Tag: noxe

  • Limitele de poluare au fost depăşite în Bucureşti în 2019. Monitorizarea aerului are mari probleme

    Cifrele oficiale comunicate prin sistemul de Monitorizare a Calităţii Aerului arată că limitele nivelului de poluare din Capitală au fost depăşite pentru acest an. Mai mult, Greenpeace România arată că sistemul de monitorizare funcţionează cu sincope majore, situaţie recunoscută de autorităţi.

    Două dintre staţiile de monitorizare a calităţii aerului din Capitală, amplasate în centrul oraşului, B3 şi B6, respectiv de pe bulevardul Mihai Bravu şi de pe Calea Victoriei, funcţionează cu întreruperi. Practic, staţiile trebuie să înregistreze valorile de poluare pentru fiecare zi a anului, însă, în realitate, aşa cum se poate vedea şi dintr-un grafic publicat pe site-ul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, pentru foarte multe zile nu sunt comunicate date.

    Chiar şi aşa, cu zeci de zile lipsă, valorile au fost depăşite pentru acest an, cel puţin în ceea ce priveşte poluarea cu praf (particule în suspensie – PM10)

    „Cele două staţii din centrul oraşului care monitorizează doar poluarea din trafic, B6 şi B3, adică la Cercul Militar şi pe bulevardul Mihai Bravu, sunt cele mai importante, fiind cele mai centrale, mai ales B6, dar au foarte multe întreruperi. Cel puţin la PM10, pulberi în suspensie (praf), şi la dioxid de azot lipsesc date. Pentru praf ai voie la 35 de depăşiri pe an, adică 35 de zile în care se depăşesc valorile limită, respectiv media de peste 50 ug/m3 (50 de micrograme pe metru cub) pe o zi. Ca atare, dacă ai 35 de astfel de zile cu depăşiri se consideră că ai o problemă cu praful. Ei bine, la B3 s-au atins deja 39 de zile şi la B6 sunt 25 de depăşiri, dar au avut peste 50 de zile de întrerupere, şi e curios ce s-a întâmplat în acele zile pentru care nu există date”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

    Aşadar, chiar şi cu zeci de zile pentru care nu s-au comunicat date, limita anuală pentru 2019 a fost oricum depăşită în centrul oraşului.

    Mai mult, pentru anumite zile din 2019, potrivit datelor publicate prin sistemul de monitorizare – gestionat de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – valorile de poluare au fost aproape duble faţă de limita admisă.

    Potrivit lui Alin Tănase, în ceea ce priveşte poluarea cu dioxid de azot, valorile anuale au fost depăşite şi la B3 şi la B6, în anii trecuţi (inclusiv 2018), şi este de părere că şi pentru acest an se vor depăşi normele admise.

    Cum se face monitorizarea în aceste staţii, şi mai ales de ce există întreruperi, explică Gabriel Ciuiu, şef serviciu Monitorizare şi Laboratoare în cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bucureşti:

    „Avem în toate staţiile de monitorizare din Bucureşti metoda gravimetrică, care presupune că se face aspiraţie automat în filtre, şi se cântăreşte ulterior nivelul de concentraţie în laborator. Asta înseamnă că noi mergem la două săptămâni la fiecare staţie şi ridicăm aceste filtre. Fiind această metodă de analiză, datele gravimetrice de PM10 sunt disponibile pe site la aproximativ trei săptămâni de la recoltare”, explică Ciuiu, pentru MEDIAFAX.

    Reprezentantul de la Protecţia Mediului recunoaşte că staţiile se şi blochează.

    „Mai există perioade în care se blochează magazia, şi atunci această perioadă de două săptămâni este pierdută. Se blochează, este un prelevator automat, unde se pun filtrele, iar la ora 12 noaptea prelevatorul ia un alt filtru şi îl pune la aspirat, şi tot aşa, după 24 de ore, se trece la un alt filtru. Dacă din diverse motive un filtru se blochează în sistem, nu avem ce face”, mai spune Ciuiu, care precizează că, în ciuda faptului că sunt zile „sărite”, datele sunt suficiente pentru o medie anuală.

    Curios este însă şi faptul că staţia de la Cercul Militar, de pe Calea Victoriei, este acoperită de mai mulţi arbuşti, aşa cum se poate vedea şi din imaginile surprinse de reporterii MEDIAFAX.

    „Faptul că staţia de la CCA este acoperită de câţiva copaci este o problemă. Mie îmi este destul de clar că acei copăcei nu au ce căute în faţa staţiei, pentru că blochează fluxul de aer care ar trebui să circule liber şi să ajungă la filtrele de recoltare”, mai spune Alin Tănase.

    Până la scăderea nivelului de poluare din Bucureşti, care nu se poate face decât cu politici drastice din partea Municipalităţii, cetăţenii oraşului sunt expuşi la riscuri mari de îmbolnăvire.

    „Afectarea este în principal pe bolile respiratorii şi pe bolile cardiovasculare, în sensul că la capitolul boli respiratorii se agravează şi creşte riscul agravării, ale astmului bronşic şi ale emfizemului pulmonar. Creşte riscul de infecţii respiratorii, exacerbări ale acestor boli. Poluarea este factorul doi în generarea cancerului pulmonar, după fumat, tabagism, deci poate avea şi influenţa asta. Iar în privinţa bolilor cardiovasculare, în special pentru pacienţii care sunt cu boli coronariene, poate să aducă agravări ale acestora”, a explicat, pentru MEDIAFAX, dr. Florin Mihălţan, medic pneumolog.

    De altfel, avertizări în acest sens sunt publicate şi pe site-ul Reţelei de Monitorizare, unde se specifică faptul că cei care au cel mai mult de suferit din cauza poluării sunt copiii.

    „Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi poluanţi. Ei respiră mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil (…). Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea prematură”, se arată pe portalul de monitorizare a calităţii aerului.

    Principalele surse de poluare cu particule în suspensie în oraşe sunt activitatea industrială, sistemul de încălzire a populaţiei sau centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile maşinilor atât la oprirea acestora, cât şi datorită arderilor incomplete.

  • Vrem masini fara benzina?




    La 42 de ani, Anca Vladescu este client fidel al marcii japoneze Toyota, chiar daca stilul sau sportiv de sofat a facut ca prima masina pe care si-a cumparat-o sa fie o Alfa Romeo. La jumatatea anului trecut insa, inginerul constructor proiectant din Pitesti cauta sa isi schimbe masina, o Toyota Corolla cu motor de 1.600 de centrimetri cubi care consuma in oras peste 10 litri de benzina la 100 de kilometri.








     

    In loc sa isi cumpere un automobil de teren (foarte popular in randul femeilor cu venituri peste medie), Anca Vladescu a ales un hibrid, adica o masina care are, pe langa un motor pe benzina, si unul electric. Ceea ce a convins-o a fost “in primul rand consumul redus la jumatate in cazul noii masini fata de precedenta, dar si imaginea deosebita”, spune Vladescu, unul dintre primii posesori din Romania ai modelului hibrid Toyota Prius.

     

    Intr-adevar, acesta ar fi in opinia importatorilor auto profilul clientului de automobil hibrid – in varsta de peste 30 de ani, cu studii superioare, cu venituri peste medie, atras de costurile scazute de exploatare, dar si de imaginea de vehicul prietenos fata de mediu, gratie nivelului scazut al emisiilor poluante. Din pacate pentru importatori, numarul celor care se inscriu in acest profil este mai degraba modest, primele sapte luni ale anului insemnand doar 49 de masini vandute pentru Toyota Prius (dintre care 16 in luna iulie) si 11 masini pentru modelul Honda Civic Hybrid comercializat pe piata locala incepand cu a doua parte a anului trecut.

     

    Pentru comparatie, Toyota a vandut in total in primele sapte luni ale anului in Romania 5.989 de autoturisme, iar Honda aproape 1.600, ceea ce inseamna ca modelele hibride au o cota de piata comparabila mai degraba cu cea a brandurilor de lux precum Maserati, chiar daca nu este vorba de limuzine de lux, ci de masini din clasa medie (Toyota Prius) sau compacta (Honda Civic Hybrid).

     

    Dar situatia este pe cale sa se schimbe in urmatorii ani, cred producatorii de masini, pe masura ce pretul petrolului va atinge noi recorduri, iar reglementarile tot mai restrictive privind emisiile poluante din Uniunea Europeana (si cel mai probabil si din Statele Unite cu o anumita intarziere) vor intra in vigoare.

     

    “Vanzarile Prius pe piata europeana sunt estimate sa creasca in acest an cu 30%, la aproximativ 45.000 de modele. In viitor, acesta va fi un model de volum pentru Toyota in Europa”, a spus Thierry Dombreval, vicepresedinte executiv si director operational in cadrul Toyota Motor Europe. El crede ca si Romania – unde s-au vandut 37 de modele Prius anul trecut – se va inscrie in aceasta tendinta, vanzarile urmand sa creasca in ritm accelerat.

     

    “In acest an avem ca tinta comercializarea a peste 100 de modele Prius”, afirma Mihai Bordeanu, directorul comercial al Toyota Romania. Iar de anul viitor, oferta grupului japonez in segmentul masinilor hibride se va extinde, Dombreval estimand ca toate modelele Toyota vor dispune de astfel de sisteme de propulsie. Pana atunci, importatorul Toyota in Romania este prezent pe piata modelelor hibride si prin Lexus, brandul de lux aflat in portofoliul grupului nipon. “De la lansarea versiunii hibrid a modelului de teren Lexus RX, in luna iulie a anului trecut, jumatate din modelele comercializate au fost RX 400h (varianta cu propulsie hibrida – n. red.)”, estimeaza Bordeanu. RX a fost cel mai bine vandut model Lexus, cu mai mult de jumatate din cele 160 de modele livrate anul trecut, potrivit statisticilor APIA.

     

    “Anul acesta, peste 80% din vanzarile acestui model vor fi reprezentate de versiunea hibrid”, adauga Bordeanu. Cum pentru modelul de teren RX este stabilit un obiectiv de vanzari de peste 150 de masini in Romania, este de asteptat ca varianta hibridului din clasa vehiculelor de teren sa depaseasca pragul de 100-120 de masini.

     

    Lexus RX400h este si urmatoarea masina pe care spune ca si-o va cumpara si Anca Vladescu, care pe langa Toyota Prius detine si un Toyota Landcruiser, cel mai mare vehicul de teren din gama constructorului japonez. Dar nu doar atractia pentru transportul ecologic – prezenta mai ales in randul persoanelor publice sau al vedetelor de televiziune – i-ar putea determina pe consumatorii romani sa inceapa sa isi cumpere masini cu propulsie hibrida. Potrivit analistilor, un alt argument in favoarea cresterii vanzarilor de vehicule hibride va fi noua taxa auto, asteptata sa intre in vigoare in luna iulie. Consumul mai scazut de combustibil in comparatie cu sistemele clasice de propulsie si emisiile de dioxid de carbon mai scazute inseamna o taxa de prima inmatriculare zero.

     

    Nu toti producatorii de masini mizeaza pe hibride. In timp ce Toyota va dezvolta in continuare sistemul hibrid benzina-electric, alti constructori europeni, precum Volkswagen, pariaza pe motoarele diesel ecologice pentru a cuceri inclusiv piata americana, recunoscuta pentru apetenta fata de motoare puternice si mari consumatoare de carburant. O alta varianta este cea a grupului Renault-Nissan, care a anuntat ca doreste sa realizeze un automobil complet electric. “Trecerea de la automobilele obisnuite la cele electrice va avea un impact puternic asupra industriei auto la nivel mondial. Prima generatie a unui automobil electric al Nissan va fi lansata undeva intre anii 2010 si 2012”, a declarat Masahiko Tabe, senior manager in cadrul diviziei pentru dezvoltarea vehiculelor avansate in cadrul Nissan Motor Corporation. “Nissan dezvolta in colaborare cu Renault atat sistemul propulsor al viitorului model electric, cat si bateriile acestuia”, a spus Tabe. Acest viitor model electric va face parte din segmentul masinilor de clasa mica si compacta si ar putea avea, potrivit companiei, un pret dublu in comparatie cu cel al unei masini obisnuite – aproximativ 25-30.000 de euro, in timp ce autonomia va fi de 150 km. In schimb, taxele vor fi aproape zero, iar costurile de exploatare vor fi sub o treime in comparatie cu cele ale unui automobil pe benzina. Renault, partenerul Nissan, a anuntat la randul sau, odata cu prezentarea rezultatelor financiare ale Renault in luna februarie, ca va lansa un model electric al marcii dupa anul 2010. Si Porsche a anuntat lansarea unei variante hibrid a vehiculului sau de teren Cayenne, in timp ce Ferrari va prezenta unul in perioada urmatoare.

     

    Ramane de vazut cate dintre aceste modele de masini vor ajunge si pe piata romaneasca, unde consumul nu este, cel putin deocam­data, un factor pe care sa il ia in calcul prea multi dintre cei care isi cum­para o masina.

     

  • Petrolul, noxele si francezii

    "Nu putem sa ne comportam ca si cum pretul combustibilului nu ar fi explodat, ca si cum piata ar fi la fel de lejera ca in urma cu zece ani, iar mediul s-ar simti bine." Afirmatia ii apartine lui Jean Cyril Spinetta, presedintele companiei aeriene Air France-KLM, si a fost rostita saptamana trecuta in cadrul unei conferinte care a urmarit sa arate ca sefilor Air France-KLM le pasa de mediu.

    Preocuparea lui Spinetta si a intregii echipe franco-olandeze vine intr-un moment in care compania, ca si toate celelalte grupuri aviatice, este din ce in ce mai afectata de cresterea pretului petrolului si cauta metode de a opri inevitabilele scumpiri ale biletelor de avion. Iar cum consumul mare de carburanti atrage si emisii sporite de noxe, Air France-KLM a gandit un program de investitii prin care sa evite cat mai mult inevitabilul: costurile in crestere abrupta ale carburantilor si problemele legate de comertul cu certificate de carbon (corespunzatoare unei anumite cantitati de emisii de gaze cu efect de sera la care au dreptul companiile). "Acestea doua sunt marile provocari cu care trebuie sa se confrunte companiile aeriene de acum inainte si nu avem cum sa le evitam", spune Spinetta.

    Air France-KLM a intrat in sistemul ETS (European Trading Submissions) in 2004, alaturi de alte companii de aviatie precum British Airways, Lufthansa sau Austrian Airlines, si de atunci participa activ pe piata comertului cu certificate de carbon. ETS, in care sunt incluse companii europene responsabile pentru aproape jumatate din cantitatea de dioxid de carbon emanata la scara UE si aproape 40% din cantitatea totala de gaze cu efect de sera, ii obliga pe participanti sa se incadreze anual in cota de emisii alocata la nivel national, urmand sa-si procure diferenta necesara – ori sa poata profita atunci cand nu-si ating plafonul aprobat – cumparand, respectiv vanzand certificate de carbon pe piata libera la care participa celelalte companii incluse in sistem.

    Costurile cu emisiile de carburanti, mai precis cu achizitionarea certificatelor de carbon, sunt un cost adaugat schemelor de tarife anterioare, nu tocmai confortabil pentru companiile care au decis sa adere la acest sistem. De ce au facut-o? Analistii sunt de parere ca tocmai pentru ca presupune deocamdata un cost relativ redus si ca este benefic pentru imagine. Chiar daca acest cost este redus, oficialii Air France-KLM nu apreciaza deloc faptul ca transportatorii aerieni mari au aderat la acest sistem, pe cand cei regionali sau low-costul nici macar nu au in plan intrarea in acest sistem.

    Problema este accentuata, din punctul de vedere al transportatorilor de linie, in special al Lufthansa si Air France-KLM, cele mai mari companii aeriene europene, ca guvernele nu procedeaza eficient daca obliga doar marile companii sa investeasca in innoirea flotei si reducerea consumului de carburanti, respectiv a poluarii, si nu fac acelasi lucru si pentru companiile mai mici – care cumpara avioane din vechile flote ale marilor companii si astfel polueaza mai mult, fara a plati cote de carbon.

    Modelul afacerilor low-cost, care nu prevede deocamdata intrarea in ETS, presupune si o taxa de carburant, dar percepe si bani suplimentari pentru fiecare bagaj atunci cand cumperi biletul, plus bani suplimentari pentru fiecare kilogram peste cele 25 de kilograme admise. Aceste companii isi administreaza astfel costurile mai bine, dat fiind ca din bilete si alte servicii (de pilda, catering la bord) isi sustin costurile de baza, nu si cele adaugate prin scumpirea carburantilor sau certificatele de carbon.

    In plus, cum spune directorul financiar al grupului franco-olandez, Pierre-Henry Gourgeon, marii transportatori aerieni europeni se vad dezavantajati de concurenta cu operatorii care isi au hub-ul in afara UE si transporta pasageri dintr-o parte in alta a planetei ocolind Europa; sistemul cotelor de carbon ar determina, in opinia lui, o migrare a traficului de la hub-urile aeriene europene la cele din afara continentului, pentru a evita astfel costurile cu certificatele de carbon.

    Discutiile la nivelul UE pentru imbunatatirea sistemului ETS sunt insa in plina desfasurare; pentru urmatoarea faza multianuala pentru care sunt alocate cote de emisii de carbon (actuala faza cuprinde perioada 2008-2012), Parlamentul European a dezbatut inclusiv propunerea de intrare sub incidenta ETS a tuturor zborurilor care vin si pleaca din teritoriul Uniunii Europene.

     

    Discutia lui Jean Cyril Spinetta despre cotele de carbon arata insa si ca, in toata aceasta nebunie a pretului petrolului, Air France-KLM se simte invingatoare. Analistii din toata lumea au spus saptamanile trecute ca nici o companie aeriana nu poate evita socul pretului petrolului, iar Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni (IATA) a facut un calcul conform caruia fiecare dolar aferent cresterii pretului la petrol creste cumulativ costurile totale ale liniilor aeriene cu 1,6 miliarde de euro.

    In aceste conditii, presedintele Air France-KLM a fost chiar in masura sa pronunte cuvantul "profit" la conferinta de saptamana trecuta: "Air France-KLM nu are cum sa mentina aceeasi politica tarifara ca atunci cand petrolul costa 80 de dolari pe baril, cum era cu patru luni in urma. Facem hedging si folosim instrumente financiare, dar nu vom putea vorbi de profit decat daca petrolul se stabilizeaza la maxim 120 de dolari pe baril".

    Alte companii aeriene, precum British Airways, profitabile, dar orientate catre cursele transatlantice, se deplaseaza rapid spre limita de risc si de daune: "Ne uitam la beneficiul in numerar de la fiecare zbor", a spus saptamana trecuta Willie Walsh, CEO al companiei britanice, care a completat ca isi permite sa mentina actuala politica a companiei "chiar si la 130 de dolari barilul" – numai ca pretul petrolului a depasit deja pragul amintit de el, trecand de 138 de dolari pe baril la bursa de marfuri din New York.

    Jean Cyril Spinetta spune ca inca se bazeaza pe munca de zi cu zi a unei echipe de zece oameni din Air France-KLM care au lucrat cateva luni bune pentru a face hedging pentru 78% din cantitatea de combustibil necesara companiei pana in martie 2009. "Prin aceasta politica de acoperire a necesarului de combustibil cu patru ani in avans, compania a economisit cate 35 de dolari pe baril, atunci cand pretul petrolului a trecut de 120 de dolari", sustine Spinetta.

    Evident, aceasta nu inseamna ca Air France-KLM nu a simtit cresterea pretului petrolului; cum spune directorul financiar Pierre-Henry Gourgeon, compania a constatat deja o reducere a cererii pentru cursele sale de pe rutele transatlantice. Dar aceasta e realitatea pietei, iar companiile aeriene trebuie sa-i faca fata ca sa-si asigure supravietuirea si, in cele mai fericite cazuri, profitul.

     

    Cel mai mic poluator

     

    Femeile si geamantanele lor