Tag: normalitate
-
Veşti bune pentru şoferi: Dacă aveţi permis normal de categoria B veţi putea conduce ÎNCĂ o categorie de vehicule
Un proiect de lege depus în Parlament prevede că permisul de conducere categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm3, dacă persoana respectivă are 24 de ani şi permis categoria B de cel puţin doi ani. Iniţiativa aprţine deputaţilor PSD Gabriel Petrea şi Alexandru Rotaru.Proiectul legislativ prevede completarea legii circulaţiei pe drumurile publice cu următorul articol:„După litera j a al. 1 al art 24.1 se introduce litera k) permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile pentru motociclete cu cilindree maximă de 125 cm3, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0.1 kW/kg (categoria A1), cu condiţia ca deţinătorii permiselor să aibă vârsta minimă de 24 de ani şi permisul categoria B obţinut cu cel puţin doi ani în urmă”, scrie rtv.roCei doi deputaţi susţin că în multe ţări europene legislaţia care reglementează obţinerea permisului categoria A1 include amendamente care facilitează obţinerea acestei categorii dacă solicitantul posedă categoria B. -
O pungă de solzi
O tânără din Marea Britanie, Lucy Hughes, ţine însă să dovedească faptul că aceştia îşi pot găsi o întrebuinţare alături de pielea de peşte, ca înlocuitor de plastic pentru obiectele de unică folosinţă. Materialul creat de aceasta, MarinaTex, este translucid şi flexibil, potrivit pentru confecţionarea de pungi sau ambalaje pentru sandviciuri şi nu necesită colectare separată ca deşeu, scrie Dezeen. Creatoarea sa susţine că, de exemplu, un singur cod de Atlantic (peşte care poate atinge până la doi metri lungime) furnizează suficientă materie primă pentru 1.400 de pungi din MarinaTex.
-
Veşti bune pentru şoferi: Dacă aveţi permis normal de categoria B veţi putea conduce ÎNCĂ o categorie de vehicule
La începutul acestei săptămâni a fost trimis pentru punct de vedere la Guvern un proiect de act normativ pus în dezbaterea senatorilor luna trecută prin care se prevede că permisul de conducere eliberat pentru categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm3.
Deţinătorii unui permis de categoria B vor putea conduce motociclete cu cilindree maximă de 125 cm3 dacă au cel puţin 24 de ani şi au obţinut permisul de cel puţin doi ani.
-
Veşti bune pentru şoferi: Dacă aveţi permis normal de categoria B veţi putea conduce ÎNCĂ o categorie de vehicule
La începutul acestei săptămâni a fost trimis pentru punct de vedere la Guvern un proiect de act normativ pus în dezbaterea senatorilor luna trecută prin care se prevede că permisul de conducere eliberat pentru categoria B va putea fi folosit şi pentru motocicletele cu cilindree maximă de 125 cm3.
Deţinătorii unui permis de categoria B vor putea conduce motociclete cu cilindree maximă de 125 cm3 dacă au cel puţin 24 de ani şi au obţinut permisul de cel puţin doi ani.
-
Broderii tatuate
Realizate în colaborare cu producătorul de tatuaje temporare Tattly, broderiile cu motive florale – rămurele, flori simple sau grupate în buchete – pot fi aplicate pe piele de către cei care nu s-au decis încă dacă vor un tatuaj permanent sau nu.
-
Vacanţă în stil rural în Republica Moldova
Republica Moldova ascunde, nu departe de Chişinău, un sat cu 12 case din lut construite de proprietarii cramei Asconi Winery, care atrage anual aproape 100.000 de turişti şi în medie 300 de turişti pe zi. Aceştia vin aici pentru a se caza pe timp de weekend, pentru a sărbători o zi de naştere sau un botez ori o nuntă, dar şi fără să se cazeze, doar pentru a savura un pahar de vin în mijlocul naturii, spun reprezentanţii cramei. Crama Asconi are o tradiţie de aproape 25 de ani, fiind fondată în 1994, şi are în proprietate peste 500 de hectare de vie în rod. Proprietarul cramei, Anatoli Sîrbu, povesteşte că afacerea lui se bazează pe trei linii de business – domeniul agrar, vitivinicol şi turism, pe cea din urmă înfiinţând-o în urmă cu patru ani.
„Sectorul agrar ne permite să controlăm tot procesul de producţie, de la calitatea strugurelui până la sticla cu vin. Ceea ce este foarte important, pentru că cel care produce struguri produce şi vinul, nu invers”, a spus Anatoli Sîrbu. Însă partea turistică a cramei a avut un început surpriză, dacă ne gândim că proprietarii au spus că prima dată au început cu un cuptor în care pregăteau câteva bucate pentru puţinii turişti care vizitau în trecut crama. „Partea de turism a apărut întâmplător. Am început cu un cuptor la care pregăteam câteva bucate, în general plăcinte pentru clienţi, şi treptat s-a dezvoltat şi acest sector. În final am decis să construim un sătuc, am mai ridicat un restaurant, iar în prezent avem două restaurante şi 12 case cu 20 de camere de cazare. Din aceste 20 de camere, patru sunt duble, în sensul că au şi sufragerie”, a spus Mihaela Sîrbu, manager de turism în cadrul cramei Asconi. Reprezentanţii afacerii nu oferă însă detalii referitoare la valoarea investiţiilor realizate în acestea.
Ea spune că materia primă care este folosită la pregătirea bucatelor în cele două restaurante ale cramei este cumpărată exclusiv din Republica Moldova, iar toate bucatele sunt gătite în cadrul cramei. „Am mers pe zona tradiţională în ceea ce priveşte turismul. Şi cu bucătăria mergem tot în direcţia tradiţională”, spune Anatoli Sîrbu. El este completat de fiica sa, Mihaela Sîrbu, implicată şi ea în business: „Dacă în primul restaurant Asconi se servesc bucate tradiţionale din Republica Moldova, în cel de-al doilea restaurant meniurile sunt inspirate din bucătăria ţărilor balcanice, pentru că Moldova, România, Bulgaria, Croaţia au bucate asemănătoare, sunt doar puţin diferite. Încercăm să avem o varietate cât mai mare având în vedere că vin turişti străini de peste tot, vrem să le facem tuturor pe plac”. De bunăstarea turiştilor se ocupă o echipă de circa 40 de persoane care ocupă poziţii de bucătari sau chelneri.
Deşi reprezentanţii Asconi au investit în dezvoltarea turismului şi au în plan să mai investească în acest sector pentru a putea găzdui un număr cât mai mare de turişti, principala linie de business a cramei este producţia de vin. În prezent, crama are o capacitate de producţie de aproximativ 13 milioane de sticle anual, din care peste 98% merg spre export, povesteşte proprietarul Anatoli Sîrbu.
„Tradiţional, Republica Moldova a fost axată pe export, este un fenomen rar, cred că peste 90% din tot vinul care se produce în Republica Moldova este exportat. Asta pentru că locuitorii tradiţionali autohtoni au vinul lor de casă şi nu prea se aruncă să cumpere din magazine. Ei cred mai mult în butoaiele lor de 20 de ani. Pe piaţa din Franţa aproximativ 50% din vinurile produse local se vând tot pe piaţa locală, deci la noi este un fenomen rar întâlnit.”
El îşi aduce aminte că în 2005 crama a exportat 35 de milioane de sticle de vin în Ucraina, Rusia şi alte ţări sovietice. „În prezent, facem export în aproximativ 20 de ţări – printre care România, Cehia, Slovacia, Cehia, UK, Israel, Nigeria, SUA, China, Austria, Polonia, Japonia. Sunt ţări în care suntem prezenţi permanent, având comenzi lunare, şi sunt ţări din care primim câteva comenzi anual, dar este un început, a spus Anatolie Sirbu, proprietarul Asconi Winery. El a menţionat faptul că cerinţele în ceea ce priveşte vinul sunt diverse şi în funcţie de ţările în care este acesta exportat. Astfel că, dacă în America se cer vinuri mai lemnoase, în România acestea nu vor avea viaţă prea lungă, deoarece consumatorul român caută vinuri proaspete şi lejere.
„Respectăm trendurile regionale, iar ce se consumă în China nu se consumă în Olanda şi ce se consumă în SUA nu se consumă în România. Dacă celor din SUA le place foarte mult lemn, în România se cer vinuri proaspete”, a spus proprietarul cramei. De altfel, din cele 20 de pieţe pe care este prezent brandul Asconi, cea mai mare piaţă este China. „Avem 50 de clienţi internaţionali pe toate pieţele, dar în China avem cel mai mare număr de clienţi companii, aproximativ 26.”
Începând cu anul trecut, vinurile Asconi sunt prezente şi pe piaţa din România cu trei branduri – Sol Negru, Ice Wine şi Rezerva, însă acestea pot fi găsite momentan doar în sectorul HoReCa, urmând să intre şi în sectorul de retail.
„Am decis să aduc vinurile Asconi în România pentru că vorbim de un vin de calitate şi am dorit ca şi consumatorul român să se bucure de acest vin procesat cu tehnologie de ultimă generaţie. Există cerere pentru acest tip de vin, deşi importăm de foarte puţin timp, pentru că are un raport calitate/preţ foarte bun. Clienţii revin, au devenit deja fideli unui anumit gen de vin, a spus Marin Braga, proprietarul Wine Art Office şi cel care distribuie pe piaţa locală vinurile Asconi.
Strategia pentru piaţa din România este creşterea brandului Sol Negru pentru industria HoReCa, însă pe termen mediu şi lung Wine Art Office are în plan crearea unei etichete personalizate pentru lanţurile de retail. „Ne adresăm clientului tânăr, deschis, care a auzit de vinurile din Moldova, de vinurile proaspete şi prietenoase, dar în acelaşi timp complexe. Consumatorul va găsi vinurile Asconi atât în restaurantele cu bucătărie urbană, cât şi în cele mai sofisticate, gourmet sau cele cu fine-dining.”
Şi-au propus ca importul în România să ajungă la 500.000 de sticle în următorii cinci ani, fiind în prezent listaţi atât în restaurante nou-deschise, cât şi în câteva restaurante cu istorie culinară pe piaţa HoReCa din Bucureşti, potrivit Simonei Mardale, consultant strategie şi marketing la Wine Art Office.
Fundamentul vinurilor Asconi este bazat pe soiuri franţuzeşti, precum Chardonnay, Sauvignon-Blanc, Muscat, Cabernet-Sauvignon, Merlot. Însă recent reprezentanţii au plantat şi soiuri speciale, precum Riesling, Malbec, Pinot Noir şi desigur soiurile autohtone regionale Fetească Albă, Fetească Neagră, Rară Neagră şi Saperavi.
În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare, reprezentanţii cramei au de gând să extindă via şi să crească organic.
„Extindem via, iar până anul viitor vom planta 35-50 hectare. Avem deja achiziţionaţi butaşii. Apoi avem în vedere o dezvoltare anuală de 5-10 hectare de butaşi plantaţi. Până la începutul lunii viitoare vom avea pregătite 21 de cisterne noi, cu un volum de 150.000 litri, cumpărate pentru a stoca vinul şi a răspunde cererii la export în creştere, a adăugat Ion Mereuţa, vinificator la Asconi.
Republica Moldova dispune de 112.000 ha de viţă-de-vie, plantate cu peste 50 de tipuri de soiuri tehnice. Arealul viticol este repartizat în trei regiuni vitivinicole istorice: Valul lui Traian (sud-vest), Ştefan Vodă (sud-est) şi Codru (centru), destinate producerii vinurilor cu indicaţie geografică protejată. Viticultura Republicii Moldova corespunde tendinţelor mondiale, cuprinzând soiuri de origine vest-europeană, caucaziană, dar şi autohtonă. Cele circa 112.000 de hectare sunt plantate 70% cu soiuri albe (Rkatsiteli, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Aligote), preponderent în zona Codrunşi, şi 30% cu soiuri roşii (Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Saperavi), specifice regiunilor de sud. Soiurile aromate ocupă 36% din podgorii.
Caracteristicile vinului moldovenesc sunt asigurate prin soiurile autohtone, care reprezintă 10% din suprafeţe, printre care: Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră, Rară Neagră, Plavai, Viorica. „Sectorul vitivinicol formează 3,2% din produsul intern brut, 7,5% din totalul exporturilor din Republica Moldova şi are peste 250.000 de angajaţi la cele 140 întreprinderi vitivinicole. Moldova are cea mai mare densitate a viilor din lume, de 3,8% din suprafaţa ţării şi 7% din terenurile arabile. De asemenea, 18 milioane de decalitri este volumul anual de vin produs în Republica Moldova, dintre care 86% vinuri liniştite şi 14% vinuri speciale şi spumante”, a adăugat Anatoli Sîrbu.
El a mai spus că 30.000 de hectare reprezintă plantaţiile noi de viţă-de-vie în ultimii şapte ani, majoritatea clone noi din familia Vitis Vinifera. În ceea ce priveste exportul, 67 de milioane de sticle sunt exportate anual în peste 30 de state ale lumii, din care 55% vinuri roşii. „Investiţiile în plantaţii viticole noi, echipamente şi tehnologii de producere în ultimii 10 ani însumează 330 de milioane de euro. Au fost create multe pepiniere de butaşi de viţă-de-vie pe parcursul ultimei perioade de timp, care comercializau rădăcini combinate cu material săditor european. Maturarea vinurilor beneficiază de microclimatul ideal al beciurilor, la o temperatură şi umiditate constantă”, mai spune proprietarul cramei. În final, exportul de vinuri din Republica Moldova reprezintă în valoare totală 156,1 milioane de dolari, iar 40% din vinurile exportate de Republica Moldova sunt vinuri îmbuteliate.
-
Carmen Dan vrea să mai reducă din sporuri: ”Nu mi se pare normal ca un agent care lucrează în zona operativă şi are titlu de doctor în mecanică să primească acest beneficiu”
În acest sens, am iniţiat modificarea ordinului de ministru prin care ne vom asigura că toţi cei peste 500 de angajaţi care deţin titlul de doctor şi care primesc sporul de doctorat respectă condiţia prevăzută de legea 153/2017 şi anume, că îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţin respectivul titlu”, a declarat, vineri, Carmen Dan.Ministrul Afacerilor Interne a precizat că nu i se pare normal ca, de exemplu, un poliţist care lucrează în zona operativă şi are titlu de doctor în mecanică să beneficieze de acel spor de doctorat plătit de minister.“Mi se pare corect ca instituţia să plătească sporul de doctorat dacă studiile respectivului angajat pot fi valorificate în munca pe care acesta o prestează pentru instituţie. Cu toţii ne dorim angajaţi calificaţi şi bine pregătiţi, iar această supra-calificare în domeniul de activitate înţelegem că trebuie retribuită. Angajatorul nu poate plăti însă faptul că un angajat îşi finalizează doctoratul într-un domeniu care nu are nicio legătură cu activitatea pe care el o prestează”, a completat Carmen Dan. -
Artişti în pustiu
Mai întâi festivalul muzical Coachella din valea cu acelaşi nume, iar mai nou Desert X, aflat la ediţia a doua. Dacă prima ediţie, din urmă cu doi ani, s-a remarcat prin casa oglindă sau prin panourile cu imagini ale peisajelor spre care blocau vederea, anul acesta, începând cu 9 februarie, artiştii se concentrează pe schimbările climatice şi mediu. Printre lucrările care vor fi expuse, scrie LA Times, se numără o construcţie din aluminiu roz realizată de danezii de la Superflex, care aminteşte de un cinema în care spectatorii stau în maşini şi doreşte să atragă atenţia asupra creşterii nivelului mărilor. Un alt exemplu de lucrare expusă aici este a unui monolit portocaliu fosforescent lung de 6 metri şi înalt de 2,5 metri realizat de artistul din Los Angeles Sterling Ruby.
-
Middle managementul, linia de bătaie şi de sacrificiu
Alţi 3% obişnuiesc să petreacă în plus chiar şi două ore pe zi muncind de la birou sau acasă.
IT-iştii, inginerii, cei care sunt în departamentul financiar, dar şi cei cu profesii liberale, precum consultanţii, arhitecţii, designerii sau avocaţii, afirmă în proporţie de 85% că muncesc mai mult de 8 ore pe zi. Doar 22% din cei care muncesc suplimentar susţin că sunt plătiţi pentru orele în plus efectuate.
Ce mai rezultă din studiul Best Jobs: programul încărcat, dorinţa de a fi mai competitivi, dar şi accesul la tehnologia care permite conectarea permanentă la sarcinile de serviciu îi fac pe aproape 70% din angajaţii români din sectorul privat să lucreze şi după terminarea orelor de lucru, la birou sau acasă.
De ce se lucrează peste program: volumul mare de muncă, presiunea angajatorilor „care văd în orele muncite suplimentar o dovadă de implicare în activitatea companiei, dorinţa de a face diferenţa între performanţele lor şi ale celorlalţi colegi”. Doar 9% susţin că muncesc în plus din pasiune pentru ceea ce fac. Tehnologia a dat jos bariera dintre programul de lucru şi timpul personal, începând de la conducere şi până la middle management.
Într-o companie, cei din middle management duc greul; trebuie să facă targeturile, trebuie să se descurce cu cei din subordine, trebuie să facă faţă la criza şi fluctuaţia de personal. Nici bine nu a venit un angajat, că şi pleacă imediat, iar ce trebuia să facă el trebuie să fie acoperit de altcineva.
Cei din middle management visează la poziţiile superioare, dar acestea apar rar şi sunt puţine. Creşterile salariale sunt mai reduse, la fel şi bonusurile, pentru că ei sunt în prima linie. Când nu se fac targeturile de vânzări, cei din middle management plătesc primii.
Chiar şi când se fac, bonusurile sunt limitate.
Un middle manager dintr-o bancă îmi spunea că are target de vânzări de credite de 1 milion de lei pe lună, persoane fizice, dar face şi 7 milioane. Totuşi, bonusul este limitat la maximum un salariu.
Când se fac restructurări, cei din middle management sunt primii vizaţi, pentru că se pot face comasări de departamente, pot fi eliberate poziţii cu salarii mai mari. Dacă îi dai afară pe cei din entry level nu rezolvi mare lucru.
În aceste condiţii, presiunea pe ei este tot mai mare, iar mulţi se gândesc că poate mai bine este să se facă antreprenori, pentru că poate găsesc un business care să le aducă un venit lunar de cel puţin 2.000 de euro pe lună, fără prea mare bătaie de cap.
În viaţa reală nu este chiar aşa, dar dorinţa de a scăpa din chingile acestei poziţii este mult mai mare.
Businessul din România nu a apucat să-şi consolideze clasa de mijloc şi de middle management pentru că a venit criza, iar mulţi au fost loviţi în plin prin faptul că li s-au redus salariile sau au plătit preţul împrumuturilor la bancă.
Când aveai 1.500 de euro pe lună, o maşină, un apartament pe credit, era ceva normal.
Mulţi au devenit furioşi pentru că această criză le-a tăiat veniturile şi nici nu au mai fost bonusuri, astfel că au devenit extrem de încrâncenaţi.
Indiferent cum sunt timpurile economice, mai bune sau mai rele, cei din middle management vor plăti preţul cel mai mare. -
ALERTĂ ANM: Vremea se schimbă în acest sfârşit de săptămână
“Se schimbă puţin vremea, în sensul că îşi vor face apariţia ploile, sâmbătă local în mai toate regiunile, iar duminică pe arii mai extinse. De asemenea, scad şi temperaturile. De exemplu, sâmbătă, temperaturile vor fi între 15 şi 22 grade Celsius, cu 22 de grade în Oltenia şi 15 în Nordul Moldovei. Duminică va fi şi mai răcoare, între 10 şi 18 grade.
În Nord, Nord-Vest şi Centru vor fi temperaturi mai coborâte decât mediile climatologice, acolo vor fi între 12 şi 16 grade, (…) cu câteva grade mai puţin decât media climatologică”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Meda Andrei, meteorolog de serviciu în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
La munte sunt aşteptate lapoviţă şi ninsoare. De asemenea, meteorologul anunţă că în zona României va pătrunde un aer mai rece.
“Duminică seara şi în noaptea dintre duminică şi luni în zona montană cel mai probabil, la altitudini mai mari, ar putea apărea lapoviţa şi ninsoarea. Nu este ceva ieşit din comun. Noi am avut deja anul aceasta ninsoare în zona de munte, nu e prima dată. Este normal ţinând cont că va pătrunde un aer mai rece în zona României”, explică reprezentantul ANM.
Meteorologul informează că, în Capitală, maxima va fi de 18-19 grade, iar trecător se vor înregistra ploi slabe.
“În Bucureşti vor fi trecător ploi slabe şi o maximă de 18-19 grade. Duminică, tot destul de mulţi nori. Va fi o probabilitate mai mare de ploaie, cu o maximă în jur de 16 grade, iar luni vântul va fi mai alert. Maxima va fi în jur de 17 grade, însă din cauza vântului posibil să se simtă mai puţine. (…) După data de 20 octombrie, în Bucureşti, temperaturile sunt în jur de 16-17 grade”, a mai spus meteorologul.