BusinessMagazin

Tag: oferta de muncă

  • Discuţiile din spatele procesului de recrutare a corporatiştilor: Ce înseamnă când un candidat pentru un job tot insistă să primească oferta salarială în scris?

    În sondaje, mulţi corporatişti se declară nemulţumiţi de actualul loc de muncă şi ar vrea să-şi schimbe jobul.

    Conform BestJobs, trei din patru angajaţi vor să schimbe jobul în 2023, cei mai mulţi fiind îngrijoraţi din cauza volumului crescut de muncă dacă angajatorul va recurge la reduceri de personal (74%). Alţii – 17% – se tem că veniturile vor scădea, iar 9% se tem că vor ajunge la burnout sau că angajator le va impune întoarcerea completă la birou.

    Conform BestJobs, pentru a-şi menţine stilul de viaţă şi în 2023, 75% dintre cei care au participat la sondaj declară că ar avea nevoie de o creştere salarială. În eventualitatea căutării unui nou loc de muncă, cele mai importante criterii vizate de candidaţi sunt salariul – 80%, mediul de lucru – 40%, volumul de muncă – 22% şi, atenţie, dimensiunea companiei şi implicit potenţialul acesteia de a rezista în faţa unei crize economice – 21%.

    Aceasta este partea oficială a răspunsurilor la sondaje. O bună parte dintre corporatiştii care declară că ar vrea să schimbe compania se duce la un interviu la concurenţă mai puţin pentru a-şi schimba jobul şi numele companiei unde lucrează, ei vizând mai degrabă obţinerea unei oferte scrise în urma interviului, pentru a se întoarce la propria companie şi a cere un salariu mai mare.

    În ultimul timp companiile, cei de la HR, nu vor să intre într-un război al ofertelor, al creşterilor salariale care să le afecteze bugetele de salarii, aşa că cer să vadă o ofertă scrisă de la un angajat dacă acesta spune că a primit o ofertă superioară din altă parte, dar nu ar pleca dacă ar primi aceeaşi ofertă de acolo de unde lucrează.

    Multe firme au ajuns să fie nervoase de acest joc al ofertelor, aşa că încearcă să evite războiul creşterilor salariale. Pe de altă parte, angajaţii care sunt căutaţi la interviuri într-un mod serios nu prea ar vrea să schimbe jobul şi nici compania, pentru că dacă ar face acest lucru ar fi în bătaia vântului crizei.

    De la un anumit nivel încolo, când salariile puse pe masă sunt ridicate, peste 2.000 de euro pe lună plus beneficii, nimeni nu ar vrea să rişte o mutare greşită. Nu sunt foarte multe companii, nici multinaţionale, nici româneşti, care oferă astfel de pachete salariale, iar în cazul în care fac o mutare greşită prin acceptarea unei alte oferte iar lucrurile nu merg, se pot trezi „în stradă”. Aşa că preferă mai degrabă să obţină o ofertă superioară scrisă în urma discuţiilor, cu care să se întoarcă în propria companie şi să obţină o majorare salarială.

    Piaţa românească rămâne în continuare tensionată, se caută în continuare oameni, dar mai degrabă pe poziţiile de entry-level. Pentru poziţiile superioare cererea nu este atât de mare, pentru că foarte multe locuri sunt deja date şi este greu să schimbi oamenii de acolo. În aceste condiţii, mulţi directori din HR, ştiind ce se întâmplă, preferă să nu mai facă oferte scrise, pentru a nu fi apoi „jucaţi” de angajaţi. În acel moment, fiecare parte riscă.

    Cu oferta verbală te poţi întoarce la locul de muncă cerând un salariu mai mare, pe care poţi să îl primeşti sau nu. În cazul în care nu-l primeşti, trebuie să te întorci la cel care ţi-a făcut oferta superioară şi să aştepţi să te angajeze. În cazul în care se întâmplă ceva în acest circuit, rămâi în aer.

    Specialiştii în recrutare spun că dacă cei care insistă la interviu la concurenţă să primească o ofertă salarială scrisă, mai degrabă vor să se ducă cu ea la propriul angajator pentru a forţa o majorare salarială decât să accepte jobul de la concurenţă.   

    Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.

  • Ce înseamnă când un candidat pentru un job insistă să primească oferta salarială scrisă?

    În sondaje, mulţi corporatişti se declară nemulţumiţi de actualul loc de muncă şi ar vrea să-şi schimbe jobul. Conform BestJobs, trei din patru angajaţi vor să schimbe jobul în 2023, cei mai mulţi fiind îngrijoraţi din cauza volumului crescut de muncă dacă angajatorul va recurge la reduceri de personal (74%). Alţii – 17% – se tem că veniturile vor scădea, iar 9% se tem că vor ajunge la burnout sau că angajator le va impune întoarcerea completă la birou. Conform BestJobs, pentru a-şi menţine stilul de viaţă şi în 2023, 75% dintre cei care au participat la sondaj declară că ar avea nevoie de o creştere salarială. În eventualitatea căutării unui nou loc de muncă, cele mai importante criterii vizate de candidaţi sunt salariul – 80%, mediul de lucru – 40%, volumul de muncă – 22% şi, atenţie, dimensiunea companiei şi implicit potenţialul acesteia de a rezista în faţa unei crize economice – 21%. Aceasta este partea oficială a răspunsurilor la sondaje. O bună parte dintre corporatiştii care declară că ar vrea să schimbe compania se duce la un interviu la concurenţă mai puţin pentru a-şi schimba jobul şi numele companiei unde lucrează, ei vizând mai degrabă obţinerea unei oferte scrise în urma interviului, pentru a se întoarce la propria companie şi a cere un salariu mai mare. În ultimul timp companiile, cei de la HR, nu vor să intre într-un război al ofertelor, al creşterilor salariale care să le afecteze bugetele de salarii, aşa că cer să vadă o ofertă scrisă de la un angajat dacă acesta spune că a primit o ofertă superioară din altă parte, dar nu ar pleca dacă ar primi aceeaşi ofertă de acolo de unde lucrează. Multe firme au ajuns să fie nervoase de acest joc al ofertelor, aşa că încearcă să evite războiul creşterilor salariale. Pe de altă parte, angajaţii care sunt căutaţi la interviuri într-un mod serios nu prea ar vrea să schimbe jobul şi nici compania, pentru că dacă ar face acest lucru ar fi în bătaia vântului crizei. De la un anumit nivel încolo, când salariile puse pe masă sunt ridicate, peste 2.000 de euro pe lună plus beneficii, nimeni nu ar vrea să rişte o mutare greşită. Nu sunt foarte multe companii, nici multinaţionale, nici româneşti, care oferă astfel de pachete salariale, iar în cazul în care fac o mutare greşită prin acceptarea unei alte oferte iar lucrurile nu merg, se pot trezi „în stradă”. Aşa că preferă mai degrabă să obţină o ofertă superioară scrisă în urma discuţiilor, cu care să se întoarcă în propria companie şi să obţină o majorare salarială. Piaţa românească rămâne în continuare tensionată, se caută în continuare oameni, dar mai degrabă pe poziţiile de entry-level. Pentru poziţiile superioare cererea nu este atât de mare, pentru că foarte multe locuri sunt deja date şi este greu să schimbi oamenii de acolo. În aceste condiţii, mulţi directori din HR, ştiind ce se întâmplă, preferă să nu mai facă oferte scrise, pentru a nu fi apoi „jucaţi” de angajaţi. În acel moment, fiecare parte riscă. Cu oferta verbală te poţi întoarce la locul de muncă cerând un salariu mai mare, pe care poţi să îl primeşti sau nu. În cazul în care nu-l primeşti, trebuie să te întorci la cel care ţi-a făcut oferta superioară şi să aştepţi să te angajeze. În cazul în care se întâmplă ceva în acest circuit, rămâi în aer. Specialiştii în recrutare spun că dacă cei care insistă la interviu la concurenţă să primească o ofertă salarială scrisă, mai degrabă vor să se ducă cu ea la propriul angajator pentru a forţa o majorare salarială decât să accepte jobul de la concurenţă.   ■

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Salariul şi siguranţa locului de muncă sunt principalii factori care i-ar determina pe angajaţi să accepte o ofertă de muncă

    ♦ Pe locul al treilea în clasamentul celor mai importanţi factori care ar determina candidaţii să accepte un job noi este echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală.

    Cei mai importanţi factori care i-ar determina pe angajaţi să accepte o ofertă de muncă sunt un salariu semnificativ mai mare şi siguranţa locului de muncă, conform ediţiei de primăvară a studiului Randstad Workmonitor 2022.

    Astfel, angajaţii români ar accepta o ofertă de muncă doar dacă: ar avea flexibilitate cu privire la locaţia de desfăşurare a activităţii – 34%; ar avea flexibilitatea programului de lucru – 42%; ar primi beneficiile dorite – 60%; ar avea un salariu semnificativ mai mare – 70%; ar avea siguranţa locului de muncă – 75%; angajatorul face eforturi proactive legate de diversitate şi echitate – 52%, compania face eforturi proactive pentru a fi mai sustenabilă – 48% şi dacă noul loc de muncă  nu i-ar afecta echilibrul viaţă profesională – viaţă personală – 66%.

    „Randstad Workmonitor ne ajută să identificăm direcţiile pe care credem că este important să le aibă angajatorii, în ce priveşte politicile de resurse umane. Credem că în viitor va fi esenţial pentru aceştia să aibă în vedere cinci aspecte: integrarea responsabilităţilor de lucru în viaţa oamenilor, alinierea valorilor, consolidarea strategiilor de atragere, flexibilitate şi accelerarea dezvoltării profesionale“, afirmă Mihaela Maranca, director general al Randstad România.

    „Cine va reuşi să ţină cont de acestea va atrage cei mai buni oameni. Este de aşteptat ca o parte din angajatori să se confrunte cu pierderea talentelor de top din piaţa forţei de muncă din cauza creşterii costurilor şi perioadei mărite a procesului de recrutare”, a adăugat ea.

    Flexibilitatea legată de orele de lucru este mai importantă pentru angajaţii români decât cea oferită de locul de unde îşi pot îndeplini sarcinile de serviciu, mai relevă ediţia de primăvară a studiului Randstad Workmonitor 2022. 

    Direcţiile spre care se îndreaptă piaţa forţei de muncă la finalul celor doi ani de pandemie semnalează o revoluţie în dinamica angajat-angajator, condusă de generaţia Z şi millennials, care accentuează presiunea pe care o resimt companiile în identificarea şi atragerea talentelor, în contextul în care un procent semnificativ al angajaţilor români (70%) declară că sunt deschişi faţă de oportunitatea unui nou loc de muncă.

    Angajatorii iau măsuri pentru a veni în întâmpinarea aşteptărilor în creştere ale forţei de muncă, însă există o distanţă între cerere şi ofertă. În timp ce 89% din angajaţi spun că flexibilitatea orelor de lucru este importantă pentru ei şi 79% cred acelaşi lucru despre flexibilitatea locului de lucru, doar 21% dintre angajaţi spun că au observat o creştere a primului indicator, iar 20% remarcă o creştere a celui de-al doilea indicator.

    Studiul Randstad Workmonitor 2022 este realizat online, în rândul angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 18-65 de ani. Rezultatele ediţiei locale din aprilie au la baza interviuri realizate între 21 februarie – 13 martie, pe baza unui eşantion format din 800 de angajaţi români.