BusinessMagazin

Tag: Noua Republica

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce: PDL nu moare, PDL se transformă

    Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanţa migrării temporare, PNL a anunţat că va înainta plângeri penale contra traseiştilor) şi nici speranţa electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral şi doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul “băsist” (sau “justiţiar”) la ora actuală divizat şi să poată fi câştigate alegerile din 2016.

    Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali şi votanţi de dreapta neatinşi de corupţie şi doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral şi doctrinar de dreapta din PDL şi să câştige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei şefă de partid era enunţat de Ştefan Vlaston, ajuns acum fruntaş al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor iniţiative mai iuţi de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înţeles că după prezidenţiale, susţinătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulţi dintre votanţii ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

    Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară “băsist”, a refuzat să condamne iniţierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a preşedintelui. Ofensiva DNA şi a ANI, care a continuat să vizeze politicieni şi pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula “PNL e un partid de corupţi” şi care depăşeşte chestiunea drobului de sare menţinut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

    Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reuşiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntaşi liberali îi făcea pe diverşi lideri PNL să acuze “justiţia băsistă” şi pasivitatea partenerului de guvernare PSD faţă de acţiunile acesteia. Acum, susţinătorii PNL sau susţinătorii personali ai senatorului Sorin Roşca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, proaspăt cercetat penal pentru corupţie, au continuat să susţină că şi în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul preşedintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienţi faţă de candidatul PSD la preşedinţie.

    Acest tip de discurs veşnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetaţi în ultimele luni se numără şi fruntaşi ai PSD, PDL sau PMP, nu slujeşte însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe acelaşi electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că “dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câştiga prezidenţialele, viitorul DNA nu mai există”, în vreme ce Elena Udrea a profitat şi ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiţie independentă, prin care toţi candidaţii la preşedinţie să se oblige că nu vor desfiinţa, comasa sau modifica atribuţiile DNA, ANI, DIICOT, CSM şi ÎCCJ după alegeri.
     

  • Mai funcţionează opoziţia în România?

    Perspectiva moţiunii, formulată de liderul Vasile Blaga şi de fruntaşul PDL Mircea Toader, nu s-a materializat însă, din cauza lipsei de entuziasm a PPDD şi UDMR, astfel încât PDL a decis să conteste legea la CCR, pe motiv că există deja depus un proiect al PDL pe tema restituirii.

    Cezar Preda, vicele PDL, a reflectat amar că “lipsa unei coeziuni a opoziţiei îi permite premierului Ponta să facă absolut orice”, în timp ce premierul Ponta i-a ironizat pe pedelişti pentru anunţul pripit al moţiunii şi pentru incapacitatea, previzibilă, de a mobiliza restul opoziţiei. Proiectul USL, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, prevede că foştii proprietari vor primi puncte în valoare nominală de 1 leu, conform cu evaluarea casei naţionalizate, pe care le vor putea folosi spre a cumpăra alte case sau le vor preschimba în bani după 2017.

    Un alt prilej de afirmare a opoziţiei se anunţă a fi iniţiativa USL de modificare a pragului referendumurilor, în perspectiva revizuirii Constituţiei, care va fi supusă aprobării populare. Deşi preşedintele Traian Băsescu opinase că nu se poate revizui printr-un referendum cu cvorum de prezenţă de 30% o Constituţie adoptată de popor cu un cvorum de peste 50%, Guvernul a anunţat că va aviza un proiect de lege al unor parlamentari USL care prevede reducerea pragului de prezenţă pentru toate tipurile de referendum la 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente şi la 25% a pragului de validare corespunzător numărului de opţiuni valabil exprimate.

    Dacă liderii PDL au sărit să conteste proiectul USL, pe motiv că nu se schimbă legea în anul referendumului, cea mai interesantă reacţie a avut-o partidul Noua Republică, ai cărui fruntaşi au ameninţat că de îndată ce scăderea cvorumului se aprobă, ei vor declanşa referendumuri pentru demiterea tuturor primarilor USL din ţară.

    “Mulţi dintre primarii alianţei socialiste şi-au dus comunele şi oraşele la sapă de lemn. 75% din comunele României înfeudate de baroni sunt falimentare. Clientelismul e în floare!”, arată un comunicat al Noii Republici pe această temă. “Dovada? Risipă de aproape 25 milioane lei făcută de administraţia locală USL Brăila. Incompetenţa boss-ului Brăilei a risipit echivalentul unui salariu minim pentru fiecare cetăţean al oraşului lui Panait Istrati. România se va trezi mai devreme decât spun şi cred baronii! Minciuna are buzunare largi, poate, dar şi picioare scurte”, continuă comunicatul, precizând că Noua Republică adună deja semnături pentru un referendum de demitere la Brăila.

  • Cristian Preda: A face apologia vânzării statului bucată cu bucată e greşit

    El recomandă PDL/ARD să se adreseze şi celor care lucrează în privat, dar şi celor care lucrează în sectorul public. “A face apologia vânzării statului bucată cu bucată e la fel de greşit ca şi a refuza regulile competiţiei. De fapt, un partid care vrea să guverneze e obligat să aibă soluţii atât pentru o amenajare raţională a sectorului public, cât şi pentru încurajarea domeniului privat”, insistă Preda.

    Europarlamentarul arată, într-un comentariu publicat pe blogul său, că se teme de “ignorarea arogantă a celor care se auto-plasează la centru, ca şi de stigmatizarea celor care lucrează în sectorul public, în numele unei improvizaţii doctrinare care emană mai degrabă intoleranţa doctrinarului orb decât inteligenţa practică a politicianului responsabil”.

    “Unii spun că sunt de centru, pentru că li se pare că orice situare la stânga sau la dreapta e o opţiune pentru extremă. Alţii cred că nu mai există opţiuni ideologice clare şi că, în numele cetăţeniei, majoritatea membrilor unei comunităţi se orientează către un centru imaginar. În fine, alţii – eu însumi mă aflu printre ei – se plasează la centru, fiindcă se revendică de la liberalism şi consideră că, dacă întorc capul spre stânga, văd tot timpul socialişti, iar dacă se uită la dreapta dau mereu peste conservatori”, a explicat Cristian Preda.

    Alianţa România Dreapta grupează trei partide – PDL, PNŢCD şi Forţa Civică, la care se adaugă Noua Republică şi Fundaţia Creştin-Democrată, neînregistrate juridic ca partide.

  • Cine sunt corifeii dreptei

    Definitivarea listelor electorale ar putea împiedica alte astfel de certuri, dar nu şi concurenţa reală între liderii alianţei, îndeosebi între Vasile Blaga, Mihail Neamţu şi Mihai-Răzvan Ungureanu, deşi MRU este cel mai bine cotat dintre ei în sondaje şi e puţin probabil să fie surclasat. În plus, după cum a dovedit-o reacţia europarlamentarului PDL Cristian Preda, care a spus că politicienii care pleacă din PDL spre a se înscrie în ICCD (primele cazuri: Dănuţ Liga şi Ştefan Pirpiliu) nu vor fi acceptaţi să candideze la alegeri, planul mai vechi de consolidare a ICCD prin migrarea sub aripa lui Ungureanu a celor mai puţin corupţi din PDL va întâmpina dificultăţi.

    Conform unui sondaj din iunie realizat de CSOP, Mihai-Răzvan Ungureanu era cotat cu 18% în clasamentul încrederii alegătorilor, în timp ce Vasile Blaga avea 14%. Aceeaşi diferenţă de patru puncte a fost invocată şi în ultima săptămână de către Vasile Blaga, care a spus că ea ar rezulta din sondajele interne ale PDL, deşi liderul democrat nu a precizat şi care anume sunt procentele. Referitor la partide, un sondaj CSOP din perioada 10-13 august arăta că USL ar obţine la alegeri 50% din voturi, PDL cca 20-22%, PPDD cca 12-13%, UDMR – 5%, PRM – 4%, ICCD – 3%, Noua Republică – 2%.

    Alianţa, deocamdată fără nume, este formată din PDL sub conducerea lui Vasile Blaga, Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta a lui MRU, Noua Republică a lui Mihail Neamţu, PNŢCD aripa Aurelian Pavelescu şi Fundaţia Creştin-Democrată a lui Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi, cărora ar urma să li se alăture Forţa Civică a lui Adrian Iuraşcu (pe listele căreia ar putea candida MRU) şi poate mişcarea agricultorilor iniţiată de Stelian Fuia.

    Copreşedinţii alianţei sunt Vasile Blaga, Mihai-Răzvan Ungureanu, Mihail Neamţu şi Aurelian Pavelescu. Manifestul semnat de cele cinci fomaţiuni se intitulează “Români, sus inima! România are viitor” şi este primul pas al alianţei electorale de centru-dreapta care va participa la alegerile parlamentare din 2 decembrie. Textul manifestului:

    “Domnia legii şi democraţia nu sunt niciodată definitiv câştigate.

    La mai bine de două decenii de la prăbuşirea comunismului în România, forţele trecutului s-au coalizat împotriva statului de drept şi a justiţiei.

    La peste jumătate de deceniu de la integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană, forţele trecutului ridică glasul, provocator şi iresponsabil, împotriva partenerilor noştri europeni şi americani.

    Destinul naţional şi euro-atlantic al României este pus sub semnul întrebării.

    Niciodată, de la mineriade până azi, ţara nu a avut o mai proastă imagine externă.

    Incapabilă să gestioneze criza economică, puterea de stânga a generat în plus o criză politică şi instituţională.

    În loc de “revoluţia bunului simţ” pe care o promitea, coaliţia socialist-liberală a declanşat contrarevoluţia bunului plac.

    USL a subminat statul de drept, a schimbat regulile jocului democratic şi a şubrezit instituţiile statului.

    Lipsită de program şi viziune, stânga practică exclusiv discursul urii şi propaganda minciunii.

    Criza politică şi criza instituţională îşi au rădăcinile într-o profundă criză morală.

    Binele comun este sacrificat pentru interese personale.

    Oameni străini de interesul naţional, speriaţi de justiţie, dependenţi de imunităţi au recurs la sprijinul unor veritabile grupuri infracţionale, cum au recunoscut chiar unii dintre ei.

    Forţele politice şi civice pe care le reprezentăm se unesc pentru a oferi o alternativă coerentă împotriva acestor ameninţări.

    Am ascultat glasul societăţii, am înţeles nemulţumirile şi năzuinţele cetăţenilor români, am luat notă de exigenţele partenerilor noştri occidentali, şi suntem gata să ne asumăm imperativul acestui moment istoric.

    Propunem societăţii româneşti o platformă politică articulată în jurul valorilor de centru-dreapta.

    Vom coagula energiile reformatoare, vom reclădi încrederea în domnia legii şi în democraţie, vom reda speranţa în viitorul României europene.

    Suntem animaţi de orientările doctrinare ale dreptei populare europene, în pluralitatea sa de opţiuni creştin-democrate, conservatoare şi liberale.

    În centrul platformei se află o alianţă electorală între partide.

    Aceasta este sprijinită de organizaţii neguvernamentale menite să capteze suflul civic de centru-dreapta existent la toate nivelurile societăţii româneşti.

    Scopul nostru imediat este câştigarea alegerilor parlamentare.

    Pe termen mediu şi lung misiunea dreptei unite este consolidarea statului de drept, justiţie pentru toţi şi prosperitate pentru fiecare.

    Ştim că nu putem consolida statul fără a reforma clasa politică.

    Am convenit să adoptăm un cod etic şi de integritate comun, pentru un parlament curat.

    Vom selecta candidaţii la alegerile parlamentare pe criterii de merit şi integritate.

    Vom elabora un program de guvernare comun.

    Propunem concetăţenilor noştri un proiect naţional şi social bazat pe un nou pact politic.

    Vom continua lupta împotriva corupţiei, oricâte costuri politice ar avea, inclusiv în propriile noastre rânduri.

    Dorim un stat modern şi european, solidar, nu asistenţial, echitabil, nu egalitar; un stat suplu şi funcţional – nici minimal, dar nici omniprezent.

    Sprijinim munca, iniţiativa, spiritul de întreprindere, pe care ne angajăm să le eliberăm de poveri birocratice şi fiscale excesive.

    Ne adresăm tuturor cetăţenilor, şi cu precădere clasei de mijloc.

    Dorim să refacem corpul naţiunii române, din care nu pot fi excluşi samavolnic milioanele de cetăţeni care trăiesc în afara graniţelor.

    Credem într-o politică externă coerentă şi responsabilă, fără tensiuni artificiale în relaţiile cu vecinii, cu partenerii europeni şi euro-atlantici.

    România are nevoie de o clasă politică europeană, de politicieni bine calificaţi profesional şi decenţi în comportament.

    Politicienii trebuie să slujească binele comun, să se rupă o dată pentru totdeauna de interesele personale sau clientelare.

    Clasa politică din România trebuie să se sprijine pe forţele vii ale societăţii, pe cei liberi şi puternici, pentru a clădi prosperitatea şi a face posibilă solidaritatea cu cei aflaţi în nevoi.

    Facem apel la toţi oamenii vrednici care se recunosc în principiile de centru-dreapta să vină alături de noi şi să susţină această platformă.

    Construcţia noastră rămâne deschisă pentru partide, organizaţii şi persoane care se recunosc în acest manifest.

    România are suflet, România are destin naţional, România are viitor european!”

  • PDL şi fiii: reuşeşte dreapta să se unifice?

    La această alianţă vor participa PDL, Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta a lui Mihai Răzvan Ungureanu, Noua Republică a lui Mihail Neamţu, PNŢCD aripa Aurelian Pavelescu, Fundaţia Creştin-Democrată a lui Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi. Formaţiunile au convenit să-şi păstreze identitatea politică şi să prezinte un program de guvernare şi candidaţi comuni pentru alegerile parlamentare.

    Punctul de pornire al alianţei este conştiinţa că nici PDL, nici ceilalţi nu pot reuşi să câştige separat suficiente mandate parlamentare încât să asigure o opoziţie solidă la USL. Mai departe însă, pasul spre recâştigarea guvernării ar urma să fie făcut printr-o alianţă în Parlament cu PPDD, UDMR şi UNPR, precum şi cu oameni din PNL şi PSD. De aici ar putea apărea conflicte între cei care susţin o dreaptă pură, fără participarea pedeliştilor percepuţi drept corupţi şi fără compromisuri cu “soluţiile imorale” acceptate de guvernările precedente, şi cei care susţin că prioritatea zero e recâştigarea puterii cu orice preţ moral.

    O altă sursă de conflicte ar putea apărea între liderii formaţiunilor, având în vedere personalităţile puternice ale unor Mihail Neamţu sau MRU şi ambiţia formaţiunilor de a revendica fiecare pentru sine statutul de “adevărata dreaptă”, dar şi dorinţa membrilor vechi ai PDL de a nu se subordona unor nou-veniţi fără popularitate în partid, ca Monica Macovei şi Cristian Preda, sau unor politicieni ca MRU sau Neamţu, care nici măcar nu sunt membri ai PDL.

  • REFERENDUM 2012. Ghid de combatere a fraudelor la vot

    Partidul Noua Republică a întocmit pentru observatori şi alegători un ghid de combatere a fraudelor la vot, conţinând următoarele precizări practice:

    În timpul desfăşurării votului, fiecare votant este verificat pe baza cărţii de identitate, este bifat pe listă şi semnează în dreptul numelui său. Primeşte ştampila de vot şi un singur buletin pe care îl va introduce ulterior în urnă. Pe cartea de identitate se aplică autocolantul şi ştampila secţiei respective.

    Persoanele care doresc să voteze, dar nu se regăsesc pe listele de la secţia respectivă pot vota pe baza actelor de identitate legale, după ce vor fi înscrise pe o listă suplimentară unde se vor trece toate datele de identitate.

    După lege, urna mobilă va fi utilizată numai pentru persoanele care nu se pot deplasa din motive medicale şi solicită acest lucru direct sau prin intermediul rudelor. Urna se deplasează la solicitanţi însoţită de două persoane din comisia de vot, reprezentând interese diferite, sau de un membru al comisiei şi un observator independent. Aceste persoane vor pleca cu un număr de buletine egal cu numărul solicitărilor şi cu o listă suplimentară pentru urna mobilă pentru a înregistra datele de identitate ale votanţilor aflaţi la domiciliu sau în spitale. La întoarcerea echipei, se probează concordanţa datelor de pe listă cu numărul de solicitări.

    La închiderea votului:
    • se numără şi se anulează prin barare (nu prin ştampilare, pentru că se confundă cu voturile nule) şi menţiunea “anulat” toate buletinele rămase neutilizate în procesul de votare,
    • se numără votanţii, de pe listele de bază, listele suplimentare şi cele care au însoţit urna mobilă,
    • se înregistrează în procesele verbale,
    • se deschide urna şi se numără buletinele de vot introduse.

    Numărul buletinelor trebuie să reprezinte diferenţa dintre numărul total de buletine distribuite secţiei şi numărul celor anulate pentru că nu au fost utilizate.

    Buletinele din urnă trebuie să fie apoi aşezate pe trei categorii: Da, Nu şi voturi anulate. Se vor anula numai buletinele din care nu rezultă intenţia de vot pentru Da sau Nu, deci cele albe, cele pe care s-au pus ştampile atât pentru Da, cât şi pentru Nu şi cele pe care ştampila s-a pus în afara căsuţelor respective, intenţia de vot nefiind clară.

    Se trec în procesele verbale numărul de voturi exprimate, numărul de voturi anulate, numărul de voturi pentru Da, numărul de voturi pentru Nu.

    Procesele verbale sunt semnate de membrii comisiei şi observatori în dreptul numelui lor în clar. Se sigilează buletinele de vot şi se deplasează procesele verbale şi buletinele la Biroul electoral.

    De asemenea, trebuie să fie trecut numărul de votanţi aflaţi pe listele primare, numărul de votanţi pe listele suplimentare şi număr de votanţi de pe listele urnei mobile.

    Fiecare membru al comisiei şi observatorii trebuie să plece cu un proces verbal în copie, semnat de membrii comisiei, copie pe care observatorul o va da celor care centralizează datele culese de observatori, pentru a putea fi comparate cu datele oficiale.

  • Noua Republică ameninţă cu sesizare penală dacă detenţia lui Năstase nu începe imediat

    “Declaraţiile contradictorii sau evazive ale ministrului Ioan Rus, ale Poliţiei Capitalei sau ale medicilor de la Spitalul de Urgenţă Floreasca menţin în mod intenţionat o stare de ambiguitate care permite condamnatului să se sustragă de la executarea pedepsei şi care acoperă încălcarea continuă a legii de către autorităţi după seara de 21 iunie”, apreciază conducerea partidului prezidat de teologul Mihail Neamţu.

    NR afirmă că dacă în 48 de ore legea nu va fi aplicată în cazul lui Adrian Năstase, iar Parchetul nu va începe cercetările, partidul însuşi va formula o sesizare penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru efectuarea de cercetări sub aspectul infracţiunii de favorizare a infractorului.

    “Sesizarea doreşte să clarifice dacă, prin faptele lor, persoanele cu atribuţii legale în punerea în executare a pedepsei închisorii în cazul deţinutului Năstase Adrian, dar şi ale personalului medical care i-a acordat îngrijiri, au contribuit, cu bună ştiinţă, la îngreunarea punerii în executare a pedepsei de 2 ani închisoare, astfel cum au ordonat judecătorii Tribunalului Bucureşti prin mandatul de executare a pedepsei.”

    Partidul cere demisia imediată a ministrului Ioan Rus pentru ordinele date Poliţiei în seara de 21 iunie “care, în opinia noastră, constituie un abuz în serviciu ce a condus la tulburarea deosebit de gravă a activităţii Poliţiei în procedura de executare a mandatului de executare a pedepsei în cazul condamnatului Adrian Năstase”.

  • Ţineţi dreapta, ungurenii mei!

    În aceste condiţii, vom avea un PDL condus începând din 30 iunie de Blaga şi câteva noi mişcări politice sau platforme civice de dreapta: Iniţiativa Civică de Centru-Dreapta a fostului premier Mihai-Răzvan Ungureanu (care a anunţat oficial că va candida la parlamentarele din toamnă pe listele unei noi alianţe electorale de centru-dreapta, care va cuprinde formaţiuni politice de la PDL până la PNŢCD), Noua Republică a lui Mihai Neamţu (a cărei reabilitare în ochii celor dezamăgiţi de certurile din interiorul său a fost pecetluită de prezenţa Monicăi Macovei şi a lui Mihai-Răzvan Ungureanu la congresul de înfiinţare de sâmbătă) sau chiar mişcarea F9, rezultată din nucleul Împreună 2012, născut pe Facebook în ianuarie din iniţiativa lui Bogdan Naumovici.

    La congresul de înfiinţare a Noii Republici, Mihai-Răzvan Ungureanu a anunţat că ICCD va fi pe aceeaşi platformă electorală cu Noua Republică şi cu alte formaţiuni politice interesate de o acţiune unită înainte de alegerile din toamnă, începând cu PDL şi terminând cu PNŢCD. El a adăugat că va da curs invitaţiei la Convenţia extraordinară a PDL din 30 iunie, dacă va fi invitat.

    Vasile Blaga şi-a declarat deja disponibil să colaboreze cu MRU, prefigurând previzibila alianţă între PDL şi cel puţin una dintre aceste mişcări, cu scopul comun de a recâştiga puterea, după modelul deja cunoscut al Top09 din Cehia, partid înfiinţat în 2009, care a ajutat dreapta să rămână la putere după alegerile din 2010.

  • După “frenezia” privatizărilor, urmează şi una politică

    “Simt această aşteptare, vine spre mine pe diferite canale”, a mărturisit Ungureanu, referindu-se la tânjirea electoratului de dreapta dezamăgit şi educat după o formaţiune politică nouă, curată şi capabilă să-i capteze încrederea. Bucătăria puterii îi dictează însă premierului că “mai e nevoie de un ingredient care este necesar, şi aceasta este recunoaşterea succesului în materie de administrare”, prevăzută de prim-ministru să se petreacă fix peste o lună, când va merge în Parlament şi îşi va prezenta mandatul.

    Partea mai puţin plăcută e că iminenţa noii mişcări politice de dreapta a fost anunţată aproape concomitent cu cele mai noi decizii guvernamentale – crearea Consiliului consultativ al oamenilor de afaceri, format din 26 de manageri, bancheri şi consultanţi (o idee aşteptată timp de cel puţin două guverne Boc încoace), înfiinţarea unui fond de dezvoltare alimentat cu banii din privatizări, care ar urma să fie păziţi astfel de irosirea în consum (resursă greşit asemuită cu fondul suveran norvegian, care e un fond de investiţii) şi lansarea unui proiect de investiţii româneşti în străinătate, începând cu spaţiul CSI şi China.

    Dacă ţinem cont de termenul de o lună până la care Ungureanu trebuie să confirme că binemerită rolul de lider, eforturile normale de a guverna bine capătă un parfum preelectoral ascuţit. Cât priveşte efortul strict electoral de a reuni politicieni de dreapta şi independenţi în noua mişcare, însuşi caracterul larg permisiv al acesteia îi pune în pericol proiectul, cu Noua Republică şi Monica Macovei chemaţi să adere laolaltă cu Elena Udrea şi “greii” PDL sau cu PNŢCD-Pavelescu.

  • Cum vrea să combată Noua Republică scăderea populaţiei şi numărul mare de avorturi

    Potrivit unui comunicat transmis de Noua Republică, problema “iernii demografice” din România ar putea fi abordată de Guvern prin majorarea deducerilor fiscale pentru creşterea şi educaţia copiilor, introducerea de consiliere pentru femeile care vor să recurgă la avort, investiţii în infrastructura preşcolară şi şcolară şi facilitarea investiţiilor private în educaţie, recalibrarea orelor de educaţie civică şi sexuală şi o mai strânsă colaborare între instituţiile statului şi formele private de asociere din cadrul comunităţilor, în ce priveşte chestiunile care ţin de protecţia familiei şi a copilului.

    Formaţiunea politică a lui Mihail Neamţu mai precizează că “urmăreşte cu interes” dezbaterea asupra dreptului la viaţă al embrionului din momentul concepţiei şi că “salută” demersurile organizaţiilor pro-vita din România.

    Noua Republică, adeptă a conservatorismului social ilustrat în politicile publice în SUA odată cu ascensiunea mişcării Tea Party, care deja a impus în mai multe state americane limitări ale dreptului la avort, consideră că tendinţele demografice negative şi numărul ridicat de avorturi (peste 20 de milioane din 1966) au drept cauze atât politica natalistă a regimului Ceauşescu, cât şi “relativismul moral care încurajează comportamentul individualist şi iresponsabil”.

    Acelaşi conservatorism social este ilustrat în Ungaria de politicile guvernului Viktor Orban, care a iniţiat modificarea constituţiei, cu introducerea referirii la Dumnezeu şi la creştinism ca factori pentru coeziunea naţiunii şi cu deschiderea posibilităţii de limitare a dreptului la avort, precizând că viaţa copilului trebuie protejată din momentul concepţiei.

    În România trăiesc astăzi aproximativ 19 milioane de oameni, cu peste 2,6 milioane mai puţini decât la data precedentului recensământ, iar estimările actuale indică scăderea populaţiei până la 16 milioane în 2050, respectiv 10 milioane în 2100.