BusinessMagazin

Tag: Olli Rehn

  • Cine îi ia locul puternicei Christine Lagarde la şefia FMI: Bulgăroaica Kristalina Georgieva, olandezul Jeroen Dijsselbloem şi finlandezul Olli Rehn, cei trei candidaţi de top

    Negociatorii europeni vor să ajungă rapid la un consens cu privire la propunerea lor pentru şefia FMI, temându-se că dacă nu se pun de acord rapid asupra unui singur candidat, riscă să piardă numirea în favoarea altei regiuni.

    Procesul pentru înlocuitorul lui Christine Lagarde se va concretiza în luna octombrie.

    Vineri, ministrul francez de Finanţe – care conduce negocierile în numele UE – a pus pe lista scurtă cinci nume pentru această funcţie, dar nu a anunţat un consens.

    Acum, dintre cei cinci, portughezul Mario Centeno şi ministrul spanio de Finanţe Nadia Calvino au fost eliminaţi, potrivit surselor citate de publicaţia americană.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Următoarea fază a crizei din Cipru

    Comisarul UE pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a explicat în faţa unui comitet al Parlamentului European că “reunificarea insulei cipriote ar da un impuls major dezvoltării economice şi sociale a Ciprului” şi că “a venit momentul să revitalizăm procesul de reunificare”. Ca efect al invaziei din 1974, trupele Turciei încă staţionează în Ciprul de Nord, regiune al cărei separatism este nerecunoscut de comunitatea internaţională.

    Citiţi aici un reportaj despre efectele divizării Ciprului

    În paralel, Rehn a criticat lentoarea cu care Ciprul abordează reforma bancară. La 15 mai, o delegaţie FMI urmează să discute la Nicosia condiţiile pentru programul de salvare în valoare de 10 mld. euro aprobat de UE şi BCE; de asemenea, Ciprul va vinde rezerve de aur în valoare de 400 mil. euro.

  • Olli Rehn, despre Cipru: Taxarea depozitelor bancare nu se va repeta în UE

     Oficialul a adăugat că nu se aşteaptă la o reacţie adversă a pieţei după anunţarea taxei fără precedent în UE asupra depozitelor bancare din Cipru, transmite Bloomberg.

    “Forţele din piaţă înţeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot şi riscurile de acolo erau atât de mari încât am fost nevoiţi să luăm măsuri foarte substanţiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni – n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecinţe foarte haotice în economia cipriotă”, a explicat Rehn.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Economia Europei: călduţ, cam rece, rece de-a binelea

    Economia Franţei a scăzut cu 0,3% faţă de trimestrul precedent, cea a Olandei cu 0,2%, a Spaniei cu 0,7%, a Germaniei cu 0,6% (deşi faţă de T4 2011 a crescut cu 0,1%), iar cea a zonei euro cu 0,6%, a treia scădere trimestrială consecutiv.

    Vicepreşedintele UE, Olli Rehn, a afirmat într-o scrisoare adresată miniştrilor de finanţe din UE că Europa se va întoarce la creştere “doar treptat, în al doilea semestru din 2013, cu un inevitabil decalaj între întărirea activităţii economice şi impactul ei în crearea de locuri de muncă” şi a admis că “dacă situaţia se deteriorează neaşteptat, o ţară poate primi o marjă suplimentară de timp pentru a-şi corecta deficitul fiscal excesiv, dacă dovedeşte că a făcut deja efortul asumat pentru reducerea deficitului structural” (idee interpretată de analiştii Citigroup drept o aluzie la viitoare astfel de concesii pentru Franţa, Olanda şi Spania).

    Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a atras atenţia, la rândul său, că soluţia problemelor nu stă în intervenţii asupra cursului de schimb al euro, aşa cum ar vrea Franţa, şi că BCE poate recurge la programul excepţional de cumpărare de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme numai dacă ţara a apelat deja la Mecanismul de Stabilitate şi dacă a dovedit că aplică strict criteriile de disciplină fiscală. Draghi s-a aflat în Spania, unde a recomandat, bătând şaua ca să priceapă guvernul, “mai multe eforturi” de consolidare fiscală.

  • Olli Rehn: Incapacitatea de plată a Greciei ar avea costuri dramatice pentru economia mondială

    Rehn a afirmat în Parlamentul European că obligaţiunile zonei euro vor fi introduse numai dacă vor fi însoţite de o supraveghere fiscală mai strictă a celor 17 state membre.

    “Permiteţi-mi să spun o vorbă celor care sugerează că Greciei i-ar fi mai bine în afara zonei euro. Sunt în dezacord total cu aceştia. Greciei şi zonei euro nu i-ar fi mai bine”, a spus Rehn.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană admite că Grecia nu-şi va putea realiza planul de privatizări

    Potrivit ziarului Kathimerini, reprezentanţii “troicii” care a negociat cu Grecia – Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI – sunt convinşi că Grecia va îndeplini ţintele de colectare a veniturilor la buget până la sfârşitul anului (3,3 miliarde de euro), însă nu şi că va putea să respecte programul de privatizări care a condiţionat în vară aprobarea noului pachet de credite pentru Atena.

    Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a recunoscut că Atena ar putea să fie nevoită să modifice obiectivele şi calendarul de privatizări, din cauza condiţiilor de piaţă, care s-au înrăutăţit în ultimele luni.

    “Valoarea unora dintre activele prevăzute pentru privatizare s-a redus în ultimele trimestre”, a spus Rehn. “În cazul unor dificultăţi în îndeplinirea ţintelor, ritmul vânzării activelor statului şi pachetele de acţiuni oferite la vânzare ar putea fi revizuite”, a adăugat comisarul, răspunzând unei întrebări la Parlamentul European.

    Ţintele de privatizare asumate de Grecia vizează vânzarea unor active ale statului în valoare de 10 miliarde de euro în 2012, 7 miliarde în 2013, 12 miliarde în 2014 şi 15 miliarde în 2015.

  • Liderul opozitiei din Grecia: “Nebunie inseamna sa faci acelasi lucru iar si iar si sa astepti rezultate diferite”

    Initial, decizia urma sa fie luata la reuniunea din 19-20 iunie,
    insa pe parcursul zilei de joi a devenit clar ca amenintarea unei
    crize politice in Grecia se prelungeste. Dupa o zi de joi in care
    discutiile in contradictoriu pe marginea pachetului de austeritate
    au dus la dezertarea din partid si din parlament a doi membri ai
    partidului socialist de guvernamant (PASOK) si la iesirea din
    partid a inca unuia, Giorgios Papandreou a declarat ca va anunta
    componenta noului guvern elen vineri, la ora 9.00.

    Comisarul european pentru afaceri economice si monetare, Olli
    Rehn, a spus ca decizia privind acordarea unui nou imprumut, care
    sa acopere necesitatile de finantare ale Greciei in 2013 si 2014,
    se amana pana la 11 iulie, in timp ce FMI a anuntat ca va elibera
    urmatoarea transa din actualul imprumut, de circa 12 miliarde de
    euro, pana la sfarsitul lui iunie, cu conditia ca pana atunci
    parlamentul elen sa aprobe masurile de austeritate aflate in
    discutie (reduceri de cheltuieli, cresteri de taxe si impozite si
    programul de privatizare rapida a activelor statului). Imprumutul
    actual, in valoare de 110 miliarde de euro, a fost aprobat de UE si
    FMI la inceputul lui mai 2010.

    Presa elena scrie ca dezertarile din partid ar putea fi urmate
    de altele, astfel incat guvernul sa piarda majoritatea in
    parlament, tinand cont ca PASOK are o majoritate de numai patru
    locuri in parlament.


    Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din Europa (GALERIE
    FOTO)

    Liderul opozitiei de dreapta, Antonis Samaras (seful partidului
    Noua Democratie) a insistat pentru renegocierea termenilor
    acordului Greciei cu creditorii internationali, motivand, conform
    Kathimerini, cu un citat din Einstein: “Nebunie inseamna sa faci
    acelasi lucru iar si iar si sa te astepti sa obtii rezultate
    diferite” – aluzie la faptul ca masurile de austeritate luate din
    primavara lui 2010 pana acum n-au avut succesul scontat.

    Pentru o continuare a discutiilor pe marginea planului de
    reforma, Samaras a pus intentionat o conditie populista, respectiv
    abolirea legii cetateniei, votata anul trecut, care le ofera
    drepturi sporite copiilor nascuti in Grecia ai imigrantilor.

    In realitate, Samaras pandeste momentul pentru o rasturnare de la
    putere a PASOK, care a venit la putere in 2009 invingand Noua
    Democratie cu o larga majoritate, intr-un context de nemultumire a
    alegatorilor fata de coruptia si incompetenta afisate de guvernarea
    de dreapta. Acum, profitand de nemultumirea populara fata de
    austeritatea impusa de socialisti, Samaras spune la randul sau ca
    guvernarea s-a erodat, ca Papandreou si PASOK nu mai pot guverna si
    ca sunt necesare alegeri anticipate.

    Joi seara, protestele pasnice ale “indignatilor” care cer la
    randul lor renuntarea la memorandumul de masuri de austeritate
    incheiat de guvernul Papandreou cu UE, FMI si Banca Centrala
    Europeana au continuat in Piata Syntagma din Atena, cu aceeasi
    energie ca si zilele si saptamanile trecute:

  • UE pune la bataie 750 de miliarde de euro pentru apararea euro

    Pachetul de aparare a euro aprobat de Ecofin, denumit Mecanismul
    de Stabilizare Financiara European, va consta in doua elemente:

    – credite si garantii de pana la 440 de miliarde de euro,
    oferite de statele membre ale eurozonei. Cele 440 de miliarde vor
    consta in imprumuturi obtinute prin intermediul unui vehicul
    special de investitii (SPV – special purpose vehicle) si garantate
    proportional de statele eurozonei, in baza unui acord
    interguvernamental, pe o perioada de trei ani, la fel ca in cazul
    pachetului de sprijin de 110 miliarde de euro pentru Grecia. Acest
    fond de stabilizare ar canaliza resursele obtinute spre a le oferi
    tarilor membre atunci cand costul la care se pot imprumuta ele de
    pe pietele financiare devine prea ridicat.

    – o facilitate de credit in valoare de 60 de miliarde de euro,
    alimentata din bugetul tuturor celor 27 de state UE pentru perioada
    2007-2013. Acest instrument comunitar reprezinta o extindere pentru
    uzul tarilor din zona euro a facilitatii de sustinere a balantei de
    plati, in valoare de 50 de miliarde de euro, destinata tarilor
    nemembre ale eurozonei si pe care Comisia Europeana a folosit-o in
    2009 pentru sprijinirea Letoniei, a Ungariei si a Romaniei.

    FMI ar urma sa contribuie in total cu credite in valoare de pana
    la 220-250 de miliarde de euro, dupa acelasi principiu ca in cazul
    Greciei, respectiv conditionat de reforme fiscale in statele
    solicitante si in transe acordate in functie de monitorizarea
    acestora. Directorul executiv al FMI, Dominique Strauss-Kahn,
    a declarat
    imediat     ca saluta masurile luate la Bruxelles si a confirmat ca
    Fondul este gata sa sprijine statele zonei euro, “prin stabilirea
    si monitorizarea masurilor de ajustare economica si prin asistenta
    financiara, atunci cand va fi solicitata, in coordonare cu
    mecanismul de stabilizare europeana”.

    Ambele forme de sprijin anuntate la Bruxelles sunt asemanatoare
    cu pachetul de 110 de miliarde reprezentand credite bilaterale
    aprobate de statele zonei euro si FMI pentru Grecia: sustinerea va
    fi acordata doar la cerere, doar in baza unor conditii impuse
    statelor solicitante, dobanzile vor fi stabilite dupa aceeasi
    formula de calcul, iar eliberarea banilor si monitorizarea vor fi
    facute in coordonare cu FMI. In caz de necesitate, primul mecanism
    care va fi activat este facilitatea de 60 de miliarde de euro, dupa
    acelasi principiu ca pentru Grecia.

    Deciziile au fost prezentate, la
    conferinta de presa     ce a urmat reuniunii de 11 ore a Ecofin, de
    catre Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri monetare, si
    Elena Salgado, ministrul spaniol de finante, a carei tara detine
    presedintia Consiliului UE. Anuntata initial pentru ora 19,30 (ora
    Bruxellesului), conferinta de presa pentru comunicarea rezultatelor
    reuniunii Ecofin a inceput in cele din urma dupa ora 2 noaptea.
    Ministrii au dorit sa anunte rezultatele inainte de inceperea
    tranzactiilor de luni pe pietele financiare, spre a preintampina
    noi presiuni asupra monedei europene.

    Intrebat cum defineste “circumstantele exceptionale” care
    motiveaza extinderea facilitatii de sustinere a balantei de plati
    spre a sprijini direct state din zona euro, Olli Rehn a raspuns,
    referindu-se la speculatiile de pe pietele financiare, ca “avem
    de-a face cu o provocare sistemica pentru stabilitatea financiara a
    eurozonei – nu doar un atac la adresa unui stat sau a altuia, ci o
    amenintare la adresa stabilitatii zonei euro”.

    Tot la conferinta Ecofin, ministrul Elena Salgado a anuntat o
    noua tinta de deficit bugetar pentru Spania – 9,3% din PIB, fata de
    tinta precedenta de 9,8%. Anul trecut, Spania a avut 11,2% deficit
    bugetar. Vineri, Portugalia
    a anuntat la randul sau o noua tinta, respectiv 7,3%, fata de 8,3%
    anterior si raportat la deficitul de 9,4% de anul trecut.

    BCE VA CUMPARA OBLIGATIUNI ALE STATELOR EUROZONEI

    Intrebat ce implicare va avea Banca Centrala Europeana,
    comisarul Rehn a spus ca prefera sa lase institutia sa comunice
    propriile decizii, spre a sublinia independenta acesteia, insa a
    precizat ca “BCE a luat decizia de a interveni pe piata secundara a
    titlurilor guvernamentale”.

    Dupa conferinta de presa, Consiliul
    guvernatorilor BCE     a anuntat ca a decis, in virtutea
    “circumstantelor exceptionale care se manifesta pe piata”, sa
    intervina pe piata datoriei publice si private a titlurilor de stat
    din zona euro, “pentru a asigura adancime si lichiditate in
    segmentele disfunctionale ale pietei” si in conditiile in care
    statele membre iau toate masurile necesare spre a-si indeplini
    obiectivele fiscale in 2010 si in anii urmatori. “Pentru a
    steriliza impactul acestor interventii, vor fi efectuate operatiuni
    speciale de reabsorbire a lichidiatii injectate pe piata, pentru a
    nu afecta linia politicii monetare a BCE”, respectiv asigurarea
    stabilitatii preturilor.

    BCE va reactiva, in coordonare cu Rezerva Federala a SUA, Banca
    Angliei, Banca Japoniei si bancile centrale din Canada si Elvetia,
    liniile de swap valutar folosite in timpul crizei financiare din
    2008 si va relua operatiunile de furnizare de dolari la termene de
    7 si 84 de zile, prin licitatii cu dobanda fixa, prima urmand sa
    aiba loc la 11 mai.


    Financial Times     a scris ca 47 de banci europene ar fi facut un
    “apel disperat” catre Banca Centrala Europeana sa procedeze la
    cumpararea de pe piata secundata a obligatiunilor emise de tarile
    zonei euro, spre a evita situatia – temuta de multi analisti si
    investitori – in care ar aparea o noua criza de lichiditate,
    similara celei create de falimentul din 2008 al Lehman Brothers.
    Criza de lichiditate ar aparea din cauza temerilor ca bancile
    europene (dar nu numai ele) ar fi afectate de incapacitatea de
    plata intr-una sau alta dintre “verigile slabe” ale zonei euro
    (Grecia, Portugalia, Spania, poate si Irlanda sau Italia).

    Comisarul Olli Rehn a luat in serios ipoteza, declarand ca in
    septembrie 2008, autoritatile americane stiau prea putin la ce va
    duce falimentul Lehman Brothers. “Consecinta a fost ca sistemul
    financiar global a fost paralizat intr-un mod care a dus la cea mai
    mare recesiune din anii ’30 incoace. Consecintele unei insolvente a
    Greciei ar fi similare, daca nu si mai rele.”

    FMI SI UE APROBA PACHETUL DE SPRIJIN PENTRU GRECIA

    Cu cateva ore inainte, consiliul director al FMI a aprobat in
    procedura de urgenta partea de 30 de miliarde de euro ce ar urma
    sa-i revina din pachetul de asistenta financiara pentru Grecia.
    Implicarea FMI va consta intr-un credit stand-by pe trei ani, din
    care primele 5,5 miliarde de euro vor fi disponibile imediat pentru
    Grecia, iar in tot anul 2010 vor fi eliberate 10 miliarde de euro.
    Comunicatul
    FMI     precizeaza ca aranjamentul stand-by “implica un acces
    exceptional la resursele FMI, insemnand de peste 3.200 de ori cota
    de participare a Greciei la FMI” si este conditionat de reducerea
    deficitului fiscal al acestei tari de la 13,6% la mai putin de 3%
    din PIB pana in 2014.

    Decizia FMI vine dupa ce sefii de state si de guverne din zona
    euro au aprobat formal, vineri, pachetul de salvare a Greciei
    anuntat la 3 mai, in valoare de 110 miliarde de euro, constand din
    credite acordate de statele eurozonei si de FMI. Contributia zonei
    euro este de 80 de miliarde de euro.

    Dupa aprobarea acestui pachet de sprijin, cancelarul german
    Angela Merkel a declarat ca el va trimite “un semnal foarte clar”
    speculatorilor de pe pietele financiare sa inceteze atacul contra
    euro, iar presedintele francez
    Nicolas Sarkozy     a adaugat ca “moneda euro este un element
    esential al Europei si nu-l putem lasa la discretia speculatorilor.
    Nu putem sa-i lasam pe altii sa distruga ceea ce s-a creat in curs
    de generatii”.

    Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului (ministrii de finante
    ai zonei euro), a declarat la randul sau ca “avem de-a face cu un
    atac global contra euro, iar eurozona trebuie sa reactioneze
    unitar”.

    “Vedem pe piete comportamente de haita de lupi, iar daca nu
    oprim aceste haite, ele vor sfasia tarile mai slabe”, a comentat
    ministrul suedez de finante
    Anders Borg    , inainte de inceperea reuniunii Ecofin. “Avem
    nevoie de resurse pentru a opri turbulentele de pe pietele
    financiare. Daca ele continua mai mult de cateva zile, redresarea
    va fi foarte, foarte problematica.”

    Efectul anunturilor din partea FMI si a liderilor zonei euro s-a
    vazut in primele tranzactii de luni de la
    bursele asiatice    , unde moneda europeana a castigat 2% fata de
    dolar si 3% fata de yen. Saptamana trecuta, euro pierduse 4,1% din
    valoare fata de dolar.