In fiecare zi, un roman mananca 170 de grame de carne. Un calcul
simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul National de
Statistica si Asociatia Romana a Carnii, indica un consum de 60 de
kilograme anual pe cap de locuitor, fata de media Uniunii Europene
de 90 de kilograme. Datele INS privind consumul de carne si
preparate din carne arata ca doar un sfert din carnea consumata
provine din productia proprie si numai doua treimi provin din
comert.
Cel mai mare autoconsum se inregistreaza la oua, unde populatia
cumpara mai putin de jumatate din cantitatea totala. Pe locul
secund ca pondere a autoconsumului se situeaza legumele, respectiv
35% din cantitatea medie consumata. Din 9,3 kilograme de legume
consumate lunar de o persoana, aproape 3,3 kilograme sunt produse
in gospodarii pentru consum propriu. Cetatenii beau in medie 6,1
litri de lapte pe luna, dintre care doar putin peste patru litri
sunt cumparati, iar doi litri provin din gospodarie. Ponderi mai
reduse ale autoconsumului, sub 20%, se inregistreaza la paine si
produsele zaharoase, precum si la apa minerala si bauturile
nealcoolice.
Revenind la carne, dintre cele 60 de kilograme per capita
mancate anual, jumatate reprezinta produse pe baza de carne de
porc. 15-17 kilograme inseamna produse din pasare, iar restul
bovine si ovine. Totodata, carnea pe care o mancam e fabricata in
Romania in proportii de circa trei sferturi, potrivit asociatiilor
din domeniu. Mihai Visan, directorul executiv al Asociatiei Romane
a Carnii, explica pentru BUSINESS Magazin ca, de regula, consumul
de carne de porc este specific batranului continent, in timp ce in
Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasarea si vita sunt
preponderent mancate de cetateni: “E o chestiune de traditie, in
primul rand, iar faptul ca mai bine de jumatate din carnea
consumata de europeni provine din sortimentul porc tine de
obisnuinta”.
Sorin Minea, presedintele Patronatului Romalimenta, confirma
preferinta pentru traditionalul Ghita si sustine ipoteza modelului
cultural european: “Cu exceptia tarilor musulmane, unde predomina
consumul de oaie, Europa mananca preponderent porc”. Minea vede
carnea de pasare ca un tip mai nou introdus si mai ieftin, insa in
favoarea porcului punctele albe vin de la gustul mai bun, dar si de
la calitatea nutritiva superioara. O carne mai tanara care creste
foarte repede, spune Minea, nu e la fel de buna calitativ cu cea a
unui animal matur: “Colagen si colesterol exista in toate tipurile
de carne, iar faptul ca porcul e considerat mai nesanatos e cat se
poate de fals. E o chestiune de imagine”. Majoritatea
procesatorilor de carne de porc sunt nationali, insa cei din lapte
sau pasare nu. Asa se face ca laptele e promovat ca aliment extrem
de sanatos, puiul la fel, iar acum cativa ani chiar si margarina
era socotita benefica, explica Minea, subliniind ca directiile in
ce priveste mancarea sunt construite artificial, in functie de un
criteriu simplu: “cine plateste”.
Totusi, chestiunea tipului de animal cumparat trece in plan
secund, cat timp consumul de carne este relativ scazut, atat fata
de media UE, cat si comparativ cu marii consumatori de produse de
origine animala, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor
ajunge la 90-95 de kilograme, cu jumatate peste Romania. “Faptul ca
romanii au ajuns sa manance tot mai rar carne nu are de-a face cu o
gandire dietetica, ci dimpotriva, se leaga de saracie”, declara
directorul ARC. In ultima vreme, scumpirea carburantilor si rata
inflatiei si-au pus amprenta si asupra preturilor la produsele din
carne. Asa se face ca, doar in prima luna a anului 2011, clientii
au gasit la raft porc, pui, vita sau pasare mai scumpe in medie cu
15%. Fireste, preturile vor mai creste, iar majorarile corelate cu
puterea scazuta de cumparare a cetatenilor, cauzata de reducerile
de pensii si salarii, vor descuraja consumul in continuare, sustin
producatorii.