BusinessMagazin

Tag: offline

  • Unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa floristică locală o extensie omnichannel a florăriilor din offline

    Grupul Floria, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa floristică din România, adaugă în portofoliu InstaFlori.ro, o divizie care propune livrarea de flori pentru acasă sau pentru birou, oriunde în ţară, în 24 de ore. InstaFlori.ro reprezintă extensia omnichannel a Florăriilor Floria şi capitalizează experienţa în e-commerce şi în livrare naţională de flori a Grupului Floria şi know-how-ul din domeniul floristic.

    Platforma InstaFlori.ro reprezintă o premieră în România, prin modalitatea de livrare şi acoperirea naţională, magazinul online oferind flori de calitate premium pentru acasă sau pentru birou.  Spre deosebire de serviciile  de livrare de buchete care vizează în principal cadourile, InstaFlori.ro se adresează unui public mai larg, adept al conceptului Do It Yourself, persoane interesate şi implicate în decorarea spaţiilor în care trăiesc sau muncesc. De altfel, un studiu realizat la finalul anului trecut în reţeaua florariilor Floria a arătat că 40% din achiziţiile de flori sunt pentru acasă.

    InstaFlori.ro funcţionează ca extensie omnichannel a diviziei de florării fizice a Grupului Floria, care anul trecut a generat o cifră de afaceri de 7,7 milioane lei în 2019, cu 15% mai mult decât în 2018.

    Produsele de pe InstaFlori.ro sunt realizate de o echipă de designeri florali. Firele de flori sunt ambalate cu grijă într-o cutie personalizată şi sunt livrate prin curier, oriunde în România, în 24 ore. Expertiza logistică a grupului Floria garantează calitatea şi prospeţimea florilor oferite, iar cutia InstaFlori.ro asigură condiţii optime de transport.

    „Trendul ascendent al comerţului cu produse destinate confortului casnic este cel care ne-a inspirat în dezvoltarea acestui nou proiect online. Tendinţa pentru creşterea standardului de confort de acasă este o realitate europeană care începe să-şi facă simţită prezenţa şi la noi. Vânzarea florilor în cutie – letterbox flowers – este un nou trend international, care face produsul simplu de livrat şi oferă clientului libertate totală în ceea ce priveşte modul de aranjare”– declară Adrian Ciucur, CEO Grup Floria.

    Florile din portofoliu InstaFlori.ro sunt importate direct din Olanda, Columbia şi Ecuador. Clienţii au la dispozţie mai multe opţiuni de cumpărare: individual sau prin intermediul abonamentelor lunare, trimestriale ori anuale. Ei îşi pot alege data de livrare, tipul de flori, culoarea sau pot lăsa aceste aspecte pe seama designerilor florali.
     

  • Moda rămâne în offline

    Ambiţia industriei româneşti de modă de a rămâne în offline se vede în comportamentul întreprinzătorilor de îmbrăcăminte, încălţăminte ori accesorii, care se uită către spaţii stradale, generoase, cu vitrine atrăgătoare, situate central, în detrimentul magazinelor online sau al spaţiilor costisitoare din malluri.

    Monarh Concept este un showroom multibrand, un magazin fizic care adună zece branduri româneşti, IE Clothing, (brand de îmbrăcăminte) inspirat din tradiţia românească, Paisi, (producător de hiane de blană), Cielle Couture, (creator de rochii de seară şi de mireasă), La Ami, (brand de articole din piele naturală de reptile, struţ sau nurcă), Megami, producător de pijamalele handmade din mătase naturală pentru femei, Ama Pijama, (brand de pijamale pentru copii şi femei), Morph Parfumuri, Bubble of Beauty Jewelry, (brand de bijuterii), Pălăria Dărârlat şi Monarh Design.

    „Un comportament repetat creează un trend. Dacă majoritatea celor din sfera fashion se concentrează pe prezenţa în online, acest concept store are un obiectiv diferit, ce mizează pe o nevoie reală a clienţilor: satisfacţia unei achiziţii bune, respectiv alegerea piesei potrivite după un proces riguros de selecţie. Ideea unui concept store a venit în timp, iar unul dintre argumentele acestei decizii este costul ridicat al unui spaţiu închiriat în mall. Un showroom multibrand înseamnă şi o intersectare a comunităţilor fiecărui brand, ceea ce este un avantaj pentru expozanţi şi un plus pentru clienţi”, crede Larisa Lupoiu, designer vestimentar şi fondatorul brandului Monarh Design.

    Potrivit ei, Monarh Concept se adresează femeilor care nu au răbdare să aştepte o comandă câteva zile şi pot chiar să rămână dezamăgite din cauză că produsele nu corespund fotografiilor sau nu sunt mărimea potrivită. De altfel, locaţia centrală, bdul. Iancu de Hunedoara 33, este un punct forte, fiind o zonă centrală a Bucureştiului, accesibilă clienţilor. „Clientele Monarh Concept pot solicita şi o întrevedere cu designerul şi pot să comande o anumită ţinută sau accesorii personalizate.” 

    Magazinul a fost gândit de Larisa Lupoiu pornind de la nevoia clienţilor de a interacţiona direct cu producătorii, de a vedea produsele şi de a avea posibilitatea să probeze, eliminând astfel riscul returului. Totodată, ea spune că atunci când o clientă intră într-un magazin îşi doreşte să-şi cumpere din acelaşi loc şi rochia, şi pantofii, şi poşeta, şi parfumul, pentru a economisi timp, iar de cele mai multe ori are nevoie şi de o validare sau o sugestie pentru alegerile sale din partea cuiva avizat.

    „Ideea unui magazin era undeva în planurile de viitor, iar vestea că există un spaţiu central liber spre închiriere a mobilizat întreaga echipă. Am investit aproximativ două luni în amenajare, selecţia expozanţilor şi pregătirea evenimentului de inaugurare, iar investiţia în utilitare şi deco s-a ridicat la 20.000 de euro”, a mai spus antreprenoarea. Spaţiul are 86 de metri pătraţi.

    Monarh a fost deschis la începutul lunii septembrie, iar Larisa Lupoiu spune că numărul clienţilor creşte de la o zi la alta, iar la fel, se întâmplă şi cu numărul de cereri ale altor branduri de a-şi expune produsele în magazine. În primele două săptămâni, numărul bonurilor emise s-a ridicat la 30.

    Potrivit Larisei Lupoiu, selecţia celor nouă branduri partenere a fost realizată astfel încât să aibă produse variate în showroom, de la haine casual, ţinute de eveniment, poşete, pălării, bijuterii şi parfumuri la pijamale pentru femei şi copii. Ea adaugă că îşi propune să colaboreze şi cu un producător de pantofi.

    „Aşa cum publicaţiile au o determinare ca printul să existe pentru totdeauna, aşa şi creatorii vestimentari vor ca magazinele fizice să reprezinte o atracţie pentru public şi să fie în continuare cea mai plăcută şi eficientă formă de achiziţie.”

    Potrivit reprezentanţilor Monarh Concept, clienţii magazinului sunt persoane cu venituri medii şi mari, în special femei preocupate de fashion, care consideră că fiecare ţinută a sa este un aliat, ce îi completează calităţile. Unul dintre cele mai căutate produse de către cliente este o rochie-sacou din colecţia Monarh Design, cu volane din mătase, prevăzută cu cordon. „Îmbinarea a două piese vestimentare creează o piesă hibrid de impact, pe care şi-o doresc multe persoane pasionate de fashion care vor să iasă din tipar.”

    Referitor la comportamentul de achiziţie, antreprenoarea precizează că femeile consideră o rochie de eveniment drept o investiţie în imaginea lor, motiv pentru care sunt dispuse să achite o sumă mai mare de bani, deşi produsul va fi purtat o dată sau doar de câteva ori.

    „Acesta este un indicator relevant, care ne ajută să ne ghidăm în producţie, dar şi un semnal că trebuie să educăm publicul şi cu privire la ţinutele de zi cu zi, care sunt, la rândul lor, elemente ce contribuie la brandul personal”, conchide Larisa Lupoiu.

    Pe piaţa locală mai există modele de astfel de asocieri, precum asociaţii ori marketplace-uri online care au evoluat în această formă pe o piaţă puternic concurenţială.

    Din ce este format monarh concept:

    Monarh Design a fost creat de Larisa Lupoiu în urmă cu doi ani, după ce a lucrat încă din 2012 în domeniu, timp în care spune că a experimentat diverse forme ale unui business în fashion. A ales să producă haine şi accesorii cu notă boemă, piese exclusiviste care să stimuleze pasionatele de modă să iasă din zona de confort. De asemenea, pe lângă serviciile şi produsele obişnuite, a creat şi o linie made to measure.

    Pălăria Dădârlat este un brand creat în 1896 de Ion Dădârlat în Săliştea Sibiului, fiind prima fabrică românească de pălării.  Pasiunea pentru acest tip de accesorii s-a transmis din generaţie în generaţie, iar astăzi atelierul familiei este reprezentat de Dan Dădârlat, nepotul fondatorului, şi Mădălina Dădârlat, strănepoata acestuia.

    IE Clothing, fondat de tinerii designeri Iulia Ghenea şi Emilia Tudoran, este un brand inspirat din tradiţia românească, reinterpretat într-o manieră modernă şi avangardistă. Porţile atelierului unde sunt realizate produsele au fost deschise în anul 2018, iar iile au fost reinterpretate.
    Cielle Couture este un brand axat pe rochii de seară şi de mireasă, creat de Cristina Trandafir în 2002. Compania, cu experienţă şi activitate de peste un deceniu pe piaţa românească şi la târgurile din străinătate, îşi comercializează produsele în România. în oraşele Constanţa, Bucureşti, Iaşi, Arad şi Buzău şi în Germania, la Berlin, iar în prezent este în curs de extindere.

    LA.AMI este un brand care a luat naştere din dorinţa de a face cât mai cunoscute produsele din piele naturală de reptilă publicului feminin din România. Este un brand ce oferă produse autentice, realizate manual, din piele naturală de reptile, struţ sau nurcă, importată din Indonezia. Produsele sunt realizate manual, atelierul fiind localizat în regiunea Toscana, în Florenţa, de tăbăcari cu experienţă în domeniu şi comercializate în România prin intermediul site-ului şi magazinelor partenere.

    Ama Pijama este un brand de pijamale, care cuprinde o gamă variată de produse în diferite culori şi stiluri, atât pentru copii, cât şi pentru femei. Compania a fost înfiinţată în 2009 de patru tineri cu pregatire profesională în domenii diferite, precum web design, fotografie, marketing şi vânzări, iar pijamalele sunt fabricate exclusiv în România.

    Bubble of Beauty Jewelry este o firmă care produce bijuterii handmade, din aur sau argint, realizate unicat, gândite şi create de designerul Ana Maria Simoiu. Atelierul a fost înfiinţat în 2017, în Râmnicu Vâlcea.

    Paisi este un brand de haine de blană, a cărui poveste a început acum şapte decenii în Grecia, devenind la mijlocul anilor ’70 unul dintre cei mai mari furnizori de blănuri din Europa. Produsele sunt realizate din diferite tipuri de blănuri, acoperind o paletă coloristică variată.
    Megami este un producător de pijamale ce se adresează femeilor. Produsele sunt făcute handmade din mătase naturală, iar modelele sunt inspirate din diverse culturi.

    Morph Parfumuri este un brand italian de nişă, creat pentru pasionaţii de esenţe tari, care sfidează tendinţele actuale, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii brandului.

  • Secretul în afaceri: să ştii când să îţi alegi momentul să schimbi modelul de business. Povestea unui brand, de la un nume necunoscut la unul dintre cei mai mari jucători

    În urmă cu nouă ani, businessul Floria însemna doar un magazin online de flori, printre primele din România. Astăzi grupul are şi prezenţă în offline – prin şase florării fizice – şi activează puternic şi pe segmentul B2B (business to business) prin import şi distribuţie de plante şi flori la nivel naţional, poziţionându-se astfel ca o alternativă pentru brokerii de flori din Olanda.
     
    Anul trecut a adus o schimbare de focus, din retail, unde Floria este un brand recunoscut drept un jucător important, către segmentul B2B. După consolidarea operaţiunilor în Bucureşti, am decis să ne extindem la nivel naţional, dat fiind că dispunem de resurse pentru a gestiona comenzi de oriunde din ţară. Am integrat modelul brokerilor de flori şi plante din Olanda, care preiau comenzile prin personal de tip key account de la depozitele regionale, şi prin webshopuri de la florării şi florişti independenţi. Pentru aceştia, livrarea la adresă reprezintă un avantaj operaţional important, având acces direct la flori proaspete din stocul producătorilor din Olanda”, explică Adrian Ciucur, CEO-ul grupului Floria, extinderea businessului din retailul online şi offline către segmentul B2B. 
     

  • Cum ajungi de la un site in Bucureşti la o afacere răspândită în toată ţara cu sute de mii de clienţi şi afaceri de zeci de milioane

    Anul trecut a adus o schimbare de focus, din retail, unde Floria este un brand recunoscut drept un jucător important, către segmentul B2B. După consolidarea operaţiunilor în Bucureşti, am decis să ne extindem la nivel naţional, dat fiind că dispunem de resurse pentru a gestiona comenzi de oriunde din ţară.
     
    Am integrat modelul brokerilor de flori şi plante din Olanda, care preiau comenzile prin personal de tip key account de la depozitele regionale, şi prin webshopuri de la florării şi florişti independenţi. Pentru aceştia, livrarea la adresă reprezintă un avantaj operaţional important, având acces direct la flori proaspete din stocul producătorilor din Olanda”, explică Adrian Ciucur, CEO-ul grupului Floria, extinderea businessului din retailul online şi offline către segmentul B2B. 
     
    Până la această schimbare, compania s-a concentrat pe businessul de retail online, iar din 2015 şi pe cel offline prin deschiderea primei florării fizice în Bucureşti. Mai exact, povestea Floria începe cu puţin timp înainte de 18 iulie 2010, când magazinul online Floria.ro a primit prima comandă.  De atunci, businessul online Floria a crescut constant, în primii ani cu rate anuale de peste 50%, apoi mai temperat, însă tot cu rate de creştere de două cifre. 
     
    „Anii cu cea mai spectaculoasă dinamică au fost desigur cei de început, când creşterile anuale erau de peste 50%. În ultimii trei ani, odată cu maturizarea businessului şi creşterea cifrei de afaceri, ne-am focalizat pe optimizare, urmărind o creştere constantă de 20% de la an la an”, subliniază Marina Popescu, directorul general al Floria.ro.
     
    Acum, obiectivul Floria pe segmentul online B2C (business to consumer) este să îşi menţină poziţia de lider pe piaţa locală şi să aibă o dinamică superioară evoluţiei organice a pieţei, completează ea. În cei nouă ani de activitate, Floria.ro a onorat comenzi în valoare de 30 milioane de lei, livrând flori pentru peste 100.000 de clienţi, care au realizat cel puţin o comandă în această perioadă de timp. Cele mai populare flori comandate au fost trandafirii, peste 1,5 milioane de fire fiind livrate în cei nouă ani de existenţă a magazinului online Floria.ro. După trandafiri, bujorul şi laleaua sunt următoarele flori preferate de către români, potrivit un sondaj realizat de Floria.ro în luna iulie pe un eşantion de 367 de persoane. 
     
    Valoarea medie a unei comenzi realizate pe Floria.ro s-a menţinut relativ constantă pe parcursul anilor la circa 200 lei, în condiţiile în care una dintre strategiile constante ale magazinului online de flori a fost aceea de optimizare a preţurilor, minimizând costurile reflectate în preţul final. 
     
    „În ultimii ani am optimizat continuu şi am absorbit fluctuaţiile de curs şi creşterile salariilor, astfel încât clienţii să poată avea opţiuni pe toate nivelurile de preţ, iar comanda medie să rămână constantă, în jurul a 200 de lei”, punctează Marina Popescu. 
     
    În continuare, pe zona de online, Floria are în plan dezvoltarea unui nou produs – flori pentru acasă, în condiţiile în care piaţa se maturizează, iar clienţii care s-au obişnuit deja să cumpere online diverse bunuri de consum fac pasul următor către comanda de produse perisabile. Potrivit sondajului realizat de Floria.ro în iulie anul acesta, aproape jumătate dintre respondenţi îşi cumpără des flori pentru acasă, iar cei mai mulţi preferă florile la buchet, pe care însă le aleg ei, numărul celor care cumpără buchete gata făcute fiind simţitor mai mic (36%). Astfel, Floria mizează pe faptul că românii vor achiziţiona recurent flori pentru uz personal sau pentru birou din mediul online – fie de pe magazinul online propriu fie de pe magazinele online ale marilor retaileri.
     
    Pe segmentul online, vânzările de flori din România se situează la circa 10 milioane de euro, iar per total piaţa locală de flori se ridică la aproximativ 200 milioane de euro, potrivit estimărilor Floria. Valoarea reală a vânzărilor de flori este dificil de estimat cu exactitate în condiţiile în care multe florării fizice fac şi livrări, fără a separa businessul online de cel offline, iar la nivelul întregii pieţe de profil zona gri are o pondere substanţială.
     
    „În continuare este extrem de dificil să evaluăm piaţa, atât piaţa de floristică, cât şi cea a vânzărilor online de flori. Principalul impediment pentru o evaluare corectă a pieţei totale rămâne evaziunea fiscală, iar pentru online, e chiar mai complicat, pentru că multe florării fac şi livrări, fără a avea o entitate juridică separată pentru online”, explică ea. 
     
    În prima jumătate a acestui an, veniturile Floria.ro au crescut cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, magazinul online de flori înregistrând o cifră de afaceri de 4,3 milioane de lei. Avansul a fost generată de majorarea numărului de clienţi noi, precum şi de creşterea comenzilor de la clienţii deja existenţi ai Floria.ro. Anul trecut, Floria.ro a înregistrat venituri de 6,5 milioane lei, generând astfel 30% din afacerile consolidate la nivel de grup – 22 milioane de lei. Pentru anul curent, magazinul online de flori şi-a bugetat o creştere a afacerilor de peste 15%, până la 7,5 milioane de lei, în condiţiile în care piaţa de profil se află în prezent în faza de consolidare.
     
    În martie 2015, Floria a început şi extinderea în offline, deschizând prima florărie fizică, pe strada Ion Câmpineanu. A urmat apoi conceptstore-ul din piaţa Dorobanţi din Bucureşti, lansat în noiembrie 2015 cu o investiţie de 200.000 de euro. Acum, grupul Floria deţine 6 florării offline, poziţionate pe segmentul premium: 2 spaţii stradale în Bucureşti (Câmpineanu şi Dorobanţi), 2 spaţii în centre comerciale în Bucureşti (AFI Cotroceni si Băneasa Shopping City), o florărie în Terminalul Sosiri din Aeroportul Henri Coandă, precum şi o florărie în Ploieşti. După consolidarea poziţiei în retailul de flori, online prin Floria.ro şi offline prin cele 6 florării ale reţelei, grupul Floria s-a concentrat pe vânzările B2B. 
     
    Astfel, grupul Floria a devenit o alternativă locală la brokerii de flori din Olanda, divizia B2B realizând vânzări en gros către clienţi tip key account (hipermarketuri şi supermarketuri) şi IMM (florişti, florării şi depozite de flori). Extinderea către segmentul B2B a început în urmă cu aproape trei ani, odată cu investiţia de peste 100.000 de euro într-un depozit propriu care funcţionează ca hub logistic pentru distribuţia naţională către depozite de flori şi plante din întreaga ţară. În prezent, grupul Floria are două huburi logistice, situate în Bucureşti şi Piatra Neamţ, prin intermediul cărora realizează importul direct al florilor şi plantelor şi distribuţie naţională B2B. „Anul trecut ne-am propus să ne focalizăm pe dezvoltarea către segmentul B2B, iar astăzi suntem principalul furnizor local de plante şi flori pentru hipermarketuri şi supermarketuri, cu prezenţă în Bucureşti şi alte 25 oraşe ale ţării”, subliniază Adrian Ciucur. Grupul Floria are în prezent contracte pentru distribuţia de flori şi plante cu lanţuri internaţionale precum Carrefour, Brico Depot, Selgros şi Mega Image.
     
    Nişa de distribuţie către key accounts este o direcţie strategică pentru businessul Floria pe segmentul B2B, dat fiind că florile sunt căutate în hipermarketuri, mai ales în oraşele de dimensiuni mici şi medii. 
     
    „Cererea din partea clienţilor finali există şi este în creştere, iar noi suntem partenerul local prin care poate fi asigurată o ofertă calitativă, promptă, naţională şi foarte adaptată local, preferinţele pentru flori fiind diferite de la o regiune la alta”, punctează el. 
    Divizia B2B a generat anul trecut 57% din veniturile grupului, respectiv 12,5 milioane de lei, dinamica pe acest segment fiind susţinută de vânzările în creştere ale depozitului de flori şi plante şi concentrarea pe distribuţia către clienţii cu volume mari – hipermarketuri şi supermarketuri. Vânzările B2B către clienţii key account se desfăşoară prin echipa de vânzări dedicată, în timp ce vânzările către IMM se realizează prin intermediul platformei online de comenzi, în care floriştii şi reprezentanţii florăriilor din toată ţara pot comanda florile direct în florărie sau atelier.
     
    În parteneriatul cu lanţurile de super şi hipermarketuri, Floria mizează pe know how-ul şi expertiza în domeniu, cunoaşterea clienţilor din toată ţara, pe resurse logistice competitive care asigură livrările în condiţii optime de temperatură şi timp, precum şi pe abordarea profesionistă a proceselor de distribuţie şi import. Pentru acest an, grupul Floria estimează o cifră de afaceri consolidată de peste 40 milioane de lei, în creştere cu peste 80% faţă de 2018. Anul trecut, creşterea businessului Floria a fost de 35% la nivel consolidat. Echipa totală a grupului Floria numără în prezent 80 de persoane.

  • Un pas în online, doi în offline: evoluţia afacerii Diane Marie, lansată de o fostă corporatistă îndrăgostită de lumea vânzărilor

    Începută iniţial cu un atelier şi o platformă online, afacerea cu pantofi Diane Marie s-a extins ulterior şi prin intermediul unor magazine partenere, din ţară, cât şi prin două magazine fizice: unul deschis în Centrul Vechi al Capitalei şi al doilea inaugurat recent pe Calea Moşilor.
    Diana Nedea este absolventă de ASE şi spune că a lucrat înainte de a înfiinţa atelierul de producţie în ceea ce numeşte „joburile standard de absolvent de ASE, în multinaţionale, în vânzări“, mai întâi la Vodafone şi apoi la LG. S-a hotărât să meargă pe alt drum în 2011, după un concediu de două săptămâni, pentru că s-a implicat în acest proiect, care iniţial ar fi fost o divizie a afacerii părinţilor săi, antreprenori din 1996.
    Povesteşte că a avut primul contact cu lumea vânzărilor în 2008 „şi a fost dragoste la prima vedere”. De atunci a rămas în acest domeniu, experimentând sistemul corporaţiilor, unde totul este organizat până la ultimul detaliu, dar şi organizarea într-o companie mică, unde responsabilităţile niciodată nu se termină odată cu „fişa de post“. A ales, spune ea, o cale de mijloc prin antreprenoriat, „unde mă pot ocupa în continuare de partea de vânzări, dar şi de fazele premergătoare etapei de vânzări. Este un mare avantaj pentru mine să am acces la întregul proces în toată complexitatea lui, pentru că atunci când deţii «the big picture» totul este foarte logic şi toate etapele sunt interconectate“.Cea mai grea etapă din aventura antreprenorială a fost în primul an de activitate a atelierului de încălţăminte, din cauza fluctuaţiei mari de personal şi a lipsei forţei de muncă.


    „Cred că primul an a fost cel mai dificil. Spre sfârşitul anului 2012 deja aveam o echipă stabilă – care este încă prezentă în business – şi deja lucrurile se aşezau pe un făgaş stabil. Un moment cheie a fost deschiderea magazinului din Centrul Vechi. Acesta ne-a dat oportunitatea unui feedback direct din partea clienţilor, iar contactul direct cu aceştia şi-a pus în mod cert amprenta asupra colecţiilor ce au urmat”, povesteşte ea. 
    Investiţia în noua unitate s-a ridicat la 10.000 de euro, fondurile fiind folosite pentru amenajări, fără a lua în calcul stocul de produse. Motivaţia a venit în primul rând din dorinţa de a avea un spaţiu mai accesibil pentru autoturisme, spune Diana Nedea. „Calea Moşilor, deşi nu este o zonă comercială – cum de altfel nu este nici Centrul Vechi – este o zonă uşor accesibilă, are locuri de parcare şi este relativ aproape de centrul oraşului.” 
    Anul trecut, Diane Marie a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 500.000 de euro, în creştere cu 5% faţă de 2017. „Pentru noi, anul 2019 a însemnat foarte multe modificări. Am scăzut nivelul de producţie faţă de 2018 pentru că ne-am dorit să ne concentrăm mai mult pe calitate. De asemenea, structura businessului s-a modificat mult. Dacă în 2018 peste o treime din producţie se livra către magazinele partenere din ţară, în anul 2019 procentul a scăzut la sub 20% pentru a ne concentra pe reţeaua proprie de magazine online, cât şi offline”, descrie fondatoarea firmei Diane Marie parcursul activităţii businessului din primul semestru al acestui an. De asemenea, aşteptările sale vizează o creştere a cifrei de afaceri cu cel puţin 30% prin prisma noii unităţi deschise în Capitală.  
    Odată cu deschiderea unităţii de pe Calea Moşilor, antreprenoarea a lansat şi o colecţie specială, cu produse „în culori pastel, ce pot fi combinate oricum între ele, cu genţi şi balerini sau pantofi cu toc comod pictate cu elemente florale şi mandale”, în parteneriat cu brandul de genţi Lyria. Diana Nedea spune că a reuşit astfel să creeze o colecţie în care a alăturat experienţei Diane Marie creativitatea antreprenoarei-designer Armina Popeanu, din spatele brandului Lyria.
    Anual, compania vinde în jur de 10.000 de perechi de pantofi. Cu toate că nu a observat modificări în ce priveşte puterea de cumpărare, Diana Nedea spune că anul 2019 a venit cu schimbări majore în ceea ce priveşte produsele căutate de clientele sale. „S-a remarcat o creştere foarte mare pentru produse comode, balerini şi alte tipuri de pantofi fără toc. Procentul de cliente ce revin se menţine, împreună cu un coş mediu de 1,3 perechi. Ce am remarcat însă este orientarea către produse comode, casual, balerini şi flats.”  


    Potrivit ei, vânzările online cresc de la an la an. „Este o evoluţie care ne bucură şi care ne confirmă că produsele noastre sunt dorite de femeile din România şi nu doar din Bucureşti.” Antreprenoarea spune că preferinţele sunt comune în cazul ambelor canale de vânzare. „Singura diferenţă între cele două este varietatea mai mare de produse vândute în magazinul offline pentru că, deşi poate ajungi în magazin hotărât pentru un anume produs, după probe găseşti ceva ce se potriveşte mai bine pe calapodul tău.”
    Ea remarcă faptul că piaţa locală a fost invadată în ultima vreme de produse ieftine, a căror calitate nu este raportată corect nici chiar la preţul scăzut al acestora. „În mod cert, acest lucru s-a simţit şi în evoluţia vânzărilor noastre. Cred totuşi că într-o lume mereu în mişcare în care timpul şi resursele sunt din ce în ce mai limitate, clientul român caută în permanenţă un raport corect calitate/preţ.”
    De-a lungul anilor de activitate, principalele provocări cu care antreprenoarea s-a confruntat în dezvoltarea businessului au fost reprezentate în primul rând de modificările legislative permanente, deoarece, „din cauza lor, este foarte greu să poţi face predictibilităţi, să poţi proiecta un business pe termen lung”. Totodată, spune ea, în industria în care activează o mare provocare este şi recrutarea de personal. „Durează foarte mult formarea unei echipe profesioniste, cu atât mai mult cu cât şcolile de meserii şi de formare profesională sunt inexistente.”
    Momentan, Diana Nedea nu plănuieşte deschiderea altor magazine offline, deoarece vrea să se concentreze în primul rând pe cele două unităţi existente şi pe magazinul online. „Ne dorim foarte mult să lansăm varianta internaţională a site-ului şi să pornim livrările internaţionale. Acestea există deja, dar de cele mai multe ori către clienţi existenţi sau către români stabiliţi în străinătate.”  
    În viitor, nu cel foarte apropiat însă, antreprenoarea spune că este tentată de o extindere în Timişoara, Cluj şi Iaşi, acestea fiind oraşele cu cea mai mare cerere în magazinul online Diane Marie. „Momentan nu există planuri concrete către această direcţie, dar suntem siguri că prezenţa noastră fizică în aceste oraşe ar fi un mare plus”, conchide ea.

  • Care sunt avantajele şi dezavantajele comerţului online

    Dezvoltarea comerţului electronic a dus la creşterea concurenţei în retail, businessurile online concurând nu doar între ele, ci şi cu magazinele tradiţionale, care au fost nevoite să îşi revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitivi pe piaţă, în condiţiile în care barierele de intrare în online sunt astăzi mai mici decât cele aferente offline-ului. Platformele de tip marketplace le permit comercianţilor mici să vândă online, fără a investi în propriul magazine online.

    „Ne aflăm în faţa unei revoluţii digitale. Cred în continuare că suntem la început, chiar dacă se vorbeşte de revoluţie digitală încă de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul că acum zece ani, topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar în prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie”, a declarat Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, cel mai mare retailer online din România, prezent şi în ţările din regiune, în cadrul conferinţei „Competitivitatea în noua eră digitală – oportunităţi şi provocări”, organizată de Digital Citizens România săptămâna trecută, în parteneriat cu Ziarul Financiar şi Business Magazin.

    În urmă cu zece ani, pe primul loc în top 10 al celor mai valoroase companii din lume era Exxon Mobil – gigantul american din energie, care acum ocupă ultimul loc în clasament. Acesta, la fel ca şi celelalte companii din domeniul energiei, bancar şi retail, au fost detronate de companiile de tehnologie, astfel că în prezent cea mai valoroasă companie din lume este producătorul american de software Microsoft, urmat de Apple, Amazon şi Alphabet (compania-mamă a lui Google).

    Ca atare, digitalizarea a luat avânt la nivel mondial, tehnologia regăsindu-se în prezent în absolut orice domeniu de activitate, contribuind la eficientizare, reducere de costuri şi productivitate crescută. În retail, integrarea tehnologiei a dus la apariţia unui nou segment de piaţă – online-ul –  şi la crearea unor giganţi globali precum Amazon şi Alibaba. Totodată, digitalizarea a dus şi la reducerea barierelor pentru demararea unui business online cu ajutorul platformelor de tip marketplace. Astfel, comercianţii mici pot accesa la rândul lor clienţii din mediul online, iar aceştia au la rândul lor o varietate mai mare de produse şi preţuri mai mici ca urmare a concurenţei crescute.

    Care sunt avantajele comerţului online? Pe scurt: o gamă mai mare de produse disponibile la nivel naţional, acelaşi preţ disponibil oriunde în ţară, scăderea preţurilor din offline prin transparenţă (clienţii pot intra pe internet atunci când se află într-un magazin fizic pentru a verifica preţul unui produs online) şi timp economisit de clienţi. Mai exact, potrivit unui studiu coordonat de Eduard Dinu, profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice, un consumator final economiseşte 41 de minute atunci când alege să facă o achiziţie online şi nu direct dintr-un magazine fizic.

    „Concluzia filosofică a studiului este că e-commerce-ul nu este altceva decât o modalitate prin care utilizatorul final cumpără timp plătindu-l cu încredere. Prin aceste puţine cuvinte am surprins şi principalele neajunsuri pe care le are România care împiedică dezvoltarea mult mai accelerată a comerţului online la nivelul ţării. Neajunsurile specifice României sunt două – faptul că noi ca popor nu valorizăm timpul şi că stăm foarte prost la capitolul încredere. Cele două elemente ne fac să avansăm cu frână de mână trasă ca specific naţional în ceea ce priveşte e-commerce-ul. Peste acestea, vin şi neajunsurile Uniunii Europene”, a punctat Eduard Dinu, profesor universitar doctor în cadrul ASE Bucureşti.

    În ceea ce priveşte competitivitatea, a adăugat el, economia de timp obţinută de clientul final printr-o achiziţie online vs. offline (cele 41 de minute) a fost cuantificată în studiu, luând în considerare salariul minim orar, numărul total de cumpărături online la nivelul lui 2017, numărul total de cumpărători online şi numărul mediu de comenzi per utilizator. „Astfel, a rezultat o economie de 136 milioane de euro la nivelul României în anul 2017 prin intermediul comerţului online.”

    În cazul magazinelor online, ponderea cheltuielilor variabile în total costuri este mai mare decât în cazul retailerilor tradiţionali. Spre exemplu, cheltuielile cu chiria pentru spaţiul magazinului tradiţional reprezintă o cheltuială fixă, în timp ce comercianţii online plătesc un comision din vânzările generate pe platforma marketplace unde îşi vând produsele, iar acest lucru are un impact favorabil la nivelul pragului de rentabilitate, a explicat Eduard Dinu. „Şansele de a opera profitabil sunt mai mari astfel în cazul companiilor de e-commerce”, a subliniat el, adăugând însă că există şi reversul medaliei – costurile de curierat pentru livrarea comenzilor.

    Un alt avantaj al businessurilor de comerţ online este productivitatea crescută per angajat.

    „Ponderea angajaţilor cu studii superioare în total personal într-o firmă 100% de e-commerce este mult mai mare decât într-o companie de retail clasic. Ca atare şi productivitatea este mult mai mare. În 2016, în cazul Dante International, compania care operează magazinul online eMAG, productivitatea per angajat a fost de 400.000 euro, în timp ce în cazul Carrefour aceasta s-a situat la 139.000 euro”, a menţionat Eduard Dinu.

    Cu toate acestea, de ce nu şi-a atins însă comerţul online potenţialul maxim în România? „Sunt o serie de factori demografici care încetinesc procesul de digitalizare în România, cum ar fi nivelul de venituri, abilităţile lingvistice (pentru a putea cumpăra de la retaileri online străini; spre exemplu locuitorii din Belgia vorbesc limba franceză şi pot cumpăra online de pe Amazon Franţa), lipsa încrederii în cumpărăturile online, rata de penetrare a cardurilor în general, inclusiv a celor de credit, precum şi nivelul de dezvoltare a infrastructurii”, a precizat Norbert Maier, managing economist în cadrul companiei de consultanţă Copenhagen Economics, prezentă în patru ţări din Europa. El a atras atenţia asupra faptului că dezvoltarea retailului nu este liniară – sunt produse care se cumpără mai mult offline sau doar offline. „Sunt anumite servicii, cum ar fi o tunsoare spre exemplu, pe care nu le poţi cumpăra online.”

    Totodată, Norbert Maier a punctat şi un dezavantaj al comerţului online şi anume faptul că utilizatorii văd produsele pe un ecran, care de obicei nu este foarte mare, în timp ce în magazinele fizice, clienţii au o perspectivă mai largă şi astfel le pot atrage atenţia mai multe produse. În ziua de azi, este foarte important ca retailerii să aibă o abordare omni-channel şi să fie prezenţi atât offline, cât şi online pentru a acoperi preferinţele şi nevoile a câţi mai mulţi consumatori. Aceştia fac constant un „switch” între online şi offline, iar când vine vorba de o achiziţie substanţială, ei analizează toate ofertele disponibile. În prezent, doar circa 5,6% din totalul comerţului din România este reprezentat de segmentul online, iar din totalul vânzărilor online realizate pe parcursul unui an, aproximativ 7% sunt generate în cadrul campaniei de reduceri Black Friday.

    „Campaniile de reduceri au devenit o regulă pe piaţa de comerţ online din România. Reducerile de preţ din cadrul campaniei de Black Friday sunt la fel ca cele din alte campanii de reduceri. Singura diferenţă este cantitatea, în condiţiile în care vânzările de Black Friday reprezintă 7% din totalul vânzărilor online din România. Ca atare, Black Friday este o campanie de volum, nu de calitate”, a menţionat Dragoş Vasile, consilier de concurenţă în cadrul Consiliului Concurenţei şi cadru didactic la ASE.

    Una dintre provocările cu care se confruntă România atunci când vine vorba de extinderea în afara graniţelor este fragmentarea pieţei europene, lucru care nu se întâmplă în cazul SUA, China sau India. „Fragmentarea din Uniunea Europeană este într-adevăr o problemă. Unul dintre motivele pentru care majoritatea companiilor americane şi chinezeşti concurează pe pieţele europene este acela că au reuşit să scaleze mai uşor. În Europa o să avem mereu barierele lingvistice, însă avem nevoie de ajutorul Comisiei Europene pentru piaţa digitală unică.

    Totodată, o altă problemă din Europa este lipsa de capital. Majoritatea marilor investitori au de ales între SUA, China sau Israel, de unde pot scala mai uşor afacerile”, a precizat Jakob Kucharczyk, vicepreşedinte în cadrul Asociaţiei Industriei de Calculatoare şi Comunicaţii din Bruxelles, pe zona de competenţe şi politici de reglementare la nivelul Uniunii Europene.

    Statul român şi Consiliul Concurenţei, faţă în faţă cu digitalizarea

    „Digitalizarea este o prioritate strategică pentru România.”

    „Cred că trebuie să întoarcem această paradigmă de diseminare a digitalizării de la vârful piramidei spre bază. Iar acest lucru îl facem prin politici. Evident că şi contextul legislativ trebuie să fie favorizant”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale. El a precizat că politica privind comerţul electronic a fost deja în consultare publică, iar acum se află în faza în care se compilează contribuţiile tuturor celor care au participat, care mai apoi se vor transpune în cadrul unei hotărâri de guvern. De asemenea, ministrul Alexandru Petrescu a menţionat şi faptul că se va ocupa de subiectul inteligenţei artificiale, care acum este foarte strâns legat doar de aspecte economico-financiare. În plus, el a amintit şi de politica smart city, 5G şi de cea a interconectivităţii.

    „Foarte curând veţi vedea legea interconectivităţii, care creează premisele legale esenţiale pentru interconectare, baze de date cu beneficii 360 de grade pentru administraţie, firme şi cetăţeni. Vorbesc de factura electronică – premisele acestei legislaţii vor permite firmelor care sunt furnizori către administraţii şi autorităţi de stat (sunt peste 15.000 de autorităţi de stat în România) o scădere a birocraţiei prin trimiterea facturilor electronice.”

    „Concurenţa pe digital în România este foarte sănătoasă.”

    „Premisele în România sunt bune pentru că avem o industrie telecom puternică – o piaţă cu concurenţă mare, servicii şi preţuri bune”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliul Concurenţei. El a menţionat că se iau măsuri pentru integrarea unor servicii noi create prin intermediul digitalizării, cum ar fi directiva PSD2, care va permite intrarea pe piaţa serviciilor de plăţi a unor noi actori, nu cei tradiţionali, ceea ce va duce la diminuarea comisioanelor, sau legi noi pentru ca businessuri precum aplicaţiile de ride sharing să poată funcţiona în conformitatea unui cadru legal. „Vedem o pondere mai mare a sectorului de e-commerce, telecom şi o concurenţă crescută. Am avut o analiza privind e-commerce-ul în România şi economy sharing, precum şi o investigaţie legată de comportamentul actorilor pe piaţa de comerţ online, iar acestea se vor concretiza în recomandări pentru companii – cum îşi pot adapta comportamentul astfel încât să nu existe riscul de încălcare a regulilor de concurenţă.”

    Revoluţia digitală

    „Ne aflăm în faţa unei revoluţii digitale. Cred în continuare că suntem la început, chiar dacă se vorbeşte de revoluţie digitală încă de acum 15 ani. Iar acest lucru este exemplificat prin faptul că acum zece ani topul celor mai valoroase companii de la nivel mondial era dominat de companii din domeniul energiei, iar în prezent majoritatea celor mai mari companii din lume sunt companii de tehnologie”, a spus Iulian Stanciu, fondator eMAG. 

    Concluziile conferinţei  „Competitivitatea în noua eră digitală – oportunităţi şi provocări”

    – digitalizarea este o prioritate strategică pentru România
    – concurenţa pe digital în România este una sănătoasă, iar Consiliul Concurenţei va ghida sectorul fără ingerinţe intruzive
    – avem campioni din România, cu prezenţa regionali, apţi să se dezvolte la nivelul UE, România fiind un exportator de tehnologie În regiune şi un hub regional de e-commerce
    – platformele de tip marketplace sunt un suport real pentru IMM-uri, pe care le ajută să comercializeze în regiune

    Avantajele comerţului online:

    – concurenţă crescută
    – gamă mai mare de produse disponibilă la nivel naţional
    – aceleaşi preţuri la nivel naţional
    – scăderea preţurilor din offline datorită transparenţei
    – economie de timp
    – productivitate mult mai mare per angajat

    Măsuri pentru dezvoltarea comerţului online în România:

    – eliminarea barierelor legislative naţionale
    – legislaţia vamală nu protejează acum împotriva concurenţei neloiale
    – îmbunătăţirea infrastructurii rutiere
    – dezvoltarea competenţelor digitale la nivelul populaţiei
    – interfeţe online pentru interacţiunea cetăţenilor cu instituţiile de stat
    – susţinerea dezvoltării în extern a campionilor naţionali; astfel de programe prezente în alte ţări din Europa. 

  • Robert Berza, country manager / Fashion Days: “Cel mai important pentru industrie este să crească procentul vânzărilor online”

    Carte de vizită
    ¶ Înainte de a conduce operaţiunile locale ale Fashion Days, a lucrat ca director de marketing la eMAG România
    ¶ A construit, de la zero, subsidiara locală a retailerului polonez de modă Zoot
    ¶ Businessul Fashion Days este integrat din 2017 în Dante International, compania care gestionează şi eMAG

  • FlorideLux deschide un nou atelier-florărie în Ploieşti

    „Deschiderea unei noi florării în Ploieşti a fost un pas firesc în dezvoltarea noastră, mai ales că exista deja o cerere expresă a clienţilor noştri din Prahova. Aici am descoperit o piaţă matură, în care clienţii acordă o atenţie deosebită calităţii florilor şi designului floral”, declară Marius Dosinescu, CEO şi fondator FlorideLux.

    Printre beneficiile pe care FlorideLux le pune la dispoziţia clienţilor din Ploieşti se numără livrarea rapidă, oriunde în judeţ, în toate zilele săptămânii, dar şi livrarea directă, concept cunoscut ca hand delivery. În curând, FlorideLux va organiza şi sesiuni de cursuri de florişti la atelierul din Ploieşti

  • A fost descoperit un malware bancar complex vizează America Latină încă din 2013

    Malware-ul Dark Tequila şi infrastructura suport sunt neobişnuit de sofisticate pentru operaţiuni de fraudă financiară. Ameninţarea se concentrează în principal pe furtul de informaţii financiare, dar odată ajunsă în interiorul unui computer, fură şi datele de autentificare de pe alte site-uri, inclusiv de pe unele populare, colectând adrese de e-mail personale şi de business, domenii, conturi de stocare de fişiere şi altele – care urmau probabil să fie vândute sau folosite în operaţiuni viitoare. Exemplele includ clienţii de e-mail Zimbra şi site-uri pentru Bitbucket, Amazon, GoDaddy, Network Solutions, Dropbox, RackSpace.

    Programul malware are mai multe etape de infectare şi este distribuit către utilizatori prin intermediul unor dispozitive USB infectate şi al e-mail-urilor de phishing direcţionat. Odată ajuns în computer, malware-ul ia legătura cu serverul de comandă şi control pentru a primi instrucţiuni. Procesul de infectare a victimei are loc numai dacă sunt îndeplinite câteva condiţii tehnice ale reţelei. Dacă malware-ul detectează o soluţie de securitate instalată, activitate de monitorizare a reţelei sau semne că mostra este analizată într-un mediu precum un sandbox virtual, opreşte procesul de infectare şi dispare din sistem.

    Dacă nu este detectat niciunul dintre aceste indicii, malware-ul activează infectarea locală şi copiază un fişier executabil pe un drive extern, pentru a fi lansat automat. Acest lucru îi permite malware-ului să circule offline prin reţeaua victimei, chiar şi în situaţia în care a fost compromis numai un dispozitiv, prin intermediului phishing-ului direcţionat. Atunci când un alt USB este conectat la un computer compromis, este şi el infectat automat şi gata să răspândească malware-ul asupra altei ţinte.

    Implantul periculos conţine toate modulele necesare pentru operaţiune, inclusiv un key-logger şi capacitatea de monitorizare a ferestrelor pentru a obţine datele de login şi alte informaţii personale. Atunci când primesc comanda de la serverul de comandă şi control, se activează diverse module. Toate datele furate sunt încărcate pe server în formă criptată.

    Dark Tequila a fost activ din 2013, vizând utilizatorii din Mexic sau care au legătură cu această ţară. Pe baza analizei Kaspersky Lab, prezenţa cuvintelor spaniole în cod şi dovada unor cunoştinţe despre acea zonă sugerează faptul că autorii acestei operaţiuni sunt din America Latină.
     

  • Românca de 33 de ani care vinde rochii de jumătate de milion de euro

    Planurile pentru 2018 vizează depăşirea pragului de jumătate de milion de euro. Pentru atingerea acestui obiectiv, antreprenoarea de 33 de ani mizează pe deschiderea unui magazin propriu, offline, dar şi pe intrarea în magazinele cu îmbrăcăminte de ocazie din întreaga ţară.

    Secretele împărtăşite de Google au fost punctul de plecare al ofertei afacerii întemeiate de antreprenoarea Carmen Dascălu, în urmă cu câţiva ani. Acum, mizează pe câteva elemente favorabile momentului, cum ar fi serviciile made to measure, cu livrare în 3-4 zile de la plasarea comenzii, dar şi lansarea colecţiilor de rochii de mireasă şi Luxurywear. De fapt, serviciul made to measure a fost una dintre ideile cu care tânăra antreprenoare a plecat la drum. Acum, comanda pentru produsele făcute la comandă este mult simplificată, povesteşte Carmen Dascălu, pentru că oricine plasează o comandă poate completa măsurile (la talie, şold, înălţimea, dimensiunea tocurilor care vor fi purtate cu rochia) direct într-un formular pe site, iar în câteva zile primeşte acasă rochia personalizată. Cam 45% din vânzările totale sunt realizate pe propriul site, 55% pe FashionUp; 20% din comenzile de rochii de seară pe site-ul propriu, Rosery, sunt pe made to measure. „În principal, este vorba de cliente care nu sunt la prima achiziţie pe site.

    Am îmbunătăţit şi prezentarea site-ului. Pe homepage vor fi afişate toate variantele de culori şi de materiale, pentru că am remarcat în showroom că cele mai multe cliente nu ştiu ce culori îşi doresc”, povesteşte Carmen Dascălu.

    Ea spune că în urma unei căutări pe net cu un anumit model, rezultatele obţinute arată că majoritatea atelierelor au termen de execuţie în jur de o lună. „Noi livrăm o comandă made to measure în trei zile. De obicei există două angajate care lucrează pentru comenzile made to measure, iar restul echipei munceşte pentru producţia de linie. Chiar dacă este vorba de o rochie cusută manual, poate nu e gata în trei zile, dar în cinci sigur e gata.”

    Antreprenoarea adaugă că a lansat, de circa un an, colecţia de rochii de mireasă, cu preţuri cuprinse între 1.000 şi 3.000 de lei. Decizia de achiziţie este, „firesc, mult mai grea în cazul rochiilor de mireasă, cred că vindem cam una pe lună. Dar nici nu am acordat o foarte mare atenţie acestui subiect până acum”.

    În plus faţă de varianta anterioară a site-ului, Rosery este dotat acum şi cu butoane pentru selecţia de culori şi apoi pentru selecţia materialului (voal, tul, broderie, stofă etc.). „Decizia se leagă foarte mult de vizual. De regulă clientele sunt nehotărâte în legătură cu ceea ce îşi doresc, dar dacă văd o poză, se hotărăsc imediat”, adaugă tânăra, care în ultimii ani a decis să schimbe numele afacerii. Iniţial inspirată de propriul nume dar şi de pasiunea pentru dansurile latino-americane, afacerea s-a numit Carmencita; ulterior, povesteşte Carmen Dascălu, „am ales Rosery pentru că voiam un brand care să aibă o rezonanţă mai internaţională, spre deosebire de Carmencita, numele sub care a pornit la drum afacerea, care te duce cu gândul la un brand spaniol”. Un alt argument al rebrandingului se leagă de domeniul .com, care pentru Carmencita nu era disponibil.
    În ultimii ani firma şi-a schimbat nu numai numele, ci şi sediul, dintr-un atelier de câteva zeci de metri pătraţi, aflat într-o clădire veche pe Lipscani, în centrul Capitalei, într-un spaţiu de câteva ori mai mare, cu o suprafaţă de 200 mp, într-o clădire de la marginea oraşului.

    Amplasarea este, explică antreprenoarea, una dintre cele mai bune decizii pe care le-a luat, pentru că un lucru foarte important pentru activitatea Rosery este faptul că spaţiul de producţie se află în aceeaşi clădire în care se află şi cel mai mare furnizor de ţesături din România; cam 80% din materiale sunt luate de la această firmă. „Acest lucru este important pentru că are cantităţi de ţesături foarte mari şi, dacă sunt modele de rochii care se vând foarte bine, putem avea continuitate. Alte ateliere fac un model, îl urcă pe site, se vinde foarte bine şi apoi nu mai găsesc materialul să mai poţi face produsele respective.”

    Între timp, numărul de angajaţi full time a ajuns la zece şi, spune antreprenoarea, colaborează şi cu 3-4 făbricuţe, în perioadele de vârf, adică în mai şi noiembrie. Carmen Dascălu spune că a atras croitorese plătindu-le peste media pieţei, cu 15-20%, fiind plasate între 1.600 şi 3.000 de lei, iar echipa este foarte sudată. Sunt opt oameni pe producţie, sunt doi oameni specializaţi în croieli, care pot croi între 2.000 şi 3.000 de rochii pe zi, un volum prea mare de muncă pentru personalul pe care îl are la cusut; de aceea colaborează şi cu ateliere specializate, aşa cum fac şi brandurile mari. Alţi doi oameni se ocupă de facturare şi comenzi, „deci practic m-am degrevat de aceste activităţi care îmi ocupau destul de mult timp acum câţiva ani”. Cea mai consistentă parte a activităţilor tinerei antreprenoare sunt, în prezent, de coordonare a activităţii, de realizare a noilor colecţii (face designul împreună cu şefa de atelier), de marketing – de pildă tot ceea ce înseamnă promovare pe Facebook sau parteneriate cu platforme din alte ţări. Spre deosebire de momentul primei discuţii cu Business MAGAZIN, care a avut loc în 2014, acum „pot să plec o lună de zile în concediu şi ştiu că lucrurile se întâmplă aşa cum trebuie”, spune franc antreprenoarea.

    „Numărul de comenzi a ajuns la 30-40 de rochii pe zi. Contează foarte mult şi campaniile pe care le derulăm, pentru că vindem între 500 şi 1.000 de rochii pe lună.” 70% din vânzări se fac pe plan local, diferenţa merge peste hotare; iar antreprenoarea spune că sunt mai multe site-uri cu care colaborează pe plan intern, iar pe plan extern există platforme cu care derulează, de regulă, promoţii pe perioade de câteva zile.

    Ucraina, Polonia, Italia, Croaţia sunt principalele pieţe către care au mers produsele Rosery. „De cele mai multe ori ne contactează ei, pentru că ştiu că suntem producători, ne cer discount de 20-25% pentru a derula campanii pe anumite site-uri.”

    Gama de produse Rosery s-a lărgit în ultima perioadă şi cu categoria de mărimi foarte mari (plus size, mărimi de la 46 la 50, de pildă), aflată, conform antreprenoarei, la mare căutare. „Deocamdată, avem în această categorie circa 35 de modele.”

    La debutul afacerii, în urmă cu câţiva ani, antreprenoarea a ales modelele de rochii cu care să pornească la drum în funcţie de numărul de căutări de pe Google. Atunci, descoperise că interesul cel mai mare era pentru „rochii negre cu spatele gol”. „Anul acesta însă, e o veritabilă nebunie legată de culoarea mov, anul trecut la mare căutare era grena.”
    Rosery a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 300.000 de euro, cu o marjă de profit de 30%. Aşteptările pentru anul în curs se referă la rezultate de peste jumătate de milion de euro.

    Tot în rândul noutăţilor aduse de ultimii ani se numără şi asocierea. „Eram stăpână pe partea de producţie, dar nu aveam un canal de vânzare pe care să îl pot scala. În urmă cu circa un an şi jumătate s-a asociat cu un investitor, formula de parteneriat fiind de 50%-50%.” Antreprenoarea continuă să ia deciziile, iar asociatul său, cu experienţă în mediul online, asigură piaţa de desfacere în mediul virtual. „Cumva, producţia şi vânzarea sunt două afaceri diferite. După asociere, m-am putut concentra mult mai bine pe producţie, pe diversificarea gamei şi pe a le face cât mai bine”, argumentează tânăra antreprenoare beneficiile aduse de asociere.

    În ce priveşte preţurile, valoarea medie a unei achiziţii a scăzut de le 350 de lei, în urmă cu câţiva ani, până la 200 de lei. E adevărat că şi oferta magazinului online a influenţat acest lucru, pentru că s-a lărgit cu multe rochii de zi; anterior vindea doar ţinute de ocazie. Cele două categorii mari de produse îşi împart frăţeşte vânzările în ce priveşte volumele.

    Clientela este atrasă prin Facebook Adds, investiţiile necesare ajungând la 30% din valoarea rochiei. „Dacă o rochie costă 500 de lei, 150 de lei se duc la Facebook, ca să avem vânzarea respectivă. Ceea ce ne permitem doar pentru că suntem producător. Un retailer şi-ar putea permite maximum 10% pentru costuri de marketing. De obicei alocăm 20% din costul produsului pentru promovare, acum merg şi până la 30%.” Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul vânzărilor pe alte platforme, pentru că, argumentează antreprenoarea, „oricine cere 25-30% discount”.

    Un alt motor de creştere a afacerii, povesteşte tânăra antreprenoare, îl constituie cererile de vânzare en gros de la buticuri din provincie. „Nu m-am gândit până acum la modelul acesta de afaceri, dar am avut deja ceva comenzi şi am zis că e bine să dezvolt şi partea aceasta.” Un prim pas a fost realizarea unui catalog cu produsele cel mai vândute de pe online.
    „Acum este o perioadă foarte favorabilă pentru dezvoltarea afacerilor cu îmbărăcăminte de ocazie, pentru că buticurile de profil se aprovizionau cu precădere cu mărfuri din China şi Turcia, magazine nişate pe evenimente, cu produse dedicate.” Or, punctează Carmen Dascălu, producătorii locali de rochii vând în proporţie de 80% în mediul offline. Diversificarea canalelor de vânzare, spune ea, i-ar oferi o stabilitate mai mare: „Aş vrea să nu mai fie toate vânzările dependente de online. Aş vrea ca la un moment dat jumătate din vânzări sunt online şi jumătate offline”.

    Obiectivul este, din punctul său de vedere, realizabil mai ales în contextul actual, când proprietarii de buticuri de profil nu prea mai au de unde să cumpere marfă. Până nu demult se duceau în Turcia pentru a se aproviziona, dar acum nu mai este convenabil pentru ei din pricina taxelor vamale. „Nu mai vor să cumpere din Turcia, cu importurile din China este destul de complicat, pentru că uneori nu ştii ce marfă vine. Cumva singura lor sursă bună au rămas producătorii locali, pentru care acum este un moment superbun să intre în aceste magazine.” Alternativa vânzătorilor, în acest moment, adaugă proprietara Rosery, este să vină în Bucureşti şi să ia marfă din Dragonul Roşu. „În loc să vii de la Cluj să iei marfă, nu mai bine intri pe site-ul producătorului, ceri nişte mostre şi apoi să comanzi? Putem proceda şi aşa, avem un astfel de client la Ploieşti. A vrut să vadă mai întâi şi apoi a comandat 20 de bucăţi dintr-o rochie de ocazie, mai scumpă, de 500 de lei.”

    Astfel, tânăra antreprenoare plănuieşte să profite de oportunitatea aflată în faţa producătorilor de rochii: „Acum este un moment foarte bun ca să intrăm în spaţii de retail. În urmă cu câţiva ani, nu aveam loc de mărfurile turceşti. Şi nu prea puteam să concurăm cu preţurile lor, pentru că turcii au producţie de sute de mii de bucăţi pentru un singur produs, de aceea este şi foarte mare eficienţa în fabrici.”

    Tot în lista de planuri a tinerei se numără şi deschiderea unui magazin fizic, estimează ea, anul acesta. „Nu aş vrea un magazin propriu obişnuit, aşa cum sunt altele din mall, ci unul ieşit din comun”, spune Dascălu, menţionând că se gândeşte de trei ani la această idee. Fiind pasionată de tehnologie, spune ea, s-a gândit la un parteneriat cu o companie; magazinul ar trebui, din punctul de vedere al antreprenoarei, să fie, de pildă, plin de oglinzi care să aibă rame de proiecţie sau LCD-uri pe care se poate vedea o prezentare de modă, dar care se transformă în oglindă. „N-aş vrea să fac doar un alt magazin de rochii, ci unul cu totul ieşit din comun.”