BusinessMagazin

Tag: Octavian Radu

  • Tranzacţie surpriză. Octavian Radu a vândut lanţul de librării Diverta către Augustin Drăgan, un antreprenor cu afaceri în IT, consultanţă şi comerţ online

    ♦ Cei doi au mai parafat de-a lungul ultimului deceniu şi alte tranzacţii.

    Antreprenorul Octavian Radu, care deţine businessuri în mai multe domenii, a vândut lanţul de librării Diverta, aflat pentru a doua oară în insolvenţă, către un alt om de afaceri local, Augustin Drăgan.

    „Speram să cumpăr businessul, dar eu nu am avut niciodată firme în insolvenţă şi nici nu îmi doream. A trebuit să trec peste această barieră mentală importantă“, afirmă cumpărătorul. Cei doi au mai parafat de-a lungul ultimului deceniu şi alte tranzacţii, Drăgan cumpărând, spre exemplu, un spinoff din Sistec – compania IT Click Service, dar şi Q Power Heat Systems (schimbătoare de căldură pentru aplicaţii industriale). „Faci mai uşor deal-uri cu oameni cu care ai mai lucrat“, spune Augustin Drăgan. El deţine mai multe afaceri în domenii precum training, consultanţă, comerţ alimentar online sau IT. Pentru Diverta, el mizează pe dezvoltare, însă prudentă.

    „Mizez pe o dezvoltare pas cu pas. Speranţa e ca în trei ani de la aprobarea planului de reorganizare, în ianuarie 2025, să ieşim din insolvenţă. Nu am falimente la activ şi nici nu vreau să am.“

     

  • Octavian Radu, proprietarul librăriilor Diverta, a vândut un pachet de 1,2 mil. acţiuni deţinute la Evergent Investments, fostă SIF Moldova, pentru 1,7 mil. lei

    Octavian Radu unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care deţine în portofoliu mai multe businessuri, printre care şi lanţul de librării Diverta şi firma de poştă Pink Post, a vândut în perioada 17-19 mai 2021, prin intermediul BVB, un pachet de 1,28 milioane de acţiuni deţinute la  Evergent Investments, fostă SIF Moldova, pentru 1,75 milioane de lei.

    Din Informaţiile agregate de BVB rezultă că preţul mediu la care s-au realizat tranzacţiile a fost de 1,3629 lei pe acţiune.

    Octavian Radu deţine în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post. El are şi afaceri în agricultură – plantaţii de afine – şi un hotel cumpărat acum în urmă cu un an la Sinaia.

    În cadrul Evergent Investments, Octavian Radu deţine poziţia de vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie.

    Evergent Investments (simbol bursier EVER), cea mai mare societate de investiţii financiare dintre cele cinci listate la Bursa de Valori Bucureşti în termeni de capitalizare (1,4 mld. lei), a încheiat primul trimestru al anului 2021 cu un rezultat net de 31,5 mil. lei, fiind compus din profitul net de 19,3 mil. lei şi câştigul net din vânzarea activelor financiare reflectat în rezultatul reportat în sumă de 12,2 mil. lei.

  • Povestea românului care în anii 2000 era unul dintre cei mai bogaţi şi puternici oameni de afaceri din ţară şi cum a ajuns el să piardă totul în anii de criză

    A venit criza şi a căzut de sus. Unele afaceri i-au intrat direct în faliment. Pe altele le-a închis chiar el, iar cele care au rezistat a trebuit restructurate uneori din temelii. După aproape un deceniu, antreprenorul renaşte din propria-i cenuşă şi revine în prim-planul businessului românesc cu câteva pariuri noi: agricultura, hotelăria şi securitatea în mediul virtual. Mai mult, tot pe „to do list” se numără şi integrarea treptată a fiului său Tiberiu în business, pentru un transfer ulterior de responsabilităţi către cea de-a doua generaţie, şi publicarea unei cărţi autobiografice în 2020, sub numele „Milionar. Falit. Milionar”. Ce titlu ar fi putut sumariza mai bine călătoria lui Radu în mediul de business?

    „Cea mai bună decizie a mea de business a fost aceea de a-mi da demisia în 1990”, spune Octavian Radu râzând. Plecase în 1987 în Germania, unde lucra pentru o firmă de distribuţie. După căderea comunismului a mers în Polonia şi în alte ţări, iar în 1994 s-a întors definitiv în România. „De fapt eu m-am întors treptat ajutând-o pe mama cu aprovizionarea unui magazin pe care l-a deschis în anii aceia la Piteşti.” Această decizie a fost şi cea mai grea totodată pentru omul de afaceri, după cum povesteşte chiar el. „Nu am avut altele care să îmi schimbe radical viaţa.” Când vine vorba de decizii greşite, nu consideră că a luat niciuna; chiar dacă ulterior s-au dovedit a fi eronate, la momentul respectiv nu au fost. „Eu în business mereu am mers cu viteza maximă, nu am pus bani deoparte. A ţinut şi de firea mea aventurieră.”

    Octavian Radu a avut multe afaceri. A avut şi multe eşecuri totodată. Dar uitându-se în urmă nu le regretă. Ba chiar recunoaşte că probabil ar face din nou la fel. Atunci însă, în condiţiile de la momentul acela, nu acum. De-a lungul anilor, Radu şi-a încercat norocul în domenii variate. Chiar şi astăzi portofoliul său cuprinde afaceri din IT, retail de carte, agricultură şi producţia de componente auto. În anii de boom, spre exemplu, a intrat în sectorul restaurantelor cu franciza Vapiano şi în modă cu o serie de 10 francize printre care Debenhams sau Mandarina Duck.

    „Ştiam că dacă nu le iau eu le va lua altcineva. În Debenhams am investit iniţial 150.000 de euro şi în primul an am făcut profit de 2 mil. euro. Trebuia să fiu nebun să nu mă extind.” A ajuns la un maxim de 9-10 magazine sub brandul britanic, dintre care unul la Budapesta şi unul la Chişinău. „Aveam în portofoliu şi brandul Bally, iar în prima lună după criză nu a intrat nimeni în magazin.”

    Criza pe de-o parte şi creşterea concurenţei pe de alta – cel puţin în modă – i-au măturat toate businessurile din domeniu. Ultimul care a picat a fost Debenhams. Octavian Radu a ieşit astfel definitiv din retailul de modă în 2013 şi nu s-a mai întors. Nici n-ar mai face-o, dat fiind că astăzi acest sector este unul dintre cele mai atrăgătoare pentru giganţii internaţionali. Peste 100 de nume străine, cele mai importante din domeniu, îşi dispută această piaţă, iar cei mai mulţi jucători sunt veniţi direct. Debenhams, spre exemplu, şi-a mai încercat o dată norocul în România, tot în sistem de franciză, şi nu a rezistat. Piaţa de modă este dominată clar de grupul Inditex, proprietarul Zara, de H&M şi mai nou de discounterul Pepco. Ultimii doi au venit după primii ani de criză şi au avut priză la public.


    „În 2009-2011 am citit multe cărţi cu informaţii care nu existau anterior şi am înţeles ce s-a întâmplat. La momentul acela raportul datorii/EBITDA era perfect în regulă”, spune Radu.

    În ceea ce priveşte restaurantul Vapiano, acesta nu a funcţionat, în opinia antreprenorului, din cauza locaţiei alese de grupul german – la parterul clădirii de birouri Anchor Plaza. Totodată, şi criza a lovit puternic sectorul HoReCa din România. Acum, după aproape un deceniu, antreprenorul reintră în joc, printr-o tranzacţie. El a preluat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia şi în cadrul restaurantului adiacent Forest.

    Vânzătorul este omul de afaceri Narcis Zăvoianu. Radu nu a oferit detalii privind suma plătită însă a spus că a preluat şi parte din datorii, aşa că aportul de cash a fost mai mic. Hotelul este evaluat la peste 2 milioane de euro ţinând cont de preţul mediu per cameră pentru unităţile de cazare cotate la acelaşi nivel, conform datelor din piaţă. „Este un butic hotel de 23 de camere şi apartamente, toate cotate la cinci stele. În mod normal, o investiţie de acest gen nu este ideală pentru mine, este prea mică pentru genul de businessuri pe care le fac eu, însă turismul este în opinia mea un domeniu de viitor”, spune el.

    Radu afirmă că nu a pariat niciodată pe hoteluri până acum, însă are experienţă în domeniul restaurantelor, anterior operând franciza lanţului Vapiano. „Cred că valoarea afacerii preluate (Ioana Hotels şi Forest – n.red.) stă în know-how-ul acumulat în circa 10 ani de activitate. Mai mult, acum businessul stă bine pe cifre, cu un profit estimat în 2020 de 300.000 de euro şi o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro. Hotelul a fost deschis în urmă cu circa un deceniu în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro, conform datelor de la acea vreme. Acesta a fost primul hotel cotat la cinci stele în staţiunea de pe Valea Prahovei, una dintre cele mai populare din România.

    La momentul respectiv businessul era operat de firma NDI Grup Expert, care administra şi Cabana Stâna Regală din Sinaia. Firma a fost radiată între timp. „Ioana Hotels a fost în insolvenţă, a ieşit şi a intrat din nou. Acum compania care îl operează este din nou în procedură de insolvenţă, aşa că tranzacţia a avut ataşat şi un grad de risc. Financiar însă compania stă bine, la fel şi în ceea ce priveşte gradul de ocupare”, explică Octavian Radu. El mai spune că în prezent jumătate din profitul businessului e adus de hotel şi jumătate de restaurant. De altfel cele două divizii sunt interconectate şi se ajută reciproc. Restaurantul Forest poartă acest nume pentru că este deschis în pădure. „Pasul următor va fi să deschidem un restaurant Forest în Bucureşti, în zona de nord. Nu am decis încă unde, dar nu ne grăbim. Dacă găsim spaţiul, vom inaugura în 2020, dacă nu, nu. Iar dacă va merge bine, ne vom gândi să francizăm.”

    Radu spune că nu s-a gândit în vreun moment şi nici nu vrea să cumpere 100% businessul, ba din contră, vrea ca fondatorul, care este şi vărul său, să rămână implicat în business. „Cred în Sinaia, în dezvoltarea turismului românesc. Mai cred că românii vor călători mai mult odată cu creşterea venitului disponibil. O parte dintre cei care merg acum în city-breakuri afară se vor orienta către România.”

    Achiziţia vine la scurtă vreme după ce omul de afaceri a fost implicat într-o altă tranzacţie, de această dată la vânzare. Informlykos România, parte a unui grup elen fondat acum mai bine de 100 de ani, a cumpărat 65% din compania de arhivare (fizică şi electronică) şi distrugere de documente NextDocs de la antreprenorii Octavian Radu şi Vicenţiu Zorzolan. Grecii au plătit 3,5 milioane de euro pe pachetul majoritar al acestui business, potrivit unui anunţ public al cumpărătorului.

    „Eu pot vinde orice business pe care îl am. Nu am făcut afacerile cu scopul de a le vinde, dar pentru orice există un preţ”, spunea el imediat după aceea. NextDocs este o companie fondată de Vicenţiu Zorzolan, un alt antreprenor local cunoscut pentru afacerile din modă dinainte de criză. Atât Radu cât şi Zorzolan au adus local mai multe francize, pe care în criză le-au închis, mai ales după ce au venit direct giganţi precum Zara sau C&A. În businessul NextDocs cei doi şi-au unit forţele în 2014. „Cu Vicenţiu Zorzolan colaboram deja la vremea aceea pentru că şi eu aveam o franciză în domeniul arhivării şi distrugerii de documente, este vorba de Reisswolf. Ne-am unit forţele la un moment dat când eu am preluat 60% din afacere, iar el 40%, iar acum am vândut fiecare 65% din pachetul lui.”

    În momentul în care cei doi s-au asociat, Vicenţiu Zorzolan avea trei variante: să mai bage el bani în business, să închidă porţile sau să facă parteneriat cu Octavian Radu, potrivit acestuia din urmă. NextDocs este un business pentru clienţi mari precum UniCredit, Banca Transilvania, Raiffeisen, BCR, Uniqa, Metropolitan Life şi Dedeman.

    Potrivit antreprenorilor fondatori, businessul NextDocs a fost în 2016 de 1,4 milioane de euro, acesta urcând la 2,2 mil. euro în 2017 şi la 2,8 milioane de euro anul trecut. Pentru 2019 era estimat un nivel al cifrei de afaceri de 3,3-3,4 milioane de euro, pentru ca în 2021 să urce la 8-9 milioane de euro. Compania are 150 de salariaţi acum, dintre care 110 la Bucureşti şi 40 la Cluj. Omul de afaceri Octavian Radu, cunoscut mai ales prin prisma businessului de librării Diverta, are un portofoliu mult mai vast de afaceri.

    El are o afacere în agricultură, Sunny Berry, lanţul de circa 30 de librării Diverta, firma TCE care face transport paleţi la nivel naţional şi oferă servicii de curierat la nivel internaţional, compania de servicii poştale Pink Post, producătorul de componente auto Flaro şi alte businessuri în imobiliare. Portofoliul său este completat de firma de IT Sistec. Acum, peste 50% din EBITDA antreprenorul spune că îl obţine cu businessuri pe care nu le avea în criză, adică Pink Post (poştă), NextDocs şi Sunny Berry (agricultură). Acesta din urmă ar putea ajunge în 10 ani cel mai important, adaugă el fără a înainta cifre.

    Astăzi, Octavian Radu îşi evaluează toate businessurile la 30-40 de milioane de euro dat fiind că are şi 10 milioane de euro datorii de care vrea să scape. „În 2008, circa 80% din business era obţinut de la companii pe care nu le aveam cu 10 ani înainte. Lumea se schimbă şi noi nu putem sta pe loc.”

    Tocmai de aceea, unul dintre cele mai recente businessuri din portofoliul său este Sunny Berry, nume sub care operează un business în agricultură. „Avem 16 hectare cultivate cu afine în Jieni, lângă Drobeta-Turnu Severin, şi urmează să ne dezvoltăm, să plantăm în continuare. Vrem să trecem de 100 de hectare. Producţia este de 100 de ori mai mare la hectar ca la porumb.” Recolta merge la export dar şi piaţa din România a început să consume, spune el. Terenul a fost plantat în 2018 şi anul trecut a fost prima recoltă de 50 de tone, iar omul de afaceri spune că vrea ca în 2022 să ajungă la 250 de tone. „Am folosit fonduri europene pentru acest business şi ne gândim să ne extindem cu o serie de culturi complementare. La afine ai o profitabilitate fabuloasă la export.” Problema în acest tip de business este să faci rost de oameni. „Noi am găsit oameni buni care sunt fericiţi că nu mai trebuie să plece din ţară.”

    Agricultura – mai ales anumite nişe din domeniu – a devenit pariul mai multor oameni de afaceri locali care îşi diversifică astfel portofoliile. Decizia vine în contextul în care acesta este un domeniu cu potenţial uriaş în România, însă culturile sunt în general fărâmiţate. Ce se poate remarca în ultimii ani este decizia investitorilor de a paria pe culturi diferite de cele clasice, mai exact grâu sau porumb. Astfel, fructele de pădure şi legumele bio sunt doar câteva dintre opţiuni.

    „Pentru 2020 am câteva ţinte. Prima ar fi să dezvolt Sunny Berry, e un proiect mai amplu, pe zece ani.” Dezvoltarea businessurilor existente şi lansarea unora noi a fost dintotdeauna un plan de-al lui Octavian Radu. Pe lista de domenii noi se numără securitatea în mediul virtual (cybersecurity), un sector pe care-l consideră de viitor. Se gândeşte fie la un parteneriat, fie la o achiziţie. „Legislaţia europeană obligă firmele mari să se asigure, însă pariul meu ar fi pe IMM-uri. Ca în orice business, e important să fii acolo de la început.”

    Antreprenorul mai vrea să reducă datoriile pe care le are, pentru că s-a fript şi nu mai vrea să ajungă în aceeaşi situaţie, după cum spune chiar el. Ba mai mult, se gândeşte şi să facă economii.
    „Poate cel mai important plan al meu în 2020 e să îl integrez pe Tibi (fiul său cel mare – n.red.) în business. Trebuie să treacă mai întâi prin toate joburile pentru a putea prelua. Aşa am făcut şi eu.”

    O treime dintre afacerile de familie din România ajung la a doua generaţie, 10% sunt predate şi celei de-a treia generaţii şi doar 3% trec acest prag şi ajung la cea de-a patra generaţie, afirma recent Florin Madar, preşedintele Asociaţiei Reţeaua Afacerilor de Familie România (Family Business Network România – FBN), o asociaţie cu peste 25 de membri.

    Există businessuri antreprenoriale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde România şi-a creat deja un nume, dar nu numai. Există însă şi acele cazuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, forţa de negociere sau know-how-ul să meargă singuri.

    Mai sunt şi situaţii în care o afacere nu a ajuns la cea de-a doua generaţie deoarece copiii oamenilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiţi să preia businessul sau pentru că şi-au dorit alte specializări. Şi apoi vin „excepţiile”, acele businessuri care sunt transferate către cea de-a doua generaţie. Octavian Radu e sigur că aceasta e direcţia de mers pentru „imperiul” său. Şi pentru că a venit vorba de moştenire, el nu vrea să dea mai departe doar un business, ci şi povestea lui pe care a sumarizat-o într-o carte ce va fi publicată în toamna lui 2020. Doar că povestea se scrie mai departe. În viaţa reală.

    Multe şi diverse
    Radiografia afacerilor actuale ale lui Octavian Radu

    Afacere: Diverta
    Domeniu: lanţ de circa 30 de librării
    Descriere: Este cea mai cunoscută afacere a antreprenorului, dar nu cea mai importantă ca cifre, după cum spune el. Această afacere Octavian Radu a deschis-o în 1998 însă sub alt nume – Libra -, iar după ce a trecut printr-un rebranding a ajuns la Diverta în 2002. Prima unitate a fost deschisă în centrul comercial Bucureşti Mall în 1998 şi rezistă până astăzi, deşi sub noul nume, Diverta. Omul de afaceri spune că e singurul magazin care a rezistat în toţi aceşti ani în mallul care a schimbat mulţi chiriaşi. Bucureşti Mall e primul mall din România.

    Afacere: TCE
    Domeniu: transport şi curierat
    Descriere: TCE face transport paleţi la nivel naţional şi oferă servicii de curierat la nivel internaţional. Este o afacere prezentă pe piaţă de 20 de ani. Ea a apărut după ce firmele lui Octavian Radu au externalizat transportul intern. Apoi businessul s-a deschis şi către alţi clienţi.

    Afacere: Pink Post
    Domeniu: poştă
    Descriere: Pink Post este unul dintre cele mai recente businessuri ale omului de afaceri, însă nu este primul contact cu domeniul poştei. Radu a mai avut două încercări în sector şi de fiecare dată a fuzionat cu un jucător deja existent. Povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când antreprenorul Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006 de Octavian Radu. Acesta din urmă a cumpărat în 2016-2017 două firme de curierat, printre care Total Post, dar şi Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group. Cele două au fuzionat, iar noua companie de servicii poştale s-a transformat în Pink Post.

    Afacere: Flaro
    Domeniu: componente auto
    Descriere: Flaro (nume ce provine de la Flamura Roşie) a fost înainte de ’89 cel mai mare producător de papetărie din România. Acum businessul activează pe piaţa de componente auto, având clienţi precum Aptive, Siemens sau Marquardt. Când a preluat businessul, Octavian Radu a cumpărat şi 2,5 hectare de teren.

    Afacere: mai multe proprietăţi
    Domeniu: imobiliare
    Descriere: Radu afirmă că a avut de-a lungul anilor zeci de spaţii ocupate anterior de librării şi poziţionate în diferite oraşe din ţară. A vândut însă multe dintre ele ca să scape de datorii. Nu oferă cifre referitoare la câte mai are.
    Totodată, acum mai are şi în zona Giuleşti 7 hectare de teren. Aici funcţiona înainte o fabrică, iar acum grupul lui are o hală funcţională ocupată cu diverse tipuri de activităţi.

    Afacere: Sistec
    Domeniu: IT
    Descriere: Sistec are un data center şi două ERP-uri pe care le distribuie – unul din Germania,  ABAS, care este folosit de firme din producţie, şi un altul realizat de intern, Cogito.

    Afacere:
    Sunny Berry
    Domeniu: agricultură
    Descriere: Sunny Berry este un nume sub care operează un business în agricultură. Octavian Radu are 16 hectare cultivate cu afine în Jieni, lângă Drobeta-Turnu Severin, şi urmează să dezvolte afacerea, să planteze în continuare. Vrea să treacă de 100 de hectare.

    Afacere: NextDocs (pachet minoritar)
    Domeniu: arhivare de documente
    Descriere: Antreprenorii Octavian Radu şi Vicenţiu Zorzolan au vândut la finalul anului trecut 65% din NextDocs, o companie ce se ocupă de managementul documentelor, de arhivare (fizică şi electronică) şi de distrugere de documente. Ei au rămas acţionari minoritari. Printre clienţii businessului se numără UniCredit, Banca Transilvania, Raiffeisen, BCR, Uniqa, Metropolitan Life şi Dedeman.

    Afacere: Ioana Hotels (pachet majoritar)
    Domeniu: hotelier
    Descriere: Omul de afaceri Octavian Radu a preluat în 2020 pachetul majoritar de acţiuni în cadrul hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia şi în cadrul restaurantului adiacent Forest. Ioana este un butic hotel de 23 de camere şi apartamente, toate cotate la cinci stele.

  • Ce ai fi făcut dacă ai fi dat faliment de tot? Eram pregătit să mă fac şofer de taxi la Viena

    Din păcate, prea puţini dintre capitaliştii români – patroni în anii ‘90, oameni de afaceri în anii 2000 şi antreprenori acum – şi-au scris istoria lor de business. Au poveşti absolut fabuloase din care s-ar putea face cursuri reale la facultăţile economice, începând cu lecţii despre cum să faci un business, cum pui pe picioare o afacere, cum să creezi un brand mai mult din instinct decât din cărţi, cum să faci rost de bani, cum vinzi sau cumperi alte afaceri, cum să reacţionezi când vine criza, cum să rezişti când eşti continuu în insolvenţă, cu băncile în spate şi până la drama pe care o trăieşti continuu că a doua zi vei da faliment cu totul.

    „Să ştii că eram pregătit pentru acest lucru şi mă gândeam să mă fac şofer de taxi la Viena.”

    Această propoziţie a fost spusă de Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români al cărui grup ajunsese la peste 250 de milioane de euro în vârful boomului economic din 2008.

    El şi-a asumat acest risc, de a scrie o carte – până la urmă toată viaţa lui de business a fost un risc -, în trei volume, care însumează 980 de pagini.

    Ironic, fiecare pagină ar putea simboliza câte un milion de lei, având în vedere că cifra de afaceri totală a grupului Octra în 2008 a depăşit 980 de milioane de lei (peste 250 de milioane de euro la cursul valutar de atunci).  

    Octavian Radu deţine librăriile Diverta, iar în perioada de boom a avut atât de multe branduri de retail încât, spune el, puteam să-mi deschid propriul mall – Debenhams, Esprit, Aldo, Springfield, Woman’s Secret.

    Eu am început să citesc „My way” (titlul cărţii) pornind de la volumul 3, unde Octavian Radu a descris cu foarte multe amănunte drama pe care a trăit-o când a venit criza din 2008, şi care i-a adus prăbuşirea afacerilor peste noapte.

    Criza l-a prins cu datorii la bănci de 60 de milioane de euro, care nu mai puteau fi plătite pentru că nu mai avea vânzări.

    Căderea consumului din 2009 – 2012 – intervenită ca urmare a tăierii salariilor, creşterii cursului valutar leu/euro, pierderii joburilor în economie -, majorarea ratelor la bancă ca urmare a creşterii cursului leu/euro, l-au aruncat în cuşca băncilor care i-au cerut banii înapoi (nu toate), i-au tăiat liniile de finanţare, i-au majorat dobânzile etc.

    Înainte de criză băncile aruncau cu milioane de euro după mine să-mi dea credite, iar când a venit criza au devenit total necooperante.

    „La circa o lună după Lehman Brothers m-am trezit cu o scrisorică de la Credit Europe Bank, prin care îmi cereau restituirea creditului în maximum 30 de zile. Cererea lor se baza pe un articol din contract, scris cu litere mărute, care le permitea rezilierea contractului de creditare relativ discreţionar.”

    El spune că 10 ani s-a luptat cu băncile în toate formele, în încercarea de a plăti creditele, de a obţine reducerea lor şi a-şi menţine afacerile pe linia de plutire.

    „Este evident că dacă în anii 2005-2007 aş fi investit mai puţin în business, mi-ar fi fost mult mai uşor să trec prin criză. Active valoroase, dintre care o parte finanţate cu 45 de milioane de euro împrumutaţi de la bănci, au fost distruse în timpul crizei.”

    Bineînţeles că această carte nu se învârte numai în jurul crizei şi a relaţiei cu cele 12 bănci, acesta fiind doar un capitol.

    Cartea începe cu fuga lui în Germania înainte de 1989, prima afacere făcută, revenirea în România, cearta cu părinţii, care erau administratorii firmei şi care în anii ‘90 l-au aruncat în stradă, istoria fiecărei afaceri pe care a început-o, amănunte dezvăluite pentru prima dată din negocierile de vânzare sau cumpărare de afaceri etc.

    La finalul celor 980 de pagini, Octavian Radu spune: „A contat să scriu această carte pentru a transmite experienţa mea şi sunt fericit că am ajuns în acest punct.”

    La ZF Live, l-am întrebat ce şi dacă i-ar recomanda unui antreprenor mai ales ce să nu facă pentru a nu traversa crizele aşa cum le-a traversat el: „Şi dacă aş lua-o de la capăt, tot la fel aş face şi la fel i-aş recomanda unui tânăr antreprenor, să viseze, pentru că dacă nu visezi, nici nu poţi să faci.”

    În România toată lumea invocă educaţia financiară şi de business. Dar pentru ca noile generaţii să înveţe, trebuie ca şi capitaliştii români să dea înapoi ceva societăţii, României, ţara unde au făcut multe afaceri: în primul rând o carte, în care să-şi povestească viaţa prin business.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Sinaia „for sale“: tot mai multe pensiuni şi hoteluri sunt la vânzare. „Investitorii încep să fie mai interesaţi de Sinaia pentru că investiţia se recuperează mai repede ca în Mamaia“

    Sinaia, staţiune care atrage anual peste 300.000 de turişti, devine tot mai atractivă pentru investitori astfel că în prezent mai multe vile, hoteluri şi pensiuni sunt puse la vânzare. Recent, omul de afaceri Octavian Radu a preluat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia şi în cadrul restaurantului adiacent Forest.

    „Piaţa din Sinaia este în curs de maturizare. Investiţia în Sinaia este mult mai atractivă decât în Mamaia de exemplu pentru că amortizarea este mai rapidă. În Sinaia poţi avea turişti tot timpul anului, în timp ce în Mamaia sezonul este scurt. Există o tendinţă către aparthoteluri. Însă, dacă în Mamaia închiriezi un apartament cu 200-300 de lei pe zi, în Sinaia preţul este de doar 120-150 de lei pe zi”, a spus Lucian Gabriel Asănăchescu, CEO al IMRA Group, din care face parte şi agenţia imobiliară IMRA Real Estate, care are clienţi în special în Constanţa. Însă, IMRA Real Estate se ocupă şi de vânzarea unui boutique hotel în Sinaia. Unitatea, situată lângă drumul spre Cota 1.400 (zona Furnica), are o suprafaţă construită de peste 3.300 mp, dar nu este finalizată astfel că se poate transforma chiar şi în hotel. Preţul de vânzare este de 1,15 milioane de euro, conform datelor de pe site-ul agenţiei imobiliare. De asemenea, în Sinaia este pus la vânzare şi un hotel de trei stele tot în zona Furnica, cu un preţ de 1,9 milioane de euro. Hotelul are 30 de camere. De asemenea, se vinde un hotel nerenovat la ieşire din Sinaia spre Buşteni. Unitatea are 60 de camere, conform datelor de pe site-ul spatiicomerciale.ro.

    Iar tranzacţia prin care Octavian Radu a intrat în acţionariatul Ioana Hotels din Sinaia nu este singura de acest fel.

    În 2018, grupul Alexandrion, cel mai mare jucător român din sectorul băuturilor alcoolice, a cumpărat hotelul New Montana. Hotelul de patru stele are o capacitate de 360 de locuri şi găzduieşte orice tip de evenimente, de la o simplă conferinţă până la cocktail-uri cu 1.000 de invitaţi.

    Cele mai multe hoteluri din Sinaia sunt clasificate la trei şi patru stele, printre unităţile de patru stele prezente se numără Carpathia, hotelul Arca lui Noe, singurul hotel de cinci stele fiind Ioana Hotels. În Sinaia erau anul trecut 28 de hoteluri dintr-un total de 89 de unităţi de cazare, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. În total, în oraş sunt peste 4.500 de locuri în unităţile de cazare înregistrate.
     

  • Proprietarul lanţului Diverta a cumpărat două companii private de curierat în încercarea de a ajunge „a doua Poştă din România”

    Antreprenorul român Octavian Radu, proprietarul lanţului Diverta a achiziţionat două companii private de curierat, Post Master şi Total Post pentru „câteva milioane de euro” în încercarea de a consolida piaţa.

    „Intenţia noastră este de a ajunge a doua Poştă din România” a menţionat el.

    Post Master a fost deţinută de poşta austriacă, iar Total Post era controlată de un antreprenor român.

    Proprietarul lanţului Diverta a cumpărat două companii private de curierat în încercarea de a ajunge „a doua Poştă din România”

  • În 2008 vindea de 300 de milioane de euro şi avea 5.000 de angajaţi. Acum se chinuie să nu dea faliment

    În timpul unui interviu din 2007, Octavian Radu mă avertiza că generaţia mea greşeşte considerând că va câştiga din ce în ce mai mult în anii următori. Omul de afaceri povestea atunci despre ciclurile economice şi despre bula imobiliară din România, care se va sparge la un moment dat şi va dezechilibra toată economia. „Păcat că nu am fost mai consecvent“, spune acum Octavian Radu. La mai puţin de doi ani de la interviul cu avertismentul, începea să vândă companii din grupul RTC Holding, iar în 2009 Diverta, cel mai cunoscut business al său, intra în insolvenţă.

    În ultimii cinci ani, cel mai grav afectate firme au fost cele controlate de antreprenori români, cum a fost cazul holdingului construit de omul de afaceri Octavian Radu, care în 2008 avea un rulaj de 300 de milioane de euro şi 5.000 de angajaţi, iar anul trecut mai deţinea trei firme pentru care aştepta vânzări de 30-35 de milioane de euro. „Nu mi-am putut imagina şi nu pot să-mi reproşez scăderea bruscă a vânzărilor. Aveam făcute simulări care arătau că la o scădere a vânzărilor de 30% eram încă pe profit. La minus 40% eram pe break-even. Nu cred că în 2009 brusc în România mulţi manageri au devenit proşti“, povestea anul trecut Octavian Radu, cel care îşi reproşează că în acea perioadă nu a pus bani deoparte şi a avut încredere într-o serie de oameni care l-au dezamăgit.

    Acum este mult mai optimist: „Niciodată nu-mi pare rău după trecut. Evident, întotdeauna se poate mai bine. Şi ce dacă?!“. Povesteşte că s-a adaptat la criză prin reglarea costurilor la venituri mai mici şi prin reducerea datoriilor prin exituri. Acum lucrează la proiecte despre care nu vrea încă să vorbească.

    Octavian Radu nu este singurul antreprenor român cu business de peste 100 de milioane de euro care şi-a văzut grupul căzând victimă crizei. RTC a fost însă printre primele grupuri mari ale căror probleme au început imediat după debutul crizei. Florin Panea, proprietarul lanţului de magazine Leonardo, cu afaceri de 136 de milioane de euro în 2009, a intrat în insolvenţă tot în aceeaşi perioadă, la presiunea creditorilor, având datorii de peste 100 de milioane de euro. Leonardo s-a redresat şi şi-a reluat expansiunea în 2011, după doi ani de reorganizări care au presupus închiderea de zeci de magazine şi disponibilizarea a sute de angajaţi. Leonardo are în prezent 150 de magazine, un nivel similar cu cel de dinainte de criză, dar este încă în perioada de reorganizare judiciară care are ca termen de finalizare luna septembrie 2014.

  • Noua generaţie de miliardari a României

    Business Magazin vă recomandă articolul de copertă publicat în ediţia tipărită la finele anului 2009.

    Intrarea copiilor in businessul de familie s-a facut treptat. Nimeni nu poate spune exact, de exemplu, cand a inceput Ion Alexandru Tiriac, cel mai mare dintre copiii lui Ion Tiriac, sa se implice in afacerea familiei, acum cel mai mare holding cu activitati in Romania. “De vreo patru ani, Ion Ion pune mana (se ocupa de afaceri – n.red.) si chiar o face bine. Afaceri insa a trebuit sa invete de cand era mic si ii era clar ca nu o sa muncesc la nesfarsit singur. Iar acum el e in charge”, declara anterior Ion Tiriac pentru BUSINESS Magazin.

    Omul de afaceri spunea in acelasi interviu ca are incredere in fiul sau, desi acestuia ii este destul de greu sa se ocupe simultan de toate afacerile grupului: “Am avut mare noroc cu fiul meu. E omul care are capul cu el, are stofa buna, dar se simte si scoala pe care a facut-o. Dar e tot roman si tot pompier e – de vreo sase ori pe zi trebuie sa schimbe cipul si sa treaca de la real estate la masini si la alte masini si la alte probleme. Dar cred ca va face treaba buna cu grupul si sper sa se inconjoare de oameni buni – el si-i alege, treaba lui”. Ion Tiriac admite ca i-a lasat conducerea grupului fiului sau si acum se implica mai mult strategic sau atunci cand apar probleme. Despre ceilalti doi copii ai sai si viitoarea lor implicare in afaceri, Tiriac nu comenteaza: “Sunt prea mici, dar sper sa le placa afacerile”. Karim si Ioana au 13, respectiv 10 ani.

    Intr-o maniera similara au gandit cam toti proprietarii de companii care au construit afaceri si pentru a avea ce sa lase mostenire copiilor. Radu Enache, presedintele si actionarul majoritar al Continental Hotels, nici nu a vrut sa auda cand fiul sau i-a spus in adolescenta ca ar prefera sa se ocupe de arta. “Am dezvoltat aceasta afacere pentru familie, iar cum el este singurul urmas al familiei, pentru el”, spunea Radu Enache, care l-a atras pana la urma pe fiul sau Daniel in afacere. I-a dat pe mana chestiuni complicate, cum ar fi negocierile pentru vanzarea a 30% din Continental Hotels si atragerea unei finantari esentiale pentru companie.

  • Octavian Radu renunţă la Debenhams şi îşi încheie socotelile cu moda

    Omul de afaceri Octavian Radu (desen), care deţinea în perioada de boom peste zece francize ale unor branduri internaţionale de modă, îşi încheie socotelile cu domeniul după ce renunţă la Debenhams şi închide ultimele două magazine.

    „Da, ne-am retras definitiv (din afacerea Debenhams – n.red.). Pot să dau trei cauze (pentru retragere – n.red.). Prima ar fi criza care a dus la reducerea puterii de cumpărare. Apoi mallurile şi-au dublat suprafeţele în perioada 2008-2012 şi nu în ultimul rând branduri extrem de competitive precum Zara şi H&M s-au dezvoltat extrem de agresiv în ultimii doi ani“, spune Octavian Radu.

    El mai precizează că a luat decizia de a se retrage în decembrie anul trecut şi că magazinele care mai sunt deschise pe piaţa locală – Plaza şi Bucureşti Mall – urmează să tragă obloanele în viitorul apropiat. Imperiul de modă creat de Radu în perioada de boom – ce cuprindea branduri precum Aldo, Debenhams, Mandarina Duck, Kipling,

    Olsen sau Bally – a început să se clatine în 2009, primul an de criză. Debenhams este potrivit datelor ZF ultimul brand pe care îl mai deţinea, după ce toate celelalte au închis magazinele şi au ieşit din piaţă.

    Citiţi materialul integral pe www.zfcorporate.ro

  • CITR: Diverta si-a redus costurile cu 35% anul trecut

    Renegocierea chriilor, reducerea costurilor fixe si mutarea
    sediului central intr-o cladire proprie au fost principalele masuri
    de reducere a costurilor aplicate de Diverta anul trecut.

    Totodata, compania a inchis 13 magazine neprofitabile si a
    deschis alte doua in centre comerciale precum Sun Plaza din
    Capitala si Atrium din Arad. Astfel, afacerile Diverta s-au cifrat
    la 21 de milioane de euro, iar pentru 2011 se estimeaza o
    stagnare.

    “Masurile luate in 2010- reducerea costurilor operationale,
    inchiderea magazinelor neprofitabile – precum si stabilizarea
    pietei vor influenta pozitiv evolutia profitului operational in
    2011. Diverta a intreprins actiuni in toate sectoarele pentru
    maximizarea
    profitabilitatii si pentru 2011 isi propune un profit operational
    pozitiv,” a declarat Andreea Anghelof, Senior Partner la Casa de
    Insolventa Transilvania, administratorul judiciar al Diverta.

    Lantul este format in prezent din 50 de magazine si va fi extins
    cu magazine noi in 2011, in functie de nivelul chiriilor si de
    dimensiunea traficului. Potrivit CITR, piata de carte a inregistrat
    in 2010 o tendinta descendenta, concretizata intr-o scadere cu
    aproximativ 15% comparativ cu 2009. Piata de carte straina a fost
    in scadere cu aproximativ 25% fata de anul 2009, valoarea medie a
    cosului de cumparaturi suferind la rândul sau o scadere
    semnificativa.

    In prezent, Diverta este in perioada de observatie si lucreaza
    impreuna cu Casa de Insolventa Transilvania la planul de
    reorganizare al retelei, care ar putea fi depus la inceputul lunii
    mai 2011.