BusinessMagazin

Tag: OECD

  • OECD: Războiul din Ucraina şi sancţiunile afectează relansarea economică la nivel mondial

    “Războiul Rusiei în Ucraina reprezintă un dezastru umanitar. Dincolo de acest lucru, daunele economice se resimt în întreaga lume, iar riscurile devin din ce în ce mai severe şi mai îndelungate. Invazia declanşată de Rusia în Ucraina pe 24 februarie a generat dubii asupra relansării economice post-pandemie şi are efecte catastrofale la nivel regional, distrugând vieţi, case şi infrastructură. Implicaţiile sunt la nivel mondial”, constată Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), într-un raport vizualizat de MEDIAFAX.

    “Sunt deja peste trei milioane de refugiaţi din Ucraina şi sunt aşteptate valuri suplimentare în următoarele săptămâni. Până acum, refugiaţii au mers în principal într-un număr restrâns de ţări vecine. Vor fi necesare acţiuni comune de asumare a sarcinilor şi susţinere din partea Uniunii Europene pentru statele care primesc refugiaţi, în mod eficient şi sustenabil”, subliniază OECD.

    “Pe fondul incertitudinii, OECD estimează că, la nivel mondial, creşterea economică va scădea cu mai mult de 1% anul acesta în raport cu estimările anterioare conflictului, în timp ce inflaţia, deja ridicată la începutul anului, ar putea fi mai mare cu 2,5% decât ar fi fost dacă nu ar fi izbucnit războiul”, subliniază OECD.

  • OECD reduce perspectivele de relansare economică, din cauza dezechilibrelor la nivel mondial

    Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) a redus, într-un raport prezentat miercuri, perspectivele de relansare economică la nivel mondial, în contextul menţinerii dezechilibrelor în reţelele de aprovizionare şi în distribuirea vaccinurilor.

    Conform estimărilor OECD, creşterea economică pe plan global va fi de 4,5% în 2022, în scădere de la 5,6% anul acesta. Creşterea economică de anul acesta a fost ajustată în scădere cu 0,1% în comparaţie cu estimările precedente. În 2023, creşterea economică pe plan global va fi de doar 3,2%.

    În zona euro, OECD estimează o creştere economică de 4,3% anul viitor, în scădere de la 5,2% anul acesta, conform raportului privind “Perspectivele Economice”. În 2023, zona euro ar urma să aibă o creştere economică de doar 2,5%. Valoarea PIB-ului SUA ar urma să înregistreze o creştere de 5,6% anul acesta şi de 3,7% în 2022. Creşterea economică a Chinei va scădea de la 8,1% anul acesta la 5,1% în 2022. Şi creşterea economică a Indiei ar urma să scadă de la 9,4% anul acesta la 8,1% anul viitor şi la 5,5% în 2023.

    Germania se confruntă cu “lipsa materiilor prime în sectorul industrial”, potrivit OECD. Totuşi, creşterea economică a Germaniei ar urma să fie de 2,9% anul acesta şi de 4,1% anul viitor, urmând ca în 2023 să scadă la 2,4%.

    “Relansarea economică se menţine, dar ritmul de creştere a încetinit şi devine din ce în ce mai dezechilibrat”, arată raportul Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), vizualizat de MEDIAFAX.

    OECD atrage atenţia că la nivel mondial se menţin dezechilibre economice majore, iar vaccinarea anticoronavirus nu este uniformă.

    “Presiunile costurilor de producţie generate de blocajele din reţeaua de aprovizionare, cumulate cu majorările preţurilor la alimente şi cu dezechilibrele de pe piaţa energetică reprezintă factorii principali care stimulează amplificarea inflaţiei în toate economiile lumii. Tarifele la carburanţi au crescut semnificativ, în principal în Europa, iar riscurile sunt majore, volumul de stocare fiind cu 28% mai redus decât ar fi în mod normal în această perioadă a anului. În mod inevitabil, majorările preţurilor la alimente şi energie afectează dur familiile cu venituri mici. Presiunile inflaţioniste se dovedesc a fi mai puternice şi mai persistente decât se preconiza acum câteva luni”, subliniază OECD.

    “Un alt risc, asociat cu apariţia de câteva zile a tulpinei Omicron a coronavirusului, înrăutăţeşte situaţia de sănătate a pandemiei COVID-19, generând noi restricţii care riscă să pericliteze relansarea economică. Îmbunătăţirea accesului la vaccinuri pentru toată lumea trebuie să fie o urgenţă politică. Distribuirea mai rapidă, coordonată mai bine a vaccinurilor la nivel mondial este nu doar esenţială pentru salvarea vieţilor şi împiedicarea apariţiei de noi tulpini, ci ar facilita şi contracararea blocajelor din reţeaua de aprovizionare care subminează forţa relansării, permiţând astfel redeschiderea la activitate normală a fabricilor, porturilor şi frontierelor”, subliniază OECD.

  • OECD: Economia globală va avea nevoie de ani de zile pentru a se reface după pandemie

    Economia globală va avea nevoie de ani de zile pentru a se reface după pandemie, a avertizat Angel Gurría, secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), citat de BBC.

    Gurría a declarat că şocul economic este deja mai mare decât criza financiară din 2008, a respins ideea unei recuperări rapide şi a apreciat că prognozele precedente care înjumătăţeau creşterea economică globală a acestui an, la 1,5% sunt mult prea optimiste.

    În timp ce numărul pierderilor de locuri de muncă şi al falimentelor rămâne incert, Gurría a spus că ţările vor face faţă, în următorii ani, declinului economic.

    El a spus că multe dintre cele mai mari economii ale lumii vor intra în recesiune în lunile următoare – definite drept două trimestre consecutive de declin economic.

    Gurría a spus că incertitudinea economică creată de epidemie aafectează economiile într-o măsură mai mare decât după atacurile teroriste din 11 septembrie sau decât criza financiară din 2008.

    Gurría a avertizat că deficitele mai mari şi datoriile împovărătoare vor afecta ţările puternic îndatorate în anii următori.

    Secretarul general al OECD a negat afirmaţiile oficialilor din clubul G20 al naţiunilor bogate ale lumii, care vorbeau de o redresare în formă de „V” – cu o scădere bruscă şi puternică a activităţii economice urmată de o revenire rapidă a creşterii, spunîn că va fi, în cel mai bun caz, un ” U “cu cu baza foarte lungă. ”Putem evita să apară un „L”, dacă luăm astăzi deciziile corecte”.

  • România alocă cei mai puţini bani pentru sănătate la nivelul Uniunii Europene

    Conform datelor publicate în raportul „Health at a Glance: Europe 2018”, România a alocat în anul 2017 5,1% din PIB pentru sănătate, cel mai mic procent din Uniunea Europeană. Media înregistrată la nivelul Blocului comunitar este de 9,6%, cel mai mare buget fiind alocat în Franţa, 11,5% din PIB.

    De asemenea, România alocă mai puţin şi decât trei ţări europene care nu fac parte din UE, precum Albania (6,8%), Macedonia (6,1%) sau Muntenegru (5,9%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul trist al crizei: 45 de milioane de şomeri în ţările dezvoltate

    Organizaţia recomandă, în schimb, reforme menite să amelioreze competitivitatea pe pieţele de produse şi servicii. Pe ansamblul OECD, creşterea salariului real a fost aproape nulă în perioada 2010-2013, însă în ţări ca Grecia, Irlanda, Slovenia sau Spania, salariile reale au scăzut în medie cu 2-5% anual.

    OECD prevede o scădere marginală a şomajului pe ansamblul ţărilor membre, de la 7,3% în iulie anul acesta la 7,1% la sfârşitul lui 2015, notând însă că maximul postbelic al ratei şomajului (8,5% în octombrie 2009) a fost depăşit.

    La ora actuală, în cele 33 de ţări membre ale OECD, toate cu economie dezvoltată (reprezintă cca 20 din populaţia lumii şi 60% din economia mondială) sunt 45 de milioane de şomeri, cu aproape 12 milioane mai mult decât înainte de criză.

  • O fantomă umblă prin Europa: deflaţia

    Cum inflaţia eurozonei este departe de a depăşi ţinta (tocmai a atins un minim de 0,7% în octombrie, faţă de ţinta de cel mult 2%), e clar că declaraţia lui Asmussen a fost făcută nu pentru a potoli temerile cuiva de inflaţie, ci pentru a putea vorbi despre deflaţie fără să pară că ea e în centrul atenţiei. “Nu suntem la capătul resurselor noastre de politică monetară”, a afirmat Asmussen, referindu-se inclusiv la un instrument despre care admite că ar trebui folosit cu cea mai mare prudenţă: aşa-numita rată negativă la depozite, adică taxarea băncilor pentru depozitele pe termen foarte scurt (rata la depozite este deja în prezent aproape de zero).

    Exact aşa cum au fost, succesiv, ieşirea Greciei din zona euro, probabilitatea ca Germania să accepte împărţirea poverii datoriei cu restul zonei, probabilitatea ca BCE condusă de Trichet sau de Draghi să imite politica Fed de relaxare monetară cantitativă, problema şomajului din ţările periferice ale zonei euro sau problema excedentului comercial al Germaniei, deflaţia a devenit acum tema la modă în discuţiile legate de viitorul zonei euro şi în predicţiile pesimiste care influenţează pieţele financiare.

    Mai nou, în discuţie a intervenit şi OECD, care a cerut BCE să abordeze posibilitatea de a cumpăra active, adică a recurge la tiparniţă fără limite după modelul Fed, spre a stimula redresarea economică şi a evita căderea într-o spirală deflaţionistă prelungită de tip nipon. Vitor Constancio, vicepreşedinte ale BCE, a admis că problema unui program de cumpărare de active după modelul Fed a fost discutată în consiliul băncii, “dar numai la nivel de posibilitate”.

  • În ţările bogate, sărăcia se combate cu bani de la buget

    De la cca 19% în PIB în 2007, media ponderii cheltuielilor sociale în statele OECD a crescut la 22,1% în 2009, urmând să ajungă anul acesta la 21,9%, conform estimărilor din ultimul raport al organizaţiei pe tema cheltuielilor sociale.

    Franţa, cu o pondere a cheltuielilor sociale de 33% din PIB, şi Danemarca, Finlanda şi Belgia, cu cca 30%, sunt ţările cele mai generoase, în timp ce scăderea cea mai mare a cheltuielilor sociale a avut loc în Grecia, de la 24% în 2009 la 22% estimat pentru 2013. în SUA, aceste cheltuieli s-au majorat de la 17% din PIB în 2008 la 20% estimat pentru 2013.

     

  • Dincolo de poza de familie de la G8

    Dezvăluirea acţionariatului unor companii-paravan sau schimbul de informaţii între autorităţile fiscale au fost evocate de premierul David Cameron, care şi-a făcut din combaterea evaziunii fiscale şi a scandalurilor financiare un pilon central al preşedinţiei britanice a G8, însă nicio propunere radicală n-a fost adoptată, din cauza lobby-ului din partea grupurilor de business, îndeosebi americane. Una dintre propunerile cele mai radicale, de a sili multinaţionalele să-şi publice profiturile, veniturile şi plăţile fiscale defalcat pe fiecare ţară unde operează, a fost pasată în sarcina OECD, care urmează să vină cu un plan de acţiune abia la reuniunea G20 de luna viitoare.

    În schimb, preşedintele Barack Obama a anunţat lansarea primei runde de negocieri pentru un acord comercial bilateral între SUA şi UE despre care Cameron şi Obama au prezis că va crea 13 milioane de locuri de muncă în cele două zone şi va fi probabil “cel mai mare acord comercial bilateral din istorie”.

    Primele discuţii pe marginea proiectului de acord vor avea loc luna viitoare la Washington şi vor viza măsuri de deschidere a pieţelor, eliminarea tarifelor comerciale şi a barierelor netarifare, consolidarea investiţiilor şi alte promisiuni. Unele dintre punctele de discuţie au creat deaj îngrijorări la nivelul organizaţiilor sindicale din SUA, care se tem că acordurile de comerţ liber vor duce la abuzuri ale angajatorilor, la probleme de mediu şi la pierderea de către americani a unor locuri de muncă.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Un an greu pentru căpşunari

    Iniţial, migranţii au continuat să trimită bani acasă, preferând să reducă din cheltuielile lor personale, însă odată cu întoarcerea recesiunii ar putea fi nevoiţi să taie din sumele trimise ori să vină acasă. “Lucrătorii care pot circula liber în zona euro, precum cei din Polonia şi România, se întorc deja acasă în număr mare, spre deosebire de cei din Africa sau America Latină, care preferă să rămână, de teama că nu vor mai putea reveni în Vest”, susţine OECD.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Cine-i cel mai (ne)competitiv din Europa

    Pe de o parte, Germania a consemnat câştiguri mai mici de productivitate şi o creştere mai mare a salariilor, pe de altă parte, ţări ca Irlanda şi Spania au înregistrat câştiguri mai mari de productivitate, în paralel cu o moderare a salariilor. Această ajustare nici nu a început însă în Franţa şi Spania.