macinat -,
iar aceste etape sunt mari consumatoare de timp.
Cateva situri din Siria au revelat faptul ca oamenii acelor
vremuri parcurgeau distante neobisnuit de mari pentru a-si procura
cereale – uneori pana la 100 de kilometri. Efortul depus pentru
obtinerea acestor cereale a facut ca ele sa devina un element
atractiv si apreciat, mai ales cu ocazia petrecerilor, in timpul
carora oaspetii erau serviti cu aceste alimente, a caror obtinere
era dificila sau costisitoare. Berea a reprezentat unul dintre
motivele principale pentru care aceste graunte erau procurate.
Petrecerile au reprezentat in societatile traditionale un
element vital pentru aparitia legaturilor si cooperarii intre
comunitati, pentru aparitia puterii politice, pentru aparitia
retelelor de aliante, si toate acestea au stat la baza aparitiei
unei societati complexe, a explicat autorul studiului.
“In cadrul petrecerilor traditionale din lumea intreaga exista
trei ingrediente care sunt universal prezente. Unul dintre ele este
carnea. Al doilea este un anumit tip de cereale, cel putin in
emisfera nordica, sub forma painii sau a pasatului de cereale. Cel
de-al treilea este alcoolul si, deoarece alcoolul necesita un
surplus de cereale pentru a fi fabricat, dar si mult timp si efort,
el era produs in societatile traditionale aproape exclusiv pentru
ocazii speciale, cu scopul de a-i impresiona pe oaspeti, pentru a-i
face fericiti si pentru a-i face sa aiba o atitudine favorabila
fata de gazde”, au adaugat autorii studiului.