BusinessMagazin

Tag: oettinger

  • Temele lui Putin la Viena: contractul cu OMV, gazele de şist americane şi nişte glume despre Ucraina

    Speranţele Bulgariei au renăscut după ce Austria, ignorând cererile de la Bruxelles ca toate ţările UE participante la South Stream să renunţe la proiect, a dat undă verde continuării lucrărilor. Preşedintele rus Vladimir Putin însuşi a sosit la Viena să laude calitatea Austriei de “partener important şi solid” al Rusiei şi să binecuvânteze semnarea de către şeful Gazprom, Aleksei Miller, şi de şeful OMV, Gerhard Roiss (foto) a contractului de construcţie a segmentului austriac al gazoductului, cu termen de finalizare 2016 şi capacitate de transport de până la 32 mil. mc gaze.

    “Europa are nevoie de gaz rusesc şi va avea nevoie de şi mai mult gaz rusesc în viitor, pentru că producţia de gaze a continentului e în scădere. Cred că şi UE înţelege asta”, a spus Roiss, adăugând că South Stream va fi perfect compatibil cu legislaţia europeană. Preşedintele austriac Heinz Fischer a luat şi el apărarea South Stream: “Nimeni nu poate să-mi explice de ce o conductă care traversează ţări UE şi NATO nu poate intra 50 km pe teritoriul ţării noastre”.

    Heinz Fischer a încercat să fie cât mai împăciuitor faţă de oaspeţii ruşi, arătând că el se opune sancţiunilor UE contra Moscovei, dar că în acelaşi timp consideră anexarea Crimeii drept o încălcare a legislaţiei internaţionale. Momentul de reproş s-a topit însă repede când şeful Camerei de Comerţ austriece, Christoph Leitl, i-a reamintit în glumă lui Putin că şi Austria ar putea avea revendicări teritoriale faţă de Ucraina, pentru că o parte din teritoriul acesteia era sub stăpânire austriacă în 1914. Potrivit Reuters, şeful statului rus i-a replicat tot pe un ton de glumă: “Adică ce ar însemna asta? Ce propuneţi?”

    Vladimir Putin a lăudat Austria, numind-o “partener important şi solid” pentru Rusia, care este al treilea partener comercial extracomunitar al Austriei, după SUA şi Elveţia.

    Liderul de la Kremlin n-a scăpat nici ocazia de a vorbi despre gazele de şist, spunând că are mari îndoieli despre avantajele competitive ale gazelor de şist din SUA pe piaţa europeană. “Nu ar fi mai ieftine decât gazul rusesc. Costă mult să le extragi, să le procesezi, să le transporţi şi să le regazifici când ajung la destinaţie, aşa încât vor fi şi mai scumpe”, a spus Putin, citat de Itar-Tass.

    Tot la Viena, Putin s-a întâlnit şi cu Didier Burkhalter, ministrul de externe elveţian, a cărui ţară deţine preşedinţia OSCE, organizaţie ce a coordonat eforturile de instaurare a armistiţiului între Kiev şi separatiştii din estul Ucrainei. Cei doi lideri nu au discutat nimic despre Crimeea, în schimb Burkhalter i-a spus lui Putin că ar fi binevenită participarea Rusiei la o misiune OSCE care să asigure un armistiţiu pe termen lung în estul Ucrainei.

    Vizita lui Putin şi semnarea contractului OMV-Gazprom au fost comentate drept o încercare a lui Putin de a dezbina UE (şeful diplomaţiei suedeze, Carl Bildt), iar Austria a fost sfătuită “să reflecteze cu grijă dacă acest eveniment contribuie la efortul de descurajare a agresiunii ruseşti, efort pentru care este esenţială unitatea transatlantică” (ambasada SUA la Viena).

    Cât priveşte poziţia oficialilor de la Bruxelles, ea a fost exprimată cel mai clar de comisarul pentru energie Guenther Oettinger, care a comentat faptul că South Stream ocoleşte teritoriul ucrainean, sugerând că politica eneegetică a Rusiei urmăreşte să scoată din joc Ucraina. “Nu e convingător ceea ce spun ei, că trebuie să stabilizăm Ucraina, când pe de altă parte construiesc infrastructură de transport de gaze fără Ucraina”, a spus Oettinger, citat de Deutsche Welle.

    South Stream ar urma să pornească din Rusia, să treacă pe sub Marea Neagră, să traverseze Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia şi să se încheie în Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%).
     

  • Nu cu cianură se sapă guvernarea, ci cu vitrion

    Ceea ce ar putea face însă România o ţară neguvernabilă nu e însă scandalul din jurul proiectului minier, ci instabilitatea stranie a unei coaliţii care altminteri are o majoritate foarte stabilă în Parlament, în administraţia publică centrală şi locală şi în intenţiile de vot. Ţinute în frâu cât de cât pe parcursul primului an de guvernare, tensiunile dintre PSD şi PNL motivate exclusiv de dorinţa fiecărui partener de a acapara mai multă putere au ajuns treptat la cote demne de cele din Alianţa DA sau din vremea primului guvern Boc, ambele soldate cu jalnice crize de guvern.

    După ce Crin Antonescu a reclamat că PSD nu l-a consultat la întocmirea proiectului de lege pentru Roşia Montană, aceiaşi liberali s-au gândit să se răzbune, întocmind fără consultarea PSD un proiect de lege care i-ar avantaja dacă ar candida separat la următoarele alegeri: primarii ar urma să fie aleşi din nou în două tururi de scrutin, şefii de CJ să fie aleşi nu de electorat, ci de către consilierii judeţeni, iar alegerile pentru primari şi consilieri să fie valabile indiferent de prezenţa la vot. Vicepremierul Liviu Dragnea a reacţionat cu furie, afirmând că “această ţară nu mai poate fi guvernată în acest mod”, amplificând astfel conflictul.

    Un prim rezultat e că scandalul Roşia Montană este astfel acoperit rapid de un altul care nu are legătură cu el; mai departe însă, indiferent cum se va rezolva noua ceartă între PSD şi PNL, impresia de guvernare cu năbădăi, imprevizibilă şi instabilă, va rămâne, dând apă la moară atât protestelor care vor să dea jos guvernul, cât şi amicilor din străinătate gata oricând să susţină că România nu e guvernabilă.

  • Gunther Oettinger şi elefanţii din camera Europei

    Gunther Oettinger nu s-a luat numai de Italia, România şi Bulgaria, spunând că toate cele trei ţări au devenit “practic neguvernabile”, ci şi de Franţa, care ar dovedi “o pregătire zero” pentru reformele economice, şi de Marea Britanie, unde premierul David Cameron “s-ar fi încurcat cu nişte trepăduşi de nedescris, Tea Party-ul lui englezesc”.

    Comentariile comisarului au fost criticate, la el acasă, de opoziţia social-democrată, însă omul şi-a făcut datoria de supapă a nemulţumirii nemţeşti, căci se apropie nu numai alegerile europene, ci şi cele din Germania, unde creştin-democratul o susţine pe Angela Merkel, cea care l-a desemnat în această funcţie la Bruxelles în 2009.

    Arătând care e ţinta principală a nemulţumirii administraţiei Merkel, Oettinger a declarat în urmă cu două săptămâni că Franţa n-ar trebui să primească de la Bruxelles o prelungire a termenului de reducere la 3% a deficitului bugetar decât dacă introduce rapid măsuri de reformă. Franţa a primit în cele din urmă prelungirea dorită, însă poziţia Parisului, cu preşedintele Hollande care continuă să respingă ideea unor reduceri de cheltuieli publice, irită atât Bruxellesul, cât şi Berlinul.