BusinessMagazin

Tag: OCDE

  • Riscurile privind creşterea economiei mondiale se intensifică. Avertismentul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

    Astfel, OCDE prognozează o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) mondial de 3%, avertizând că riscurile au o tendinţă ascendentă, pe fondul tensiunilor politice şi comerciale care împiedică investiţiile în afaceri.

    OCDE spune că evenimentele meteorologice extreme ar putea duce la întreruperea activităţii economice şi ar putea provoca daune de lungă durată asupra capitalului şi terenurilor. De asemenea, acestea ar putea duce la ceea ce raportul numeşte fluxuri de migraţie dezordonate.

    „Fără un sens clar al direcţiei asupra preţurilor, standardelor şi reglementărilor carbonului şi fără investiţiile publice necesare, întreprinderile vor renunţa la deciziile de investiţii, ceea ce va avea consecinţe grave asupra creşterii şi ocupării forţei de muncă”, se scrie în raportul precizat.

    Printre celelalte provocări pe care OCDE le menţionează se află schimbarea modelului economiei chineze, aceasta devenind o economie mai orientată spre servicii, ceea ce înseamnă că cererea ţării pentru mărfuri importate nu va creşte la fel de puternic în viitor.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

  • OCDE: Venitul minim garantat universal, pentru care militează şi fondatorul Facebook, nu ar reduce sărăcia, dar ar genera majorări ale taxele

    O ţară care introduce venitul minim universal garantează fiecărei persoane un venit minim indiferent de criterii precum vârstă, pregătire, muncă sau avere.

    Perspectiva înlocuirii ajutorului social existent cu un venit minim universal a fost adusă în discuţie în ţări precum Statele Unite, Elveţia şi Franţa. Finlanda şi Olanda au început experimente pe tema venitului minim universal, dar nici o ţară nu a decis încă ce va face.

    Susţinătorii venitului minim universal argumentează că vor asigura siguranţa tuturor în societate şi vor reduce inegalitatea.

    James Browne şi Herwig Immervoll, autorii raportului OCDE, susţin că venitul minim universal la un nivel semnificativ ar necesita creşteri de taxe şi reduceri ale beneficiilor existente şi nu ar fi un instrument eficient pentru reducerea sărăciei.

    Potrivit studiului, sistemele de securitate socială din economiile avansate variază în funcţie de cât de focusată este ţara pe problema sărăciei. Sistemele de asigurări sociale asigură, adesea, venituri semnificative grupurilor cu venituri mari, în special în ţări precum Italia, unde rata de pensionare anticipată este mărită.

    Dacă sistemele sociale şi scutirile de taxe pe venit ar fi înlocuite de o singură plată pentru toţi oamenii aflaţi sub nivelul de pensionare, OCDE a concluzionat că plata per persoană ar fi cu mult sub nivelul necesar pentru a creşte standardul de viaţă peste linia naţională de sărăcie din toate ţările. Împărţirea plăţilor către oameni care nu sunt nominalizaţi ar duce la niveluri reduse ale venitului, notează OCDE.

    Taxele s-ar majora pentru cea mai mare parte din oameni, ca rezultat al introducerii venitului unic universal, crescând apoi rata taxelor în PIB, care deja sunt mari în zona OCDE.

    În Italia şi Finlanda, un venit minim universal plătit la nivelul salariului minim existent în ţară ar genera economii la buget, nu costuri.

    Cu un venit minim universal care să vizeze în mod clar familiile sărace, nivelurile de sărăcie ar creşte în Marea Britanie, Franţa şi Finlanda şi ar rămâne neschimbate în Italia. Marea Britanie, Franţa, Finlanda şi Italia sunt cele patru ţări studiate în raport.

    Autorii studiului susţin că un venit minim universal ar slăbi interesul pentru muncă, pentru că ar separa legăturile dintre drepturi şi responsabilităţi ale celor care îşi caută un loc de muncă.

    La patru luni după ce Kela, instituţia de siguranţă socială din Finlanda, a lansat experimentul venitului minim, care va dura doi ani, o parte din cei 2.000 de beneficiari raportează deja un nivel redus de stres, potrivit Business Insider.

    Suma de 600 de dolari pe care o primesc lunar este suficientă pentru a-i ajuta pe oameni să se relaxeze, a declarat Marjukka Turunen, reprezentant Kela.

    Programul Finlandei este o versiune modificată a venitului minim, în contextual în care majoritatea susţinătorilor susţin că sistemul trebuie să fie necondiţionat. Finlandezii nu trebuiau să fie angajaţi când au aplicat, în 2016, pentru a primi beneficiul de 600 de dolari. Totuşi, dacă între timp au găsit un loc de muncă după ce au aplicat pentru venitul minim sau după ce experimentul a început, ei vor continua să primească suma respectivă.

    Şi provincia Ontario din Canada a început un program pilot în aprilie care asigură un venit necondiţionat de aproape 12.600 de dolari pe an, pentru 4.000 de cetăţeni. Aplicanţii trebuie să aibă vârste curprinse între 18 şi 64 de ani şi să trăiască cu un venit limitat.

    Fondatorul şi directorul Facebook, Mark Zuckerberg, susţine ideea unui venit minim universal. „Ar trebui să analizăm idei precum venitul minim universal, pentru a ne asigura că toată lumea are un amortizor pentru a încerca idei noi”, a spus Zuckerberg în discursul adresat în ziua acordării diplomelor la Harvard.

    În 2013, organizaţii din 15 ţări membre ale UE au promovat o iniţiativă care prevedea ca fiecare cetăţean al Uniunii Europene să aibă garantat un venit minim din care să-şi asigure existenţa fără a munci sau a îndeplini alte îndatoriri faţă de comunitate. Iniţiativa se numea „Unconditional Basic Income“ (UBI – venit minim necondiţionat) şi trebuia susţinută prin strângerea a un milion de voturi până în ianuarie 2014, dar voturile nu au fost strânse.

     

  • Grecia şi OCDE au convenit să colaboreze în domeniul reformelor necesare economiei elene

    Premierul elen Alexis Tsipras a declarat, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro de la Bruxelles, că Grecia va prezenta o solicitare de încheiere a programului internaţional de salvare şi o perioadă de tranziţie spre un acord pentru o nouă restructurare a datoriei publice a ţării. Tsipras a spus că Grecia este dedicată reformelor, dar nu unor măsuri impuse de alţii.

    OCDE a furnizat în trecut Greciei un cadru de măsuri care au stat la baza reformelor solicitate Atenei de creditorii internaţionali.

    Secretarul general al OCDE, Angel Gurria, a declarat la rândul său că organizaţia va sprijini Grecia să îşi îndeplinească obiectivele în domeniul reformelor.

    “Criza a produs creştere economică lentă, şomaj ridicat, iar Grecia a fost afectată în mod direct de aceşti factori. A produs inegalităţi în creştere şi o erodare serioasă a încrederii”, a spus Gurria în timpul unei conferinţe de presă comună cu Tsipras.

    În acest timp, ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis va participa de la ora 16:30 GMT (18:30 ora României) la reuniunea cu omologii săi din zona euro, după ce guvernul de stânga al partidului Syriza a obţinut marţi votul de încredere al Parlamentului elen pentru refuzul prelungirii programului de salvare.

    Varoufakis a spus că este pregătit să se înfrunte cu liderul zonei euro, Germania, şi aliaţii acesteia, în legătură cu hotărârea Greciei de renunţare la măsurile de austeritate, oprirea colaborării cu troica creditorilor (UE, BCE, FMI) şi solicitarea de redustructurare a datoriei publice a ţării.

    “Dacă o datorie nu poate fi plătită, această situaţie duce la o restructurare. Ceea ce este esenţial este că datoriile Greciei nu pot fi plătite în viitorul apropiat”, a spus Varoufakis.

    Datoriile Greciei se ridică la circa 315 miliarde de euro, sumă echivalentă cu 175% din PIB-ul ţării.

    Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble a spus că dacă Grecia nu vrea să solicite prelungirea programului de salvare de 240 de miliarde de dolari, atunci exclude continuarea asistenţei financiare sau ştergerea datoriilor.

    Schaeuble şi ceilalţi miniştri din zona euro au declarat că vor să audă propunerile Greciei la reuniunea Eurogroup de la Bruxelles, dar au avertizat să timpul este scurt, având în vedere că actualul program de susţinere expiră la sfârşitul lunii februarie şi nu se întrevede vreo soluţie.

  • OCDE: Problemele din zona euro reprezintă o ameninţare majoră asupra economiei globale

    Organizaţia estimează că economia zonei euro va avansa cu 0,8% în acest an şi cu 1,1% anul viitor, se arată într-un raport publicat marţi de OCDE.

    OCDE a atras atenţia asupra faptului că economia mondială va consemna o creştere modestă, iar rata şomajului se va menţine anul viitor peste nivelul înregistrat înaintea crizei economice, în contextul în care există riscuri importante privind volatilitatea financiară şi încrederea slabă a consumatorilor şi mediului de afaceri în economie.

    De asemenea, OCDE avertizează asupra riscului intrării în deflaţie, în condiţiile în care rata inflaţiei în zona euro se va situa la 0,6% anul viitor.

    Inflaţia din zona euro a fost de 0,4% în octombrie, faţă de 0,3% în septembrie, cu mult sub ţinta de puţin sub 2% stabilită de BCE.

    În aceste condiţii, instituţiile europene trebuie să întreprindă o serie de reforme monetare, fiscale şi structurale, potrivit OCDE.

    Banca Centrală Europeană (BCE) ar trebui să extindă programul de achiziţii de active, pentru a include şi obligaţiuni guvernamentale, măsură luată anterior şi de alte bănci centrale, se arată în raport.

    În ceea ce priveşte ţările din zona euro, acestea ar trebui să relaxeze politica fiscală, dacă acest lucru este posibil, şi să încurajeze competiţia.

    Săptămâna trecută, preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat că banca centrală va lua toate măsurile necesare pentru a conduce la accelerarea inflaţiei.

    La nivel global, OCDE estimează o creştere economică de 3,2% pentru acest an, de 3,9% pentru anul viitor şi de 4% pentru 2016, în timp ce produsul intern brut al Statelor Unite va creşte cu 2,2% în acest an şi cu 3,1% în 2015.

  • OCDE a redus prognoza de creştere pentru cele mai importante economii ale lumii

    Astfel, OCDE estimează că produsul intern brut (PIB) din zona euro va înregistra un avans de 0,8% la finalul acestui an, în condiţiile în care, în luna mai, instituţia a anticipat o creştere de 1,2% a economiei din regiune, informează MarketWatch.

    Prognoza pentru Statele Unite a fost, de asemenea, redusă, OCDE anticipând o urcare de 2,1% a PIB-ului american în 2014, faţă de 2,6% în luna mai.

    “Creşterea în ritm încetinit a economiei din zona euro reprezintă cel mai îngrijorător aspect al proiecţiilor noastre”, se precizează în raportul OCDE publicat luni. De asemenea, OCDE consideră că inflaţia scăzută din zona euro şi cererea slabă din regiune sunt “riscuri-cheie” pentru economia globală.

    Inflaţia anuală din zona euro a încetinit în luna august la 0,3%, minimul ultimilor aproape cinci ani, cu mult sub ţinta de puţin sub 2% asumată de BCE.

    Dintre ţările din zona euro, OCDE a prezentat cea mai drastică revizuire a prognozei anterioare pentru Italia. Astfel, în timp ce în luna mai organizaţia a anticipat o creştere de 0,5% a PIB-ului pentru anul acesta, OCDE şi-a reorientat estimarea spre o contracţie a economiei italiene de 0,4%.

    Economia Germaniei va avansa cu 1,5% atât anul acesta, cât şi anul viitor, iar PIB-ul Franţei va creşte cu 0,4% în 2014 şi cu 1% în 2015.

    OCDE a atras atenţia asupra nevoii de intervenţie pentru stimularea economiei atât din partea Băncii Centrale Europene (BCE), cât şi a guvernelor naţionale.

    “Acţiunile recente ale BCE sunt bine-venite, dar BCE trebuie să meargă mai departe”, se arată în raportul instituţiei, care încurajează lansarea unui program de achiziţii de active pe scară largă.

    La începutul lunii septembrie, BCE a redus dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 0,05%, de la 0,15% stabilit în iunie.

    OCDE sfătuieşte guvernele naţionale să întreprindă reforme structurale, întrucât acestea sunt necesare “pentru a asigura un ritm de creştere a economiei globale suficient de alert încât să ducă la reducerea şomajului”.

    În ceea ce priveşte statele din afara zonei euro, OCDE estimează o creştere de doar 0,3% pentru economia Braziliei la finalul acestui an, pe fondul investiţiilor slabe şi al instabilităţii create de alegerile care se vor desfăşura anul acesta.

    În schimb, instituţia anticipează un avans de 0,9% al economiei Japoniei în acest an şi de 1,1% anul viitor.

    Cea mai mare creştere va fi înregistrată de economia Chinei, de 7,4% în 2014 şi 7,3% în 2015. De asemenea, prognoza pentru PIB-ul Indiei a fost crescută de OCDE, cu o urcare de 5,7% în 2014 şi de 5,9% anul viitor.

  • OCDE: Economia mondială continuă să înregistreze creşteri modeste

    “Indicatorii pentru întreaga regiune analizată de OCDE, precum şi cei pentru Statele Unite, Canada şi Marea Britanie în particular, arată o creştere economică stabilă pentru următoarele luni. Economia Japoniei va continua să stagneze, în timp ce în Germania sunt semne de încetinire a activităţii economice”, se arată într-un raport al OCDE publicat luni şi citat de MarketWatch.

    După mai mulţi ani în care economia globală a stagnat sau a crescut nesemnificativ, cele mai recente evenimente car par să limiteze avansul economic privesc o serie de conflicte armate în regiuni din Siria, Irak şi, nu în ultimul rând, Ucraina.

    Lând în considerare aceşti factori, directorul FMI, Christine Lagarde, a declarat recent că instituţia se pregăteşte să revizuiască din nou în scădere prognozele pentru anul în curs, la mai puţin de trei luni de la ultima corecţie.

    Economiştii FMI estimează o creştere economică “de aproximativ 3%-3,5%, dar mai aproape de 3%”, a declarat Lagarde într-un interviu pentru publicaţia franceză Les Echos.

    În iulie, FMI a revizuit progroza pentru creşterea economică mondială de anul acesta la 3,4%, de la 3,7% anterior. Estimările OCDE din iulie au fost în linie cu cele ale FMI.

    Raportul OCDE arată că economiile Germaniei şi Italiei ar putea fi cel mai afectate de conflictul dintre Rusia şi Ucraina, datorită legăturilor financiale şi comerciale între ţările meţionate, în timp ce Franţa, cea de-a treia mare economie din zona euro, va continua să înregistreze creşteri modice.

  • Redresarea economiei mondiale, mai lenta decat se astepta

    OECD a redus previziunile de crestere in principalele economii
    dezvoltate (G7) la 1,5% pentru anul acesta, fata de estimarea
    anterioara de 1,75%. Pentru SUA, OECD a estimat o crestere anuala
    de 2% intre august si octombrie, respectiv 1,2% in ultimul
    trimestru, iar pentru Europa are in vedere o incetinire puternica a
    ritmului de crestere, la 0,4% pentru Germania, Franta si Italia in
    al treilea trimestru si 0,6% in al patrulea.

    “Perspectiva economica e caracterizata de o mare incertitudine,
    generata de o combinatie de factori, dar este improbabil sa ne
    indreptam catre o noua epoca de recesiune”, a declarat Pier Carlo
    Padoan, economistul-sef al OECD. Organizatia considera ca o asemenea situatie ar putea
    cere “stimulente suplimentare si amanarea planurilor de reducere a
    deficitelor bugetare, acolo unde finantele publice o permit” – fara
    insa a preciza ce intelege prin aceasta.

    In buletinul pe septembrie al Bancii Centrale Europene,
    autoritatea monetara a zonei euro insista insa ca statele membre nu
    trebuie sa se abata de la masurile de austeritate bugetara la care
    s-au angajat incepand din primavara, ba chiar recomanda ca daca
    incetinirea cresterii va fi mai mare, masurile de taiere a
    deficitelor sa fie inasprite, pe motiv ca laxitatea fiscala e cea
    care submineaza increderea investitorilor si atrage riscul unei noi
    crize financiare. Din dilema “stimulente contra taieri de deficit”
    va fi deci putin probabil ca statele sa poata iesi onorabil, cel
    putin in lunile imediat urmatoare.

  • Redresarea economica va incetini temporar in tarile dezvoltate

    In primul trimestru, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare
    Economica (OCDE) anticipeaza pentru G7 o crestere economica
    agregat, anualizata, de 1,9%, comparativ cu ultimele trei luni din
    2009, urmata de un avans de 2,3% in trimestrul al doilea.
    In ultimul trimestru al anului trecut, statele membre ale
    organizatiei au inregistrat o crestere economica de 3,7%.
    “Activitatile economice s-au accelerat in majoritatea tarilor din
    OCDE, in ultimul trimestru din 2009, cu exceptia celor din zona
    euro”, se arata intr-un comunicat al OCDE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro