Regizorul Oliver Stone a povestit într-o conferinţă de presă de după premiera filmului “Snowden” din cadrul Festivalului de Film de la Toronto, că a vrut să transpună cinematografic “o relatare despre explorarea unei lumi secrete”.
“E o poveste despre ceva ce noi nu cunoaştem. Există o lume subterană şi nimeni de la NSA nu a ieşit la rampă, în afară de Snowden. Guvernul ne minte şi ceea ce face e ilegal. Dar o fac în continuare.”, a adăugat Oliver Stone la conferinţa de presă.
Lungmetrajul îl are ca protagonist pe actorul Joseph Gordon-Levitt, care îl interpretează pe Edward Snowden, un fost agent al Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA) din Statele Unite, care a făcut o serie de dezvăluiri senzaţionale despre programele de supraveghere şi monitorizare electronică adoptate de Statele Unite şi Marea Britanie.
Actorii Shailene Woodley, Melissa Leo, Zachary Quinto şi Tom Wilkinson joacă şi ei în acest film, care are la bază cărţile “The Snowden Files”, de Luke Harding, şi “Time of the Octopus”, de Anatoli Kucherena, avocatul lui Edward Snowden.
Dezvăluirile făcute de Edward Snowden au fost documentate deja în filmul “Citizenfour”, de Laura Poitras, care a fost lansat în 2014.
Întrebat ce crede că se va întâmpla cu Snowden, Stone a spus că speră ca Edward să fie graţiat de preşedintele Barack Obama. “Poate că Snowden va avea parte de un proces cinstit. Poate că filmul meu va ajuta.”
Povestea lui Snowden este una impunătoare. Transformarea lui dintr-un tip timid şi palid de 20 de ani – plin de idealismul pe care-l permite vârsta – într-un disident politic l-a făcut să devină o figură erou pentru liberalii din domeniul poveştilor controversate, conform nytimes.com.
Născut într-o familie de angajaţi federali, Snowden a crescut lângă fortul George G. Meade din Maryland, Statele Unite. S-a înrolat în armată, a lucrat pentru CIA şi a devenit specialist în tehnologie în cadrul N.S.A. (National Security Agency/ Agenţia de Securitate Naţională din SUA). Până în vara lui 2013, a descărcat mii de documente secrete din baza lor de date. A zburat în Hong Kong şi i-a rugat pe jurnaliştii Glenn Greenwald şi Laura Poitras să se întâlnească cu el acolo.
Dezvăluirile pe care le-a făcut acestora au fost senzaţionale. Nu numai că cei de la N.S.A. monitorizau apelurile, e-mailurile şi activitatea de pe internet a milioane de americani, dar, de asemenea, au obligat reţelele Google, Yahoo şi alte companii să facă acelaşi lucru.
Site-ul The Guardian a publicat scurgerile de informaţii, iar Greenwald a dezvăluit identitatea informatorului într-un video realizat de Poitras.
În funcţie de sentimentele fiecăruia vizavi de securitatea naţională, acţiunile celor de la N.S.A. au fost ori necesare, ori neconstituţionale. Co-fondatorul Apple, Steve Wozniak, l-a numit pe Snowden erou. Secretarul de Stat John Kerry l-a numit trădător. Donald Trump l-a vrut executat.
În timp ce Edward devenea o celebritate, o cauză şi un eveniment istoric, numărul oamenilor care voiau să facă parte din poveste creştea vertiginos. Majoritatea aveau cel mai bun interes în minte, dar s-a întâmplat ca povestea lui să avanseze ordinea de zi cu zi a evenimentelor, care oricum aveau nevoie de multă vreme de un nou subiect atractiv.
Avocaţii civili voiau să îl reprezinte. Jurnaliştii activişti voiau să aibă acces la el şi la povestea lui. Editorii scoteau cărţi pe bandă rulantă, inclusiv “Fişierele Snowden: Povestea celui mai dorit om din lume” (scrisă de Luke Harding, de la publicaţia The Guardian) şi “Operaţiunea Snowden: În interiorul celui mai mare dezastru de informaţii din Occident” (semnată de Edward Lucas, de la publicaţia The Economist). Deşi cărţile promit o viziune “din interior”, niciunul dintre jurnalişti nu l-a cunoscut personal pe Snowden.
Cei care îl cunoşteau personal au scris şi ei despre Edward. În 2014, Greenwald a publicat “Afacerea Edward Snowden: Cele mai şocante dezvăluiri despre spionajul global american”, o repovestire dramatică a modului în care Greenwald a rupt tăcerea. În aceeaşi toamnă, Poitras a lansat “Citizenfour”, un documentar intens, dar puţin înfricoşător, despre un bărbat inteligent şi modest, care se ascundea sub pătură când tasta la laptop – a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun documentar, în 2015.
Între timp, Snowden a ajuns în Rusia. Se îmbracase într-o călătorie spre Ecuator, dar SUA i-a revocat paşaportul în timpul zborului, lăsându-l înstrăinat în Moscova. Pentru Rusia, Snowden a fost ca o pasăre ce a zburat prin geamul deschis – sau, cum a glumit Putin, un cadou de Crăciun nedorit. Din punct de vedere politic, totuşi, el putea fi de folos. După ce a îndurat prelegeri nesfârşite despre drepturile omului din partea Statelor Unite, Kremlinul putea, din senin, să îi ureze “bun venit!” unui om care a expus la scară largă ipocrizia americană.
Anatoly Kucherena este avocatul rus al lui Edward. De-a lungul carierei sale a reprezentat oligarhi ruşi, regizori de filme, câţiva solişti pop şi chiar un ministru. La scurt timp după ce Snowden a ajuns în Moscova, Kucherena şi-a făcut apariţia pe aeroportul Sheremetyevo şi şi-a oferit serviciile. Apoi, avocatul a scris o carte despre noul să client. Intitulată “Time of the Octopus”, cartea urmăreşte povestea unui informator al N.S.A. pe nume Joshua Cold, care este izolat pe un aeroport şi avocatului rus care îl eliberează. În ianuarie 2014, cu câteva luni înainte să îşi publice cartea, Kecherena l-a sunat pe Moritz Borman (producător de film) să vadă dacă regizorul de filme Oliver Stone ar vrea să adapteze cartea într-o peliculă demnă de Hollywood.
Aşa că Stone s-a decis să facă un film biografic despre Edward Snowden, Moritz Borman fiind producătorul filmului.
În timp ce Borman s-a chinuit să găsească o finanţare independentă, Stone s-a ocupat de distribuţie. În rolul principal l-a ales pe Joseph Gordon-Levitt. Shailene Woodley o va interpreta pe Lindsay Mills (iubita lui Snowden), Zachary Quinto pe jurnalistul Greenwald, iar Melissa Leo va intra în pielea lui Poitras.
Filmul va avea premiera pe 16 septembrie în Statele Unite ale Americii.
