Tag: OFIŢER ACOPERIT

  • Meleşcanu: Nu am fost nici înainte de ’89, nici după, ofiţer acoperit sau descoperit al unui serviciu

    Întrebat, la Gândul Live, dacă a fost ofiţer acoperit al unu serviciu de informaţii, fostul şef al SIE Teodor Meleşcanu, candidat independent la Preşedinţie, a răspuns: ”Nu am fost, nici înainte de 1989 şi nici după 1989, nici ofiţer acoperit, nici ofiţer descoperit. Lucrurile sunt extrem de simple”.

    Meleşcanu a mai precizat că a avut trei mandate de senator şi de fiecare dată a fost verificat de la CNSAS pentru perioada de dinaintea Revoluţiei.

    ”Am avut, la un moment, dat, de gând să încep un proces şi m-am liniştit după aceea. Şi, în pregătirea acestui proces, am solicitat în scris SIE şi SRI să îmi confirme dacă figurez sau nu în evidenţele respectivelor servicii. Răspunsul a fost: «Nu figuraţi în evidenţele noastre»”, a precizat el.

    Întrebat dacă el, personal, are o problemă morală dacă ar şti că preşedintele României a fost la un moment dat ofiţer acoperit al SIE, Meleşcanu a spus că ar avea o problemă morală dacă ar şti ”cu siguranţă” o astfel de informaţie care, însă, ”nu poate fi accesată de preşedintele României”.

    ”Pentru mine, ca cetăţean, un om care serveşte România şi ca preşedinte al României, un om care serveşte România este un om care îşi pune în slujba patriei talentele pe care le are. Asta este poziţia mea, a ceea ce reprezintă intreresul naţional şi care trebuie să fie poziţia noastră faţă de cei care îşi asumă riscuri, chiar şi cu libertatea şi viaţa lor, pentru a putea contribui la securitatea cetăţenilor acestei ţări”, a spus Meleşcanu.

    El a adăugat că nu l-ar interesa acest aspect, respectiv dacă preşedintele României a fost ofiţer acoperit şi nu ar solicita niciodată informaţii despre acest lucru.

     

  • Dezbrăcarea candidatului acoperit: striptease cu perversiuni

    Motivat de suspiciunea că premierul Victor Ponta ar fi încălcat legea lucrând ca ofiţer acoperit al SIE pe când era procuror, în perioada 1997-2001, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public să relateze că a încercat încă din 2013 să afle dacă în guvern sunt foşti sau actuali ofiţeri acoperiţi ai SIE, în ce perioadă au fost încadraţi şi dacă au fost specializaţi acolo, dar s-a izbit de refuzul repetat al şefului de atunci al SIE, Teodor Meleşcanu. Ca atare, preşedintele, conform declaraţiilor sale, a sărit ulterior peste acesta şi “a lucrat direct cu ofiţerii” din subordinea lui Meleşcanu.

    Preşedintele s-a ferit să încalce legea care interzice deconspirarea cadrelor serviciului inclusiv după ieşirea lor din activitate, făcând practic doar o declaraţie politică pe tema suspiciunii sale despre trecutul lui Ponta, deşi a adăugat că e gata oricând s-o susţină cu dovezi. Băsescu a prezentat două HG, din 2002 şi 2013, cuprinzând lista, respectiv actualizarea listei interne cu informaţii secrete de stat ale SIE, încercând să arate că a doua ar introduce într-un mod suspect şi fără avizul CSAT interdicţia de deconspirare a foştilor ofiţeri acoperiţi timp de până la 30 de ani de la ieşirea lor din activitate (o prevedere care însă încorpora standardele ORNISS de protecţie a informaţiilor clasificate). Un alt fost şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, a explicat în urmă cu câteva săptămâni că SIE a cerut de multă vreme ca protecţia informaţiilor respective să fie consacrată într-o HG care să devină publică, ca să nu mai apară cazuri când cineva putea dezvălui secrete ale SIE fără să ştie că încalcă legea: aşa s-ar justifica în textul HG din 2013 explicitarea amănunţită a tuturor interdicţiilor legate de dezvăluirile despre activitatea SIE, respectiv faptul că HG din 2013 a fost publicată în MO, în timp ce cea din 2002 a rămas secretă, având caracter militar).

    Preşedintele Traian Băsescu a amintit şi o interpelare din 2013 a fostului senator PSD Valer Marian către premier, inspirată de consilierul său parlamentar Ovidiu Ohanesian (unul dintre ziariştii răpiţi în Irak în 2005), în care figura şi întrebarea dacă Ponta a lucrat pentru SIE în perioada menţionată mai sus. Ceea ce nu a amintit Băsescu e că aceeaşi interpelare conţinea şi întrebarea dacă e adevărat că înainte de depunerea jurământului de premier din mai 2012, Victor Ponta a fost chemat de Traian Băsescu la Cotroceni, de unde ar fi vorbit la telefon cu presupusul său ofiţer de legătură de pe vremea “acoperirii” – o întrebare care face uşor hazlie susţinerea preşedintelui că interpelarea lui Marian a devenit de interes şi potenţial credibilă pentru el abia când a coroborat-o cu emiterea HG din 2013 şi cu refuzurile lui Meleşcanu de a-i devoala pe foştii acoperiţi din SIE.

    “Până când a plecat Meleşcanu eu nu am mai avut încredere în ceea ce-mi spune şeful SIE”, a conchis Traian Băsescu. Chiar şi fără Meleşcanu la cârmă, SIE aflat acum sub conducerea lui Silviu Predoiu a emis un comunicat în care a explicat legalitatea emiterii HG din 2013 şi faptul că listele interne cu informaţii secrete de stat ale diverselor instituţii nu sunt condiţionate de avizul CSAT. Prin urmare, dacă şeful statului l-a criticat iniţial doar pe Meleşcanu, ulterior şi-a extins tirul la adresa SIE în ansamblu, acuzat că se implică în politică, dar şi la adresa serviciilor în general, acuzate că, din cauza mecanismelor slabe de control civil, au căpătat prea multă putere şi ameninţă să acapareze influenţă în varii instituţii ale statului.

    Realitatea este că toate legile relevante, deşi protejează ferm secretele serviciilor, în special cele ale SIE, în acelaşi timp interzic secretizarea informaţiilor în scopul de a se favoriza sau ascunde încălcarea legii, iar atât CSAT, cât şi comisia parlamentară de control al SIE au dreptul să verifice dacă activitatea serviciului respectă Constituţia şi legislaţia. Aşa încât demersul preşedintelui este legitim, chiar dacă vine la capătul a zece ani în care Băsescu însuşi a încurajat creşterea puterii serviciilor şi le-a lăudat constant performanţele. Dar faptul că acest scandal vine în plină campanie electorală şi că are atât de direct ca ţintă scoaterea din cursă a lui Victor Ponta, strict prin jocul dosarelor, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, decredibilizează inevitabil demersul lui Băsescu şi, cel puţin pe moment, nu face decât să sufle vânt electoral în pânze atât lui Ponta, cât şi lui Meleşcanu, devenit brusc erou al “luptei cu băsismul”.

    Mai departe, presupunând că ar putea fi confirmată, acuzaţia preşedintelui Băsescu pe tema Victor Ponta – fost ofiţer acoperit nu implică o răspundere penală a premierului, singura răspundere posibilă fiind cea disciplinară, oricum inaplicabilă din moment ce Victor Ponta nu mai e magistrat. Chiar neconfirmată, acuzaţia a deschis însă un vast orizont de potenţială răspundere morală, ceea ce a început să mobilizeze forţele din politică şi societatea civilă interesate să oblige SIE să dezvăluie ce s-a întâmplat în perioada 1997-2001 în biografia premierului, iar pe acesta din urmă să demisioneze şi să-şi retragă candidatura la preşedinţie.

    Acest orizont poate fi lărgit atât de mult, încât scandalul să ricoşeze în mod grotesc în exterior (şeful PPE, Joseph Daul, i-a cerut deja premierului să clarifice chestiunea), în justiţie sau economie (a apărut chiar ideea că toate deciziile de până acum ale guvernului Ponta pot fi puse sub semnul întrebării, după modelul de la autodemascarea lui Robert Turcescu, când inclusiv oficiali din guvern s-au bucurat nu numai să pună la îndoială toată activitatea acestuia, dar şi să condamne presa în ansamblu că ar fi compromisă de spioni). Măsura perceperii pericolului în tabăra Ponta au dat-o deja reacţiile deplasate ale unor politicieni şi televiziuni care s-au grăbit să pretindă că Traian Băsescu ar suferi de boli psihice sau neurologice, coborând astfel şi mai mult nivelul unei campanii electorale deja marcate de vulgaritate şi derizoriu.

  • Băsescu: Ponta a fost ofiţer acoperit SIE între 1997 şi 2001

    Şeful statului a spus că unul dintre candidaţi trebuie să recunoască că este ofiţer acoperit, pentru că altfel, “îi va rânji în faţă fostul şef”. “Îi va rânji, când va fi preşedinte. Că îi rânjeşte acum, când este prim-ministru, încă mai merge”, a continuat Băsescu.

    “Victor Ponta trebuie să recunoască că în perioada 1997-2001 a fost ofiţer acoperit al SIE”, a anunţat preşedintele, precizând că acest lucru arată şi “saltul lui”.

    “A fost, în perioada 1997-2001, ceea ce explică şi propulsarea lui de la Parchetul de la Judecătoria de sector direct în Parchetul General. Nu este nicio bombă, este o realitate pe care eu sunt gata să o demonstrez”, a mai anunţat Băsescu.

    Şeful statului mai vorbit luni seară despre cazul Microsoft. Băsescu a negat că în dosarul Microsoft s-au primit dosare de la FBI. “Cea mai complexă informaţie am avut-o în 2009 legată de posibilă fraudare şi acea informaţie într-o manieră mult mai în detaliu a fost transmisă DNA şi de acolo a început uşor, uşor”, a afirmat preşedintele Traian Băsescu, precizând că informarea a venit de la serviciile româneşti.

    Întrebat dacă vor mai fi surprize în acest dosar, Băsescu a spus: “Da, vor mai fi”.

    Întrebat dacă e vorba inclusiv despre persoane, preşedintele a replicat scurt: “Inclusiv persoane”.

    Întrebat dacă EADS este un dosar mai extins decât Microsoft, preşedintele a declarat că nu vrea să vorbească despre un dosar aflat în investigaţie, dar a confirmat că este.

    “Am luat date din urmă pentru că am avut tot dosarul Microsoft acum şi am constatat că 9 firme şi persoane private, deci vorbesc dintre cei care au purtat comisioanele, sunt şi destul de comuni în informările pe care le-am avut despre Microsoft. Am găsit în Microsoft oameni pe care i-am regăsit şi în informări negative făcute pe EADS, făcute de structurile de securitate, nu ne ascundem acum”, a spus Băsescu.

  • Ponta, întrebat dacă a fost ofiţer acoperit: Dacă aş fi fost, trebuia să vă spun tot nu

    ”Dacă aş fi fost, trebuia să vă spun tot nu”, a răspuns Ponta unei întrebări la Adevărul Live.

    Ponta a susţinut că Traian Băsescu foloseşte cu un scop pur electoral o problemă importantă a societăţii româneşti, care ţine de încrederea în instituţii.

    ”De ce o foloseşte (Traian Băsescu – n.r.) pur electoral? Pentru că o va lăsa aşa. Dacă vreau să-l scot pe Iohannis din cursă, o să zic că e Iohannis. Dacă vreau să o scot pe Macovei, spun că Macovei e agentul. Dacă vreau să-l scot pe Ponta, spun că Ponta e. Deci dânsul are aşa o chestie şi cine o supără pe doamna Udrea, o s-o folosească”, a arătat Ponta.

    El a spus că nu crede că lucrurile se vor schimba în economia campaniei electorale dacă Băsescu va spune că Iohannis sau Ponta ar fi fost ofiţeri acoperiţi.

    ”Nu cred că dacă va zice că Iohannis e agent se va schimba ceva. Tot nu intră Udrea în turul doi. Nu cred că dacă va spune de mine se va schimba ceva. Ca preşedinte nu ai voie niciodată să foloseşti informaţii legate de instituţiile statului în scop electoral. Dacă le ai, e ilegal, dacă nu le ai, e escrocherie”, a spus Ponta.

    El a arătat că Băsescu creează, prin lansarea acestei teme, o atmosferă de tipul ”după mine potopul”.

    ”Legea spune că nu ai voie ca ofiţer acoperit să faci politică. Ce face domnul Băsescu e iresponsabil, are un scop meschin şi electoral”, a spus Ponta.

    El a precizat că a discutat cu şefii SRI şi SIE, George Maior, respectiv Teodor Meleşcanu, despre declaraţiile lui Traian Băsescu privind ofiţerul acoperit.

    ”Sigur că am discutat, pentru că ideea era să mergem în Parlament, să întrebe Parlamentul pe toţi, să se descopere. Candidaţii erau începutul. Ar fi urmat apoi Tăriceanu, Zgonea, membrii BP. Cei doi şefi au răspuns strict: nu există aşa ceva pentru că ar fi împotriva legii, iar noi nu încălcăm legea”, a mai spus Ponta.

     

     

     

  • Ungureanu: Băsescu se apropie periculos de limita instigării la infracţiune, cu ofiţerul acoperit

    Ungureanu a fost întrebat la RFI despre intenţia preşedintelui Traian Băsescu de a divulga numele celui despre care susţine că ar fi actual sau fost ofiţer acoperit şi candidat la alegerile prezidenţiale.

    “Preşedintele deja trece dincolo de limita exagerării politice şi a discursului politic şi se apropie periculos de mult de limita instigării la comiterea de infracţiune. În cazul în care are documente şi documentele sunt dovezi peremptorii, opozabile în justiţie şi crede că pe seama lor pot fi încălcate articolele legii 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, atunci s-o facă, dar o face pe riscul domniei sale. Este cetăţean al României şi trebuie să se supună tuturor legilor, aşa cum ne supunem cu toţii”, a susţinut Ungureanu.

    El a adăugat că Traian Băsescu “şi politic greşeşte foarte tare, sperând că în felul acesta stârneşte o furtună suplimentară în România”.

    ”Cred, pe de altă parte, că nu este ceea ce un şef de stat care a avut acces la informaţie confidenţială ar trebui să facă, pentru că în felul acesta se distruge unul din fundamentele, din principiile fundamentale ale raportului dintre diferitele componente ale sistemului naţional de siguranţă şi de apărare şi prima magistratură a ţării. Acest principiu este încrederea”, a mai spus Ungureanu.

    El a precizat că, dacă preşedintele Traian Băsescu are dovezi că ”un ofiţer care este activ” se află într-o situaţie de incompatibilitate, ar trebui să sesizeze organele de drept, respectiv parchetul.

    ”În cazul în care le face publice, pe cale de consecinţă devine şi el responsabil de încălcarea legii 182/2002 (…) Dacă este un fost ofiţer al unui serviciu de informaţii, chestiunea nu are absolut nicio relevanţă, pentru că ofiţerul în cauză, odată rezervist, poate să adopte orişice opţiune de viaţă, fiind numai legat prin unul dintre articolele acestei legi de obligaţia de a păstra timp de 30 de ani secretul asupra activităţii sale şi asupra a tot ceea ce a făcut pe durata angajării în acel serviciu. Dar în acelaşi timp, acest secret îl leagă şi pe terţul deţinător, deci inclusiv pe preşedinte de la a-l dezvălui, îl opreşte de la a dezvălui asemenea informaţii”, a explicat Ungureanu.

    Fostul şef al SIE a comentat, de asemenea, impactul pe care l-ar avea declaraţiile şefului statului asupra serviciilor de informaţii şi imaginii lor.

    ”Efectul acestui tip de declaraţie în lumea mai umbroasă a cooperării dintre serviciile de informaţii este devastator, pentru că arată că există posibilitatea în România ca oamenii politici, indiferent de nivelul pe care îl ocupă, să se preteze la jocuri politice, în condiţiile în care au avut acces ca beneficiari legali la informaţii confidenţiale, de orice natură. Prin extrapolare, aceasta arată că democraţia românească şi actorii ei principali nu sunt maturi, ceea ce nu face în niciun fel bine României”, a spus Ungureanu.

    Preşedintele Băsescu a declarat că va da amănunte despre ”ofiţerul acoperit” de faţă cu toată presa, precizând că nu are nicio informaţie de la serviciile secrete şi că, dacă, totuşi, ”printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru, acest lucru trebuie recunoscut”.

    Preşedintele a spus, răspunzând unei întrebări privind declaraţia vicepreşedintelui Comisiei de control SIE, Ilie Sârbu, potrivit căreia Serviciul a comunicat că nu e niciun candidat la prezidenţiale care să fie ofiţer acoperit, că răspunsul lui Ilie Sârbu ”acoperă doar o jumătate” din ceea ce el a declarat legat de acest subiect.

    ”Eu cred că ar fi foarte bine să ştim exact ce am declarat eu, pentru că răspunsul domnului Sârbu acoperă doar o jumătate din ceea ce eu am declarat. Eu am spus că este un fost ofiţer acoperit sau un ofiţer acoperit, pentru că, atunci când ştii despre cineva că a fost ofiţer acoperit, nu ştii şi când i-a încetat mandatul şi acesta este un lucru pe care trebuie să îl afli înainte de a fi candidat la Preşedinţie. Cetăţeanul să ştie că are un preşedinte care nu are nimic de ascuns”, a spus Băsescu, la TVR1.

    El a susţinut că ”Ilie Sârbu a minţit prin omisiune”.

    ”Domnul Sârbu a minţit prin omisiune astăzi, şi nu numai asăzi. Dânsul este într-o lungă campanie, de când am făcut această afirmaţie la un post de televiziune, nu conteneşte să îşi aducă aminte că nu există ofiţer acoperit. În familia dânsului, vrea să spună. Da’ dosarul lui Băsescu… Frate, dar îmi căutaţi dosarul de 25 de ani. Nu este. Ce v-am spus că este, aia s-a găsit la SRI, rapoartele de voiaj, nu altceva”, a mai arătat Băsescu.

    Întrebat dacă va face şi alte completări la această afirmaţie privind ofiţerul acoperit, preşedintele Băsescu a spus că nu va face acest lucru acum.

    ”Nu aş veni în acest moment, am şi eu o oarecare planificare, vreau să fie un moment în care să aibă acces toată presa, când voi spune un lucru sau altul”, a precizat Băsescu.

    Şeful statului a ţinut să menţioneze că ceea ce este cert, pentru că a văzut foarte multe speculaţii, este: ”să nu se aştepte nimeni că va fi un document al serviciilor secrete”.

    ”Nu poate fi aşa ceva, dacă aş fi primit informaţia scris de la SIE, spre exemplu, care i-a spus domnului Sârbu că nu există ofiţer acoperit printre candidaţi (…) Problema pe care am ridicat-o este dacă a fost un ofiţer acoperit. Eu sunt convins că o astfel de afirmaţie nu face rău nimănui, o astfel de recunoaştere, dacă va fi. Problema este alta, un fost ofiţer acoperit nu poate să fie liniştit, indiferent ce altă funcţie are”, a mai explicat Băsescu.

    Potrivit lui Băsescu, ”dacă ai ceva, când vorbim de preşedintele României, CV-ul tău trebuie să fie complet şi electoratul să ştie cine este cel care” candidează.

    Preşedintele a adăugat: ”Ar putea să fie nişte probleme, dacă ai fost cumva într-o situaţie de incompatibilitate, spre exemplu să fi fost angajat în justiţie, la acea vreme. Toţi fac trimitere la legea 303/2004, care a stabilit nişte incompatibilităţi, pentru judecători şi procurori, politicieni, membri ai Guvernului, dar legea 92/1992, la doi ani de la Revoluţie, avea o prevedere expresă, pentru procurori şi judecători, că nu pot fi ofiţeri acoperiţi”.

    Traian Băsescu a ţinut să repete că nu a primit “un astfel de document, cu nume şi prenume, de la vreun serviciu de informaţii al României”, în care să i se spună că a fost sau este ofiţer acoperit un membru al guvernului.

    ”Dacă s-ar fi întâmplat acest lucru, eu ar fi trebuit să tac. Sunt şef de stat şi ştiu ce înseamnă secretul de stat”, a adăugat Băsescu.

    El a afirmat că ”discutăm de o perioadă de după 1990”. ”Dacă, totuşi, printre candidaţi există un domn care a avut în trecutul lui un astfel de lucru care, repet, nu este nimic ruşinos, mai ales că vorbim despre o perioadă de după 1990, dar acest lucru trebuie recunoscut”.

    Traian Băsescu a arătat că a dorit să facă nişte precizări: ”Nu discutăm despre recunoaşterea de către vreun serviciu de informaţii a acestei stări de fapt, pentru că, repet, dacă ar fi existat aşa ceva, eu nu aş fi deschis niciodată subiectul, nu aveam voie. Cât timp nu a existat, am voie, nu divulg un secret de stat, ci exprim un punct de vedere”.