Tag: obligatiuni de stat

  • Ministerul Finanţelor a luat de la bănci 654 mil. lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în 2031, la o dobândă de 6,44%/an

    Ministerul de Finanţe a împrumutat luni de la bănci 654,1 milioane lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat cu o valoare nominală de 500 milioane lei, scadente în aprilie 2031, la o dobândă de 6,44% pe an.

    La licitaţie au participat şase dealeri primari.

    Valoarea totală a cererii a fost de 799 mil. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 649,1 mil. lei, iar ofertele necompetitive s-au ridicat la 100 mil. lei.

    Rata cuponului a fost de 7,35%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,42%.

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 504 milioane lei. Ofertele necompetitive s-au ridicat la 100 milioane lei.

     

  • Ministerul Finanţelor a luat de la bănci 646 mil. lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în 2027, la o dobândă de 6,8%/an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 646 mil. lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat cu o valoare programată de 500 mil. lei, scadente în mai 2027, la o dobândă de 6,80% pe an.

    La licitaţie au participat opt dealeri primari. 

    Valoarea totală a cererii a fost de 1,04 mld. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu întreaga sumă. 

    Rata cuponului a fost de 7,20%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 6,76%. 

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 646 mil. lei.

     

  • Ministerul Finanţelor a luat de la bănci 600 mil. lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în 2032, la o dobândă de 7,39%/an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni de la bănci 600 mil. lei printr-o licitaţie de obligaţiuni de stat, în linie cu valoarea programată, scadente în 2032, la o dobândă de 7,39% pe an.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Valoarea totală a cererii a fost de 1,23 mld. lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 957 mil. lei şi 278,2 mil. lei au fost oferte necompetitive. 

    Rata cuponului a fost de 8,25%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului de adjudecare a fost de 7,34%. 

    Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 450 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au totalizat 150 mil. lei.

     

  • Profil de investitor: Ingineria investiţiilor

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business Magazin.


    Răbdarea şi perseverenţa sunt două aspecte definitorii pe care un investitor trebuie să le deprindă. Ca să le înţelegi cu adevărat importanţa, de multe ori trebuie să faci şi greşeli, care pot duce la pierderi mai mici sau mai mari. „Nesiguranţa face parte din joc”, spune Alexandru Angelo  după 12 ani de prezenţă în piaţa de capital, timp în care şi-a dezvoltat şi cariera de inginer software. Cum a navigat investitorul prin apele bursei şi ce a câştigat în acest tot acest timp?

    „Am început să investesc în anul 2010 şi am ales să fac acest lucru în primul rând pentru a putea beneficia de randamente superioare depozitelor bancare, dar şi din pasiune pentru pieţele financiare. Primul cont de investiţii a fost deschis la TradeVille”, povesteşte Alexandru Angelo, în vârstă de 32 de ani.

    În acea perioadă, accesul la piaţa de capital era puţin mai complicat faţă de acum. Alexandru îşi aminteşte că a fost nevoie să meargă la sediul brokerului, să semneze contractul şi să pregătească acte în format fizic. Astăzi, totul este mult mai simplu, un cont de tranzacţionare putând fi deschis online.

    Alexandru Angelo s-a născut în Buzău, dar locuieşte în Bucureşti de 13 ani. A terminat Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice, iar ulterior a urmat un master în Bănci şi Politici Monetare. Şi-a început cariera ca trader pe energie în cadrul companiei GHF Group, astăzi Futures First, unde a lucrat un singur an.

    „Compania avea ca scop speculaţiile pe piaţa futures din Chicago şi cea europeană, Intercontinental Exchange. Aici a fost perioada unde am învăţat extrem de multe despre pieţele financiare, speculaţii, mişcările de preţ şi impactul jucătorilor mari asupra lor. Dezavantajul era că lucram în jur de 10-12 ore pe zi, un program greu de susţinut pe termen lung, dar a meritat. Astăzi multe dintre cele invăţate atunci îmi sunt foarte utile în decizii”, afirmă investitorul.

    După experienţa dobândită din postura de trader pe energie, s-a angajat part-time ca broker la Goldring, unul dintre cei mai activi intermediari de la Bursa de la Bucureşti, unde a reuşit să rămână conectat la Bursă şi să ia contact cu oameni cu experienţă în piaţa de capital. A lucrat la Goldring mai mulţi ani, unde a fost şi analist, însă în 2019 a luat decizia să se despartă de echipă şi să rămână doar investitor.

    „La 1 ianuarie 2018 am început să gestionez activ investiţiile familiei şi ale câtorva apropiaţi, pentru că au înţeles că Bursa este despre strategie, disciplină şi răbdare. Bifându-le pe acestea, cred că pe termen lung se poate construi ceva frumos”, spune el.


    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Alexandru Angelo

    VÂRSTĂ: 32 de ani

    PROFESIE: economist

    OCUPAŢIE: full-time inginer software, part-time analist şi investitor

    INVESTEŞTE: pe termen lung


    În momentul de faţă, Alexandru Angelo ocupă o poziţie de inginer software full-time în cadrul unei companii, iar activitatea pe piaţa de capital se rezumă la un loc de muncă part-time, un fel de hobby, de două-trei ore pe zi. „Portofoliul actual este unul de rulaj redus, care încearcă să beneficieze mai degrabă de mişcările pe termen mediu-lung şi nu de speculaţiile pe termen foarte scurt”, adaugă investitorul.

    Alexandru îşi aduce aminte că prima achiziţie a sa a fost Transgaz, motivată de randamentul dividendului, iar suma investită s-a ridicat la 15.000 de lei. Dacă la începutul carierei de investitor era adeptul speculaţiilor pe termen scurt, de la câteva zile la maximum câteva săptămâni, ei bine, strategia lui s-a schimbat în timp.

    „Astăzi mă regăsesc ca fiind un investitor răbdător şi care încearcă să înţeleagă imaginea macroeconomică înainte de a lua deciziile, aşadar prefer o strategie de gestiune activă, dar pe termen mai lung, de la câteva săptămâni până la câţiva ani. De exemplu, Romgaz se află în portofoliul meu de aproape doi ani”, afirmă el. Fondul Proprietatea, Romgaz, Alumil Rom Industry, Agroland, Barrick Gold şi British American Tobacco sunt cele mai mari deţineri ale sale.

    Pe termen lung, rămâne în continuare optimist cu privire la sectorul energiei şi la acţiunile de tip value şi de dividend, în detrimentul celor de tip growth. „Am un portofoliu diversificat, iar ponderile instrumentelor oscilează în funcţie de ciclul economic sau de sectoarele care consider eu că pot beneficia mai mult în acea perioadă. În acest moment, deţin 50% în acţiuni, din care peste jumătate sunt listate pe piaţa locală, 15% aur şi restul de 35% cash şi obligaţiuni de stat cu scadenţă scurtă, sub doi ani”, mai spune el.

    A participat la multe plasamente private de obligaţiuni, atât denominate în lei, cât şi în euro. De asemenea, a luat parte la câteva plasamente private de acţiuni, precum cele de la Agroland, SafeTech Innovations sau AirClaim. „Cred că mult discutata Hidroelectrica va veni curând pe Bursa românească, mă aştept în primul trimestru din 2023.”

    Totodată, Alexandru mai investeşte pe bursele internaţionale, cum ar fi SUA sau Brazilia. „Uneori prefer achiziţionarea unor opţiuni de tip put pe diverse acţiuni sau ETF-uri pentru a proteja portofoliul în cazul în care există riscuri care se pot materializa, cum ar fi creşterea dobânzilor”, continuă el.

    Anul 2021 i-a adus un randament de 13% pe portofoliu, iar deţinerile din energie şi cele care au reuşit să-şi transfere costurile către consumatorul final, cum ar fi Romgaz şi Alumil, dar şi plasamentele private de la Agroland şi SafeTech i-au adus cele mai mari câştiguri. Deţinerile lui în piaţa de capital se ridică la aproximativ 1 milion de lei.

    Despre alegeri şi pierderi

    Pentru Alexandru, cel mai important este să înţeleagă unde ne aflăm în ciclul economic şi care este situaţia macro. Încearcă să analizeze ce sectoare vor beneficia cel mai mult în anumite circumstanţe, apoi caută cea mai potrivită companie în cadrul sectorului.

    „Când spun «potrivită» mă refer la calitatea şi istoricul managementului, profitabilitate, grad de îndatorare, cum a reacţionat în crizele sau în boomurile precendente, dacă şi cum îşi remunerează investitorii şi, evident, dacă şi cum respectă regulile de guvernanţă corporativă şi criteriile ESG”, completează el.

    Investitorul spune că la momentul actual nu ar investi în companii care au planuri de lungă durată, cum sunt cele din sectorul tehnologic şi mai ales cele care nu au avut niciodată un trimestru profitabil. În ultimele luni şi-a făcut exitul din obligaţiunile corporative şi încă este cumpărător de obligaţiuni de stat cu scadenţe scurte şi aur. „Cred că obligaţiunile de stat la rate de dobândă de 7%-8%-9% devin extrem de utile în portofoliile investitorilor.”

    Când Alexandru a auzit prima dată de virusul SARS-CoV-2, era 25-26 ianuarie 2020. Şi-a dat seama destul de repede că rata de multiplicare este extrem de mare şi că există o şansă reală să se propage la nivel global, astfel că a luat decizia să reducă semnificativ expunerile pe acţiuni, de la 40% la aproape 0%. În schimb, a ţinut mult cash şi aur.

    „Dacă eşti un investitor pe termen mediu-lung, este important ca în piaţa de capital să pleci de la o gândire pragmatică, la rece şi puţin contrariantă faţă de consens. Prin prisma faptului că indicatorii economici sugerau un final de ciclu economic şi am fost pregătit în orice moment pentru o eventuală scădere, totul s-a redus la aşteptarea unui declanşator”, explică el.

    Alexandru spune că lichidarea tuturor investiţiilor în acţiuni a fost o decizie radicală, dar neavând un cont de tranzacţionare pe pieţele externe la acel moment, nu a putut accesa instrumentele de hedging precum opţiunile de tip put. „Am reintrat la cumpărare timid prin mai-iunie şi ţin minte că am început să iau Romgaz la 27 de lei şi Petrom la 32 de bani, pentru că mi-am dat seama că intervenţia concertată a băncilor centrale şi stimulii fiscali vor conduce spre o inflaţie ridicată în trimestrele următoare, lucru care s-a dovedit adevărat – din aprilie 2021 inflaţia şi-a făcut apariţia”, îşi aminteşte investitorul.

    Alexandru spune că a avut extrem de multe pierderi în activitatea de investiţii, dar niciodată nu a riscat mult pe o singură tranzacţie. Pierderea potenţială a fost mereu plafonată la maximum 3% din capitalul total. Care a fost cea mai mare pierdere? „Compania rusească Polymetal International, listată pe Bursa de la Londra, care odată cu războiul şi sancţiunile a avut o depreciere de 90%.”


    Alexandru Angelo, investitor: „Pieţele financiare, cum este şi cea de capital, te trec prin multe sentimente şi cred că îţi poţi descoperi noi laturi ale tale, pe care le poţi dezvolta într-o direcţie bună. Nesiguranţa face parte din joc, indiferent de vârsta la care investeşti. Cu toate acestea, nu am simţit sau avut niciodată intenţia să părăsesc ringul bursier.”


    Acesta mai spune că tot timpul este ceva de îmbunătăţit în piaţa de capital, dar în acest moment atrage atenţia investitorilor în principal la trierea companiilor care se listează, cu precădere cele de pe piaţa AeRO, pentru că există posibilitatea ca unele dintre ele să nu livreze ceea ce au promis sau să aibă alte planuri faţă de cele înaintate.

    Asta ar avea, evident, efecte negative asupra jucătorilor din piaţă şi i-ar putea speria. „Aş spune că cel mai important pentru un investitor este să aibă răbdare. Am simţit pe cont propriu că poate fi o provocare atunci când eşti tânăr”, spune Alexandru.

    El consideră că novicii este bine să tranzacţioneze şi să speculeze cât mai mult, că este nevoie de minimum 5.000 de ore de tranzacţionare activă pentru a înţelege mişcările pieţelor. „Cu cât mai multe tranzacţii, cu atât el sau ea va avea de câştigat mai mult în procesul de învăţare.”

    De asemenea, cu cât mai devreme, cu atât mai bine. Cu ce a rămas după 12 ani de investiţii bursiere? „Pieţele financiare, cum este şi cea de capital, te trec prin multe sentimente şi cred că îţi poţi descoperi noi laturi ale tale, pe care le poţi dezvolta într-o direcţie bună. Nesiguranţa face parte din joc, indiferent de vârsta la care investeşti. Cu toate acestea, nu am simţit sau avut niciodată intenţia să părăsesc ringul bursier”, conchide Alexandru Angelo.

     

    Dicţionarul investitorului:

    Œ Opţiunile call/put dau cumpărătorului dreptul, dar nu şi obligaţia, de a cumpăra/vinde un activ suport la un preţ de dinainte stabilit (preţul de exercitare), la o anumită dată sau pe o anumită perioadă până la acea dată. În schimbul acesteia, el plăteşte sau primeşte o sumă de bani (denumită primă). În cazul în care piaţa se mişcă în devafoarea cumpărătorilor, aceştia au posibilitatea de a lăsa opţiunile să expire. În schimb, vânzatorul opţiunii are obligaţia de a vinde activul suport (pentru opţiunile call), respectiv de a-l cumpăra (în cazul contractelor put) în eventualitatea în care cumpărătorul opţiunii decide exercitarea acesteia.

     Gradul de îndatorare al unei companii este un indicator financiar la care băncile se uită atent atunci când acestea solicită un credit, fiind un indicator de risc. Acesta calculează măsura în care o companie se sprijină pe bani împrumutaţi şi se exprimă în procente. Se calculează ca totalul datoriilor împărţit la totalul activelor înmulţit cu 100. O companie cu un grad de îndatorare mai mare de 100% are mai multe datorii decât active, având un nivel de risc mai ridicat, în timp ce valorile mai mici reflectă situaţia opusă. De exemplu, un grad de îndatorare de 40% înseamnă că pentru fiecare leu pe care îl are ca active o companie datorează 40 de bani.

  • Ministerul Finanţelor a luat de la bănci peste 1,2 mld. lei săptămâna trecută

    Ministerul Finanţelor a împrumutat săptămâna trecută de la bănci aproximativ 1,24 mld. lei prin trei licitaţii organizate luni şi joi.

    Concret, joi, Trezoreria Statului a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat de la bănci 771 mil. lei, mai mult decât dublu faţă de nivelul programat, de 300 mil. lei, la o dobândă anuală de 5,56%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari. Volumul total al cererii a fost de 1,14 mld. lei. Rata cuponului a fost de 4,15%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 5,56%. De asemenea, lunea trecută, Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci 470 mil. lei prin două licitaţii de titluri de stat, la dobânzi de 5,55% şi 4,88% pe an, sub suma planificată

    Ministerul Finanţelor a respins o parte dintre ofertele de cumpărare din cauza preţului. În prima licitaţie de luni, de obligaţiuni de stat în valoare de 300 mil. lei, cererea totală a fost de 458 mil. lei, iar volumul total al cererii adjudecate a fost de 344 mil. lei. Emisiunea este scadentă în 2029 şi are o rată a cuponului de 4,85%. Randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 5,55%.

    A doua licitaţie de luni a vizat tot obligaţiuni de stat de 300 mil. lei, scadente în 2025 şi cu o rată a cuponului de 3,5%. Volumul total al cererii a fost de 273 mil. lei, iar volumul total al cererii adjudecate a fost de doar 125,7 mil. lei. Randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,88%. Roxana Roşu

  • Ministerul Finanţelor a luat de la bănci peste 1,2 mld. lei săptămâna trecută

    Ministerul Finanţelor a împrumutat săptămâna trecută de la bănci aproximativ 1,24 mld. lei prin trei licitaţii organizate luni şi joi.

    Concret, joi, Trezoreria Statului a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2030 şi a împrumutat de la bănci 771 mil. lei, mai mult decât dublu faţă de nivelul programat, de 300 mil. lei, la o dobândă anuală de 5,56%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari. Volumul total al cererii a fost de 1,14 mld. lei. Rata cuponului a fost de 4,15%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 5,56%. De asemenea, lunea trecută, Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci 470 mil. lei prin două licitaţii de titluri de stat, la dobânzi de 5,55% şi 4,88% pe an, sub suma planificată

    Ministerul Finanţelor a respins o parte dintre ofertele de cumpărare din cauza preţului. În prima licitaţie de luni, de obligaţiuni de stat în valoare de 300 mil. lei, cererea totală a fost de 458 mil. lei, iar volumul total al cererii adjudecate a fost de 344 mil. lei. Emisiunea este scadentă în 2029 şi are o rată a cuponului de 4,85%. Randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 5,55%.

    A doua licitaţie de luni a vizat tot obligaţiuni de stat de 300 mil. lei, scadente în 2025 şi cu o rată a cuponului de 3,5%. Volumul total al cererii a fost de 273 mil. lei, iar volumul total al cererii adjudecate a fost de doar 125,7 mil. lei. Randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,88%. Roxana Roşu

  • Bursele globale sunt în alertă, pe fondul unor scăderi la majoritatea indicilor, Bitcoin e sub 7.500

    „Indicii S&P 500 şi Dow Jones Industrial Average au deschis în scădere, după ce indicele Stoxx Europe 600 a avut a şasea zi de declin – cea mai lungă perioadă de pierderi din noiembrie”. De asemenea, „randamentele obligaţiunilor de stat de bază în Europa au scăzut, în timp ce cele dobânzile oferite de trezorerii pentru plasamentele pe 10 ani au fost ajustate, lira sterlină a scăzut după anunţarea unor date macroeconomice, în timp ce aşa-numitele active de refugiu consemnează creşteri”, relatează Bloomberg.

    Şi companiile de petrol au scăderi masive, după ce în SUA a crescut numărul instalaţiilor de foraj.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai mare fond de investiţii din lume pariază pe obligaţiuni de stat

     Astfel, obligaţiunile de stat reprezentau la finele lunii decembrie 45% din activele Total Return Fund, administrat de Bill Gross, faţă de 37% în luna noiembrie, potrivit datelor companiei, citate de Bloomberg.

    Fondul administrează active în valoare totală de 237 miliarde de dolari.

    De asemenea, ponderea creditelor ipotecare în portofoliul fondului a urcat uşor, de la 34% la 35%.

    Investiţiile fondului în credite de pe piaţa SUA s-au menţinut la 10% din portofoliu.

    Pacific Investment Management Co., cu sediul în California, este o divizie a companiei germane de asigurări Allianz.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instabilitatea politică măreşte costul de finanţare al Portugaliei

     Randamentul obligaţiunilor de stat portugheze cu maturitatea la 10 ani a urcat miercuri dimineaţă cu 0,42 puncte procentuale, la 7,14%, cel mai ridicat nivel din decmbrie, transmite Bloomberg.

    Ministrul portughez al Afacerilor Externe, Paulo Portas, liderul partidului CDS, a demisionat marţi, în semn de protest faţă de politica guvernului în zona finanţelor publice.

    Ministrul Finanţelor Vitor Gaspar a demisionat luni seară, afirmând că credibilitatea i-a fost compromisă de eşecul guvernului în ceea ce priveşte respectarea ţintelor privind deficitul bugetar stabilite de Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Randamentul bondurilor pe 7 ani scade la 5,23%

    Ministerul Finanţelor a vândut ieri obligaţiuni de stat pe şapte ani în valoare de 300 milioane de lei (69 mil. euro), exact cât şi-au propus iniţial, dar cererea din partea investitorilor a fost de patru ori mai mare. Dobânda plătită a fost de 5,23% pe an, sub nivelul anterior pentru titluri cu aceeaşi scadenţă.

    Analiştii se aşteptau anterior licitaţiei ca statul să împrumute doar suma propusă în ciuda cererii ridicate, după linia urmată în ultimele săptămâni. Aceasta este a treia licitaţie cu titluri de stat în lei derulată de Finanţe luna aceasta. Totodată, statul a mai împrumutat săptămâna trecută 581 mil. euro prin vânzarea de titluri în valută, la un randament de 2,9% pe an.

    Cererea pentru active în lei a revenit în ultima perioadă după ce apetitul crescut al străinilor la începutul anului se domolise în a doua jumătate a lunii martie pe fondul crizei cipriote. Cererea pentru titluri pe scadenţe lungi vine în continuare din partea investitorilor străini, ceea ce a ajutat leul să se aprecieze în ultimele zile. Cursul a scăzut ieri la 4,38 lei/euro.

    „Aprecierea leului a fost declanşată probabil de publicarea unui raport pozitiv al unei bănci străine în legătură cu activele denominate în lei. Raportul recomanda cumpărarea de titluri de stat în lei, ceea ce a condus la accelerarea avansului recent al acestor titluri“, scrie într-un raport al analiştilor ING Bank. Recomandarea a fost făcută vineri de banca franceză BNP Paribas.

    Străinii s-au arătat interesaţi în special de titluri de stat cu scadenţe lungi, toate licitaţiile programate de Finanţe luna aceasta fiind obligaţiuni cu scadenţa între doi şi zece ani.

    Toate stirile sunt pe zf.ro