BusinessMagazin

Tag: Olaf Scholz

  • Olaf Scholz face anunţul aşteptat de milioane de români. România are tot sprijinul pentru Schengen

    Cancelarul Germaniei Olaf Scholz a spus luni, în cadrul conferinţei de presă organizate cu preşedintele Klaus Iohannis, că l-a asigurat pe şeful statului român de sprijinul său pentru aderarea la Schengen. 

    „Germania se află ferm de partea României. Aceasta înseamnă, şi o spun astăzi aici, înseamnă şi obiectivul ca România să obţină în acest an statutul de membru deplin în Spaţiul Schengen. Ţara dumneavoastră a depus mari eforturi în acest sens, trebuie să onorăm acest lucru. L-am asigurat pe preşedintele Iohannis încă o dată de susţinerea mea în acest sens”, a declarat cancelarul.

    Olaf Scholz şi-a exprimat aprecierea pentru România pentru rolul important avut în preluarea refugiaţilor din Ucraina.

    Cancelarul susţine că România şi Germania au multe în comun în ceea ce priveşte politica externă.

    „Avem multe în comun în ceea ce priveşte temele cheie de politică europeană externă şi de securitate. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte atitudinea noastră faţă de agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, a mai spus cancelarul, care a adăugat că sprijinul militar pentru Ucraina va continua atât cât va fi necesar.

  • Olaf Scholz face anunţul aşteptat de milioane de români. România are tot sprijinul pentru Schengen

    Cancelarul Germaniei Olaf Scholz a spus luni, în cadrul conferinţei de presă organizate cu preşedintele Klaus Iohannis, că l-a asigurat pe şeful statului român de sprijinul său pentru aderarea la Schengen. 

    „Germania se află ferm de partea României. Aceasta înseamnă, şi o spun astăzi aici, înseamnă şi obiectivul ca România să obţină în acest an statutul de membru deplin în Spaţiul Schengen. Ţara dumneavoastră a depus mari eforturi în acest sens, trebuie să onorăm acest lucru. L-am asigurat pe preşedintele Iohannis încă o dată de susţinerea mea în acest sens”, a declarat cancelarul.

    Olaf Scholz şi-a exprimat aprecierea pentru România pentru rolul important avut în preluarea refugiaţilor din Ucraina.

    Cancelarul susţine că România şi Germania au multe în comun în ceea ce priveşte politica externă.

    „Avem multe în comun în ceea ce priveşte temele cheie de politică europeană externă şi de securitate. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte atitudinea noastră faţă de agresiunea rusă împotriva Ucrainei”, a mai spus cancelarul, care a adăugat că sprijinul militar pentru Ucraina va continua atât cât va fi necesar.

  • „Trebuie să fim pregătiţi pentru o escaladare a războiului în Ucraina”. Avertismentul unei mari puteri

    Vorbind la o conferinţă la Berlin, găzduită de ziarul Suddeutsche Zeitung, Olaf Scholz a declarat: „Având în vedere evoluţia războiului şi eşecurile vizibile şi crescânde ale Rusiei, trebuie să fim pregătiţi pentru o escaladare”.

    Aceasta ar putea include distrugerea infrastructurii, a adăugat el.

    De asemenea, Scholz a declarat că recenta sa călătorie în China a meritat, deoarece a permis ambelor ţări să împărtăşească poziţia lor comună împotriva utilizării armelor nucleare.

    Anterior, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la cetăţenii săi să economisească energia, în contextul în care atacurile neîncetate ale Rusiei au înjumătăţit capacitatea energetică a ţării.

    Autorităţile au declarat că milioane de ucraineni, inclusiv în capitala Kiev, s-ar putea confrunta cu întreruperi de energie electrică cel puţin până la sfârşitul lunii martie din cauza atacurilor cu rachete.

    Atacarea de către Rusia a instalaţiilor energetice ucrainene urmează unei serii de eşecuri pe câmpul de luptă care au inclus retragerea din oraşul Herson din sudul ţării.

  • Ameninţările nucleare ale lui Putin, utile asupra lui Scholz. Germania este “principala zonă vizată”, au fost numite trei ţinte

    Cancelarul Olaf Scholz a fost unul dintre primii politicieni de top din Occident care a abordat această problemă. În aprilie, el a declarat pentru SPIEGEL: “Fac totul pentru a preveni o escaladare care va duce la un al treilea război mondial. Nu trebuie să existe un război nuclear“. Unul dintre ei a făcut ameninţarea, celălalt a luat-o în serios. Terenul era pregătit pentru o nouă perioadă de frică.

    Ameninţarea nucleară, din nou prezentă în Europa

    Joachim Krause, în vârstă de 71 de ani, este directorul Institutului de Politică de Securitate de la Universitatea din Kiel, un şoim de şcoală veche, un om care ar fi fost numit “contra-rachetă” în timpul Războiului Rece, pentru că vrea să ştie exact câte arme are fiecare ţară.

    În această tradiţie, Krause a continuat neobosit să numere şi să calculeze, cu un rezultat discutabil în prezent. Există din nou un decalaj de rachete nucleare în Europa. Rusia , scrie Krause într-una dintre numeroasele sale lucrări, pe care aproape numai experţii o iau în seamă, “şi-a extins şi rafinat masiv ameninţarea nucleară împotriva Europei fără provocare occidentală” în ultimii zece ani. Krause numără în jur de 2.000 de arme nucleare cu rază medie de acţiune din partea Rusiei. Germania este “principala zonă vizată”.

    Krause a considerat Războiul Rece “mai puţin riscant” în comparaţie cu situaţia actuală. În opinia sa, exista o singură situaţie cu adevărat periculoasă la acea vreme: În timpul crizei rachetelor cubaneze din 1962, navele americane au forţat un submarin sovietic să iasă la suprafaţă fără să ştie că acesta era înarmat cu o torpilă nucleară. 

    Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

    Dacă Germania ar livra Ucrainei tancuri de luptă Leopard 2, Putin ar putea folosi arme nucleare. Acest scenariu pare să bântuie mintea cancelarului german. De ce? Ştie Scholz ceva ce cetăţenii nu ştiu?

    Un zvon circulă de luni de zile în Berlin. Se spune că Putin l-ar fi ameninţat pe Scholz la telefon cu un atac nuclear. Scholz neagă acest lucru. Acest lucru este mai concret: mai multe surse din cercurile de securitate au confirmat pentru SPIEGEL că serviciile secrete occidentale au interceptat mesaje radio ale marinei ruseşti de la o manevră în Marea Baltică la sfârşitul anului trecut. S-a vorbit despre lovituri nucleare împotriva Germaniei şi au fost numite trei ţinte: Berlin, baza aeriană americană de la Ramstein şi baza aeriană Büchel, unde americanii îşi depozitează bombele atomice.

    Nu este neobişnuit ca utilizarea armelor nucleare să fie discutată şi exersată în cadrul unui exerciţiu militar, iar acest lucru se întâmplă şi în timpul manevrelor NATO. Cu toate acestea, unii experţi în securitate consideră că este posibil ca ruşii să fi numit în mod deliberat ţintele pentru a intimida Occidentul, ştiind, desigur, că acestea vor fi interceptate. Astfel, au vrut să stârnească teama de care au nevoie pentru a ţine Occidentul în şah. Din acel moment, Scholz a încercat să evite escaladarea situaţiei.

    A fost o greşeală gravă, consideră Krause. “Semnalul nuclear” este o formă specială şi complexă de comunicare politică care s-a dezvoltat în timpul Războiului Rece. Prin aluzii pe care doar cunoscătorii le înţeleg, cealaltă tabără este anunţată la ce să se aştepte. Krause spune că în ciuda ameninţărilor, este important ca un lider să rămână calm şi raţional, să nu arate frică.

    Germania, republica fricii

    Scholz i-a semnalat stângaci lui Putin că poate intimida Germania dacă ameninţă cu arme nucleare. Descurajarea este o chestiune de mentalitate. Germanilor le lipseşte în general mentalitatea de descurajare, asta este ceea ce îl înnebuneşte uneori pe Krause: refuzul de a aborda raţional subiectul războiului, de a gândi la rece, de a calcula cu exactitate şi de a elabora o strategie inteligentă. Faptul că germanii lasă frica să domine, nu raţiunea.

    De unde vine această teamă? O teorie vede originea în Războiul de Treizeci de Ani, când mari părţi ale Germaniei au fost devastate cu brutalitate. Alţii localizează rădăcinile mai degrabă în Primul şi al Doilea Război Mondial, deoarece tradiţiile sunt încă vii.

    ADN-ul german: Responsabilitatea pentru două războaie mondiale, responsabilitatea pentru Holocaust. Istoricul Frank Biess scrie în cartea sa “Republica fricii”: “Cultura rememorării în Republica Federală a activat diferite aspecte ale acestui trecut, care au constituit apoi baza unor idei precare, adesea anxioase şi ocazional apocaliptice despre viitor.” Teama pronunţată de războiul nuclear este, prin urmare, proiecţia unui trecut catastrofal în viitor.

  • Probleme pentru Olaf Scholz. Cancelarul german va fi audiat astăzi

    Cancelarul german Olaf Scholz urmează să depună vineri mărturie în faţa parlamentarilor cu privire la rolul său, în calitate de primar al oraşului Hamburg, în combaterea unei fraude fiscale de mai multe miliarde de euro, într-un caz care ameninţă să îi păteze imaginea, relatează Reuters.

    Cancelarul german Olaf Scholz urmează să depună vineri mărturie în faţa parlamentarilor cu privire la rolul său, în calitate de primar al oraşului Hamburg, în combaterea unei fraude fiscale de mai multe miliarde de euro, într-un caz care ameninţă să îi păteze imaginea.

    În cadrul schemei “cum-ex” sau “extragerea de dividende”, băncile şi investitorii tranzacţionau rapid acţiuni ale companiilor în jurul zilei în care acestea plăteau dividendele, ascuzând proprietatea asupra acţiunilor şi permiţând mai multor părţi să recupereze în mod fals reducerile de impozit pe dividende.

    Această portiţă, acum închisă, a căpătat o dimensiune politică în oraşul portuar nordic Hamburg, din cauza lentorii autorităţilor, sub conducerea lui Scholz, de a cere rambursarea milioanelor de euro obţinute în cadrul acestui sistem de către o importantă bancă locală, Warburg.

    Warburg, care joacă un rol important în cel de-al doilea oraş ca mărime din Germania, şi-a plătit în cele din urmă factura fiscală de 50 de milioane de euro, după ce a intervenit ministerul federal de finanţe.

    Cazul ameninţă să îl pîteze imaginea cancelarului german.

    “Totul miroase foarte urât şi pur şi simplu nu se putea întâmpla fără influenţă politică”, a declarat Richard Seelmaecker, reprezentantul conservatorilor din opoziţie în comisie, pentru postul de televiziune ntv.

    Scholz, care a respins sugestiile de nereguli, va fi audiat vineri, de la ora 15.00(n.r. Ora României), de o comisie parlamentară din Hamburg care investighează această chestiune.

    “Aceasta a fost o problemă de doi ani şi jumătate”, a declarat recent Scholz reporterilor. “Au fost studiate nenumărate dosare, au fost audiate nenumărate persoane. Rezultatul este întotdeauna: Nu a existat nicio influenţă politică”.

    Dar informaţiile recente potrivit cărora procurorii care cercetează schema din Hamburg au descoperit 200.000 de euro în seiful unui politician local din partidul social-democrat aflat la guvernare al lui Scholz au reaprins suspiciunile de intervenţie politică în numele băncii.

  • Olaf Scholz: Putin va fi probabil capabil să menţină o ofensivă pentru „mult timp”

    Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că preşedintele rus Vladimir Putin a pregătit războiul împotriva Ucrainei cu cel puţin un an înainte de a-l declanşa şi a prezis că Putin va fi probabil capabil să menţină o ofensivă prelungită pentru „mult timp”.

    „Când nu va mai avea Rusia capacitatea de a continua această luptă? Când va rămâne Putin fără arme, fără fonduri? Sau acest lucru poate continua ani de zile?”, a fost întrebat Olaf Scholz în cadrul emisiunii „Face the Nation” de la CBS News.

    Nimeni nu ştie cu adevărat, a răspuns Scholz, dar planificarea îndelungată a lui Putin sugerează că acesta este pregătit pentru un efort de război susţinut. Scholz a spus că, deşi Putin „nu va recunoaşte cu adevărat”, el este conştient că Rusia resimte impactul sancţiunilor occidentale.

    Dar când a fost întrebat despre cele aproximativ 2 miliarde de dolari pe lună pe care Germania le-a cheltuit pentru gazul rusesc, cărbunele şi alte surse de energie – aproximativ aceeaşi sumă pe care Germania o trimite ca ajutor Ucrainei – Scholz a negat că îi oferă lui Putin o scăpare de la sancţiuni.

  • Eşec pentru Olaf Scholz. Partidul său a pierdut alegerile din cea mai importantă regiune germană

    Partidul social-democrat SPD al lui Olaf Scholz ar urma să obţină doar aproximativ 28% din voturi, faţă de 35% pentru creştin-democraţi, aflaţi din 2017 în fruntea acestei regiuni care a fost un bastion al stângii pentru mai multe decenii, relatează Le Figaro.

    SPD, învins cu doar o săptămână în urmă într-un alt land, în Schleswig-Holstein (nord), mai poate totuşi spera să se alieze, ca şi la nivel federal, cu Verzii, creditaţi cu 18% şi cu alte partide mai mici. Partidul de extremă-dreapta AfD, ar urma să obţină doar 5,5%.

    Nord-Westfalia este cel mai populat land din Germania şi este un puternic pol industrial. Regiunea are în componeţă oraşe precum Köln, Bonn, Düsseldorf sau Dortmund.

    Aceste alegeri reprezintă un nou eşec pentru Olaf Scholz, al cărui partid a pierdut în urmă cu o săptămână un alt scrutin şi a cărui popularitate suferă din cauza abordării sale realtiv rezervate cu privire la conflictul din Ucraina. Pe de altă parte, ea constituie un motiv de speranţă pentru CDU, revenită în opoziţie de la sfârşitul anului 2021 după 16 ani de domnie a Angelei Merkel şi înzestrată cu un nou lider, Friedrich Merz, care speră să obţină postul de cancelar în 2025.

  • Fără precedent. Cancelarul german Olaf Scholz îl ameninţă direct pe Putin: Nu îndrăzniţi să ne atacaţi

    Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că invazia Ucrainei reprezintă „întoarcerea la imperialism”. Scholz a lansat o serie de avertismente la adresa Moscovei: „Nu îndrăzniţi să ne atacaţi”.

    „Cu toţii trebuie să ne pregătim pentru faptul că avem un vecin care foloseşte violenţa. Şi trebuie să împiedicăm ca acest lucru să devină un cod de practică”, a declarat Scholz în timpul unei emisiuni TV, potrivit CNN.

    Germania discută achiziţionarea unui sistem de apărare antirachetă, a spus Scholz.

    De asemenea, Scholz a lansat o serie de avertismente la adresa Moscovei: „Nu îndrăzniţi să ne atacaţi”.

    Deşi „Zelenski are dreptate să ceară ajutorul tuturor celor din lume”, a spus Scholz, „nu ne vom angaja cu forţe militare – chiar dacă le numiţi trupe de menţinere a păcii – şi nu vom stabili o zonă de interdicţie aeriană”. Astfel de măsuri ar fi începutul unei „confruntări uriaşe între NATO şi Rusia”, a adăugat el.

    „NATO nu va face parte din acest război”, a spus el.

    NATO se pregăteşte pentru măsuri drastice în cazul în care Rusia ar folosi arme biologice şi chimice, a declarat Scholz.

    „Este posibil ca utilizarea armelor biologice şi chimice să nu se întâmple”, a spus el, dar a lansat un avertisment direct către Rusia: „Nu îndrăzniţi să o faceţi”.

  • Olaf Scholz, pregătit să devină noul cancelar al Germaniei. Ce planuri are coaliţia care va conduce cea mai puternică economie europeană

    România nu mai este singura ţară din Uniunea Europeană care are o coaliţie la guvernare alcătuită din trei partide ale căror culori sunt similare cu luminile unui semafor: PSD (roşu), PNL (galben), UDMR (verde). 

    După plecarea conservatoarei Angela Merkel din funcţia de cancelar, ce a condus Germania timp de 16 ani, Olaf Scholz îi va lua locul. Guvernul condus de el va fi unul de coaliţie, alcătuit din trei partide: Partidul Social Democrat (partid de centru-stânga, culoarea roşie), Partidul Liber Democrat(partid liberal de centru-dreapta, culoarea galbenă) şi Verzii/Alianţa 90 (partid ecologist de centru-stânga, culoare verde). 

    Agenda coaliţiei

    Guvernul lui Scholz va purta denumirea “Coaliţia semaforului” şi propune să-şi îndeplinească următoarele obiective pe plan intern:

    1. Eliminarea cărbunelui până în 2030.
    2. 80% din energia electrică a Germaniei să fie furnizată de surse regenerabile 
    3. Creşterea numărului de automobile electrice care să circule pe drumurile germane 
    4. Creşterea salariului minim de la 10 euro la 12 euro/oră 
    5. Ajutor financiar lunar de 500 euro acordat pentru fiecare copil prin sistemul social Kindergeld
    6. Legalizarea canabisului
    7. Scăderea vârstei de votare de la 18 la 16 ani, deşi numai 30% dintre germanii intervievaţi în cadrul sondajelor au aprobat ideea
    8. Creşterea drepturilor pentru imigranţi şi facilitarea dobândirii cetăţeniei

    Pe plan extern, noul guvern doreşte să facă Germania “o voce mai puternică” şi să fie mai dură în privinţa agresiunii ruse şi chineze, să crească bugetul pentru apărare. Germania va rămâne parte a acordului de partajare nucleară NATO şi va continua să găzduiască arme nucleare americane şi îşi propune să înlocuiască vechile aeronave germane.

    Opinia publică de la Washington, Paris şi Tokyo prevăd că administraţia lui Scholz nu va fi prea diferită de cea a lui Merkel. 

    Principalele figuri politice din noua coaliţie

    Olaf Scholz: Mulţi cred că social-democratul a câştigat alegerile pentru că, în stilul şi maniera sa, seamănă mult cu Angela Merkel. Calm şi liniştit, fostul ministru de finanţe şi-a dezvoltat o reputaţie de politician precaut, deşi a câştigat puncte electorale după cea dat frău liber fondurilor de la stat în timpul pandemiei.

    Annalena Baerbock: Ea a fost candidata Verzilor pentru funcţia de cancelar şi va fi ministru de Externe. Rămâne de văzut câtă putere va deţine cu adevărat. Sub Angela Merkel, cea mai mare parte a politicii externe a fost condusă şi stabilită de cancelar.

    Robert Habeck: El a condus Verzii cu Annalena Baerbock şi va conduce acum un aşa-numit super-minister care va combina economia şi mediul.

    Christian Lindner: În calitate de ministru de Finanţe, liderul democraţilor liberali va deţine “portofelul guvernamental”. Este de remarcat faptul că în timpul negocierilor de coaliţie, în ciuda faptului că s-a situat pe locul trei în alegeri, partidul său a obţinut câteva succese semnificative, forţându-i pe partenerii de coaliţie să renunţe la anumite părţi din planul ecologic printre care impunere a unei limite naţionale de viteză pe autostradă, dar şi în zona fiscală prin eliminarea unei propuneri de impozit pe avere.

     

  • Olaf Scholz, pregătit să devină noul cancelar al Germaniei. Iată cum arată agenda “coaliţiei semafor”

    România nu mai este singura ţară din Uniunea Europeană care are o coaliţie la guvernare alcătuită din trei partide ale căror culori sunt similare cu luminile unui semafor: PSD (roşu), PNL (galben), UDMR (verde). 

    După plecarea conservatoarei Angela Merkel din funcţia de cancelar, ce a condus Germania timp de 16 ani, Olaf Scholz îi va lua locul. Guvernul condus de el va fi unul de coaliţie, alcătuit din trei partide: Partidul Social Democrat (partid de centru-stânga, culoarea roşie), Partidul Liber Democrat(partid liberal de centru-dreapta, culoarea galbenă) şi Verzii/Alianţa 90 (partid ecologist de centru-stânga, culoare verde). 

    Agenda coaliţiei

    Guvernul lui Scholz va purta denumirea “Coaliţia semaforului” şi propune să-şi îndeplinească următoarele obiective pe plan intern:

    1. Eliminarea cărbunelui până în 2030.
    2. 80% din energia electrică a Germaniei să fie furnizată de surse regenerabile 
    3. Creşterea numărului de automobile electrice care să circule pe drumurile germane 
    4. Creşterea salariului minim de la 10 euro la 12 euro/oră 
    5. Ajutor financiar lunar de 500 euro acordat pentru fiecare copil prin sistemul social Kindergeld
    6. Legalizarea canabisului
    7. Scăderea vârstei de votare de la 18 la 16 ani, deşi numai 30% dintre germanii intervievaţi în cadrul sondajelor au aprobat ideea
    8. Creşterea drepturilor pentru imigranţi şi facilitarea dobândirii cetăţeniei

    Pe plan extern, noul guvern doreşte să facă Germania “o voce mai puternică” şi să fie mai dură în privinţa agresiunii ruse şi chineze, să crească bugetul pentru apărare. Germania va rămâne parte a acordului de partajare nucleară NATO şi va continua să găzduiască arme nucleare americane şi îşi propune să înlocuiască vechile aeronave germane.

    Opinia publică de la Washington, Paris şi Tokyo prevăd că administraţia lui Scholz nu va fi prea diferită de cea a lui Merkel. 

    Principalele figuri politice din noua coaliţie

    Olaf Scholz: Mulţi cred că social-democratul a câştigat alegerile pentru că, în stilul şi maniera sa, seamănă mult cu Angela Merkel. Calm şi liniştit, fostul ministru de finanţe şi-a dezvoltat o reputaţie de politician precaut, deşi a câştigat puncte electorale după cea dat frău liber fondurilor de la stat în timpul pandemiei.

    Annalena Baerbock: Ea a fost candidata Verzilor pentru funcţia de cancelar şi va fi ministru de Externe. Rămâne de văzut câtă putere va deţine cu adevărat. Sub Angela Merkel, cea mai mare parte a politicii externe a fost condusă şi stabilită de cancelar.

    Robert Habeck: El a condus Verzii cu Annalena Baerbock şi va conduce acum un aşa-numit super-minister care va combina economia şi mediul.

    Christian Lindner: În calitate de ministru de Finanţe, liderul democraţilor liberali va deţine “portofelul guvernamental”. Este de remarcat faptul că în timpul negocierilor de coaliţie, în ciuda faptului că s-a situat pe locul trei în alegeri, partidul său a obţinut câteva succese semnificative, forţându-i pe partenerii de coaliţie să renunţe la anumite părţi din planul ecologic printre care impunere a unei limite naţionale de viteză pe autostradă, dar şi în zona fiscală prin eliminarea unei propuneri de impozit pe avere.