Tag: Non-fungible tokens

  • Noul loc de joacă al… vulpii

    Creative Hacks, prima colecţie locală de NFT-uri realizată alături de artişti români, a marcat începutul unui trend care va schimba cu siguranţă perspectivele operelor de artă în viitorul apropiat, creatorii de conţinut profitând de unul dintre cele mai în vogă trenduri din industria cripto. Cum pot ajunge galeriile de NFT-uri o realitate recurentă în România de-a lungul următorilor ani?

    Certificatele de autenticitate NFT (non-fungible tokens) au devenit o oportunitate unică pentru artiştii din mediul digital, aceea de a conferi dovada dreptului de proprietate şi evidenţa istoricului de opere de artă, de a monetiza arta digitală, dar şi de a genera venituri pasive din vânzările ulterioare sub formă de drepturi de autor.

    În acest sens, compania Mirinda, prezentă pe piaţa din România prin grupul PepsiCo, a lansat „Creative Hacks”, prima colecţie locală de NFT-uri cu tema „Creative New World”/„Noua lume creativă”, alături de artişti români. Unitatea stilistică a seriei de NFT-uri este dată de tema de lucru propusă de brand şi de mijloacele 3D puse la dispoziţie ca punct de plecare pentru fiecare lucrare.

    „Ştim că generaţia Z tratează creativitatea cu mult profesionalism aşa că ne-am propus să le oferim mentorat de la cei mai buni oameni din domeniu şi unelte profesionale pentru a-şi duce creativitatea la un alt nivel. Astfel, abordarea noastră a fost asemănătoare cu cea a unui accelerator de start-up-uri în care creativitatea devine atât bilet de intrare, cât şi monedă de schimb. Era o alegere cât se poate de naturală având în vedere faptul că mulţi dintre oamenii din agenţie erau deja adânc scufundaţi în lumea NFT-urilor. Faptul că avem un client fără prea multă frică de nou şi cu o dorinţă asumată de a testa şi de a învăţa a rezultat inevitabil în transpunerea NFT-urilor ca parte a unei campanii de mare anvergură”, spune Daian Man, care ocupă funcţia de creative mastermind în cadrul colecţiei de NFT-uri.


    Compania Mirinda prezentă pe piaţa din România prin grupul PepsiCo, a lansat „Creative Hacks”, prima colecţie locală de NFT-uri cu tema „Creative New World”/„Noua lume creativă”.alături de artişti români.


    În cadrul evenimentului, care a avut loc în perioada 19-29 august, au participat mai mulţi tutori – artişti consacraţi care au la activ mai multe lansări de NFT-uri pe diverse platforme internaţionale, printre care se numără şi Tammy Lovin, designer industrial şi singurul artist român care a expus artă virtuală sub formă de NFT la Bitcoin Miami, cea mai mare conferinţă din industria cripto şi prima conferinţă majoră de business organizată în SUA de la începutul pandemiei.

    Astfel, „Creative Hacks” s-a desfăşurat în primul rând pentru descoperirea de talent, cât şi pentru educarea printr-o serie de tutoriale şi cursuri conduse de tutori, oferindu-le expunere celor care se înscriu în proiectul de mentorat. 

    „Creativitatea e aceeaşi mereu, ea nu s-a schimbat, ce s-a schimbat însă este spectrul uneltelor şi mediilor prin care se poate manifesta. Generaţia Z (cei născuţi între sfârşitul anilor ă90 şi 2012 – n.r.) are la dispoziţie mai multe unelte şi moduri de a-şi exprima creativitatea decât toate celelalte generaţii care au existat înaintea lor. Inspiraţia e imprevizibilă şi eluzivă precum o vulpe, nu ai cum să ştii de unde o să sară, însă te ajută să îi cunoşti teritoriul. Pe scurt, nu cred că există o reţetă universală pentru a-ţi accelera inspiraţia, însă pe mine mă ajută să mă plasez printre oamenii creativi pentru a da drumul «la robinet»”, consideră Daian Man.

    Printre provocările poziţiei de creative mastermind se numără dificultatea de a înţelege faptul că trendurile sunt asemenea unor valuri, aflate în continuă schimbare şi, după cum spune Daian Man, la fel ca o navă pe o mare furtunoasă, agenţia de creaţie are sarcina de a naviga cât mai eficient printre valuri înainte de a putea arunca vreo ancoră şi de a se concentra asupra unei idei specifice.

    Momentul respectiv depinde de o combinaţie de factori măsurabili precum forţa de penetrare şi parcursul trendului la noi în ţară, rata de adopţie la nivel global, abilitatea de a-l integra în valorile şi tonul general al brandului, la care se adaugă în mod evident o doză sănătoasă de risc asumat, atât din partea agenţiei, cât şi din cea a clientului.

    „În consecinţă, Creative Hacks încearcă să reprezinte o situaţie win-win, datorită faptului că punem la dispoziţia tinerilor creativi atât unelte care să le permită să înveţe şi să-şi ascută aptitudinile de la distanţă, cât şi prin tutorat live în cadrul workshopurilor creative. Mai mult de atât, pentru a le oferi un plus de valoare, participanţii au acces la grupuri online unde sunt în contact cu mentorii din cadrul workshop-urilor, dar şi o oportunitate reală de a-şi face numele cunoscut atât prin afilierea cu aceşti guru, cât şi prin expunerea lucrărilor generate în cadrul sesiunilor creative în prima galerie pentru NFT-uri de la noi din ţară.”

    Daian Man este de părere că, deşi până acum cea mai sigură cale prin care un artist putea să se asigure că truda îi va fi remunerată era să moară şi mai apoi să devină faimos, peisajul actual arată mai promiţător ca niciodată, referindu-se în primul rând la trei factori cheie: celebritate, bani şi succes pe plan internaţional.


    Daian Man: „Dacă luăm în calcul ritmul accelerat al digitalizării şi progresele remarcabile în tehnologiile de augmentare a realităţii, cred că este doar o chestiune de timp până când mare parte a activităţilor care până acum erau inexorabil conectate cu fizicul vor fi «traduse» într-o oarecare măsură şi în digital. Aşa că galeriile digitale vor deveni o realitate recurentă, dar nu cred că formatul lor actual (septembrie 2021) e cel mai propice pentru a transmite emoţia creaţiilor artistice”.


    Totuşi, toate aceste aspecte sunt completate de abilitatea de a-ţi găsi nişa la momentul potrivit, mii de ore de muncă, sute de zile de dubii şi crize existenţiale, o oră pentru a-ţi crea un portofel cripto, un minut dedicat aşa-numitului proces de „minting”, adică de încărcare a NFT-ului, urmând să îl convingi apoi pe cel care navighează prin marea de NFT-uri să dea click pe lucrarea ta.

    „Dacă luăm în calcul ritmul accelerat al digitalizării şi progresele remarcabile în tehnologiile de augmentare a realităţii, cred că este doar o chestiune de timp până când mare parte a activităţilor care până acum erau inexorabil conectate cu fizicul vor fi «traduse» într-o oarecare măsură şi în digital. Aşa că galeriile digitale vor deveni o realitate recurentă, dar nu cred că formatul lor actual (septembrie 2021) e cel mai propice pentru a transmite emoţia creaţiilor artistice”, adaugă Daian Man.

    Cel mai probabil, creşterea valorii lucrărilor de la începutul „boom-ului” marcat de NFT-uri va rămâne o constantă în viitorul apropiat, iar NFT-urile vor fi traduse în lucrări din ce în ce mai complexe ce vor îmbina creatori şi discipline care, cel puţin la prima vedere, nu par a avea prea multe în comun.

    Deşi nu putem afirma că generaţia Z este mai creativă decât generaţiile anterioare, întrucât nu avem vreun studiu internaţional care să ne vorbească cu certitudine despre un anumit „indice al creativităţii”, odată cu accesul la unele unelte/aplicaţii care încurajează şi recompensează creativitatea, randamentul va creşte automat în termeni de volum, poate chiar şi la nivelul calităţii.

    „Nu vreau să tai elanul nimănui fiindcă ştiu cât e de rău să fii descurajat, însă o să vă spun o minipoveste. Acum 3 ani l-am întâlnit pe o bancă pe unul dintre cei mai mari artişti contemporani ai României (nu vreau să-i dezvălui numele însă el insista să-i spun Moş Ion Roată). Lângă acest mare artist stătea pe bancă unul dintre curatorii galeriei care-l reprezenta. Din vorbă-n vorbă am ajuns să discutăm despre artă digitală şi visul meu de a-mi face un nume în acest domeniu, moment în care mi s-a pus o mână pe umăr şi cu o oarecare resemnare mi s-a spus «ştii că galeriile au deja cărţile făcute pentru următorii 10 ani, nu?». Deci dacă eşti un artist tânăr şi citeşti asta, să ştii că o să fie greu şi, va trebui să faci lucruri pe care nu vrei să le faci, la momente inoportune, doar ca să supravieţuieşti, dar să ştii că există o şansă reală să ajungi unde ţi-ai imaginat că vei ajunge, atât timp cât nu-i vei asculta pe cei care-ţi spun că lucrurile sunt «bătute în piatră»”, a declarat Daian Man pentru BM.


    Tammy Lovin — designer multidisciplinar – Personal Heaven


    Illustrescu –  ilustrator şi creative educator pe toate platformele digitale  – Creative Endeavors


     

  • Tot ce trebuie să ştii despre NFT, valul de artă digitală pe blockchain în care investitorii toarnă zeci de milioane de dolari. Delia, primul mare artist român care a sărit în acest tren

    Ce sunt NFT-urile? Cum adică artă digitală? Cine o deţine? De ce aş plăti pentru ea? Ce viitor are? Cum mă poate ajuta ca artist? A ajuns şi în România? Ce rol are blockchainul aici? Pot şi eu să creez un NFT? – toate aceste întrebări au împânzit internetul, iar Business MAGAZIN şi-a propus să vină cu răspunsuri.

    Întreaga lume a artei a fost perturbată la începutul lunii martie, când artistul grafician cunoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie organizată de celebra casă de licitaţii Christie’s.

    Mike Winkelmann (Beeple) este un grafician şi animator apreciat în special de generaţiile pasionate de era digitală, dar nu ai cum să nu atragi atenţia întregii lumi atunci când lucrarea digitală pe care o vinzi depăşeşte preţul de 54 de milioane de dolari cu care au fost vândute „nimfele” lui Claude Monet în 2014.

    Lucrarea lui Beeple – „The First 5.000 days” – este formată din exact 5.000 de lucrări realizate şi publicate de el zilnic în decursul ultimilor 13 ani. Ceea ce o face mai specială este că a devenit cel mai valoros NFT din întreaga lume, iar aici intervine revoluţia pentru colecţionari.

    Ce înseamnă NFT? Termenul este un acronim pentru „Non-fungible tokens”, iar în termeni simpli înseamnă produse artistice în format digital care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit.

    Spre exemplu, în timp ce un bitcoin poate fi dat la schimb pentru un bitcoin cu exact aceleaşi proprietăţi, un dolar poate fi dat la schimb pentru un dolar, iar un leu poate fi dat la schimb pentru un leu, un NFT este unic prin natura sa.

    Da, o lucrare digitală poate fi vândută încă de la început în mai multe copii (aşa cum un album al unui artist iese în serie), dar asta nu înseamnă că produsul achiziţionat este mai puţin original.

    De asemenea, dacă descarci o fotografie cu produsul artistic digital vândut de Beeple la începutul lunii martie, nu este ca şi cum ai deţine originalul – la fel cum poţi plăti pe cineva să îţi picteze un tablou al lui Monet, dar nu vei deţine originalul. Trasabilitatea drepturilor de autor este unul dintre avantajele blockchainului, iar acest NFT aparţine de drept celui care l-a cumpărat şi îl are în wallet, adică într-un «portofel» digital.

    Aceste conţinuturi digitale fac parte în general din blockchainul Ethereum, a doua cea mai populară criptomonedă, întrucât acest blockchain poate stoca informaţii mai complexe, dincolo de monedele digitale. Este de menţionat că şi alte blockchainuri pot implementa versiuni proprii de NFT-uri, după cum notează The Verge.

    Lumea colecţiilor de artă este împământenită de la începutul istoriei sale în formate fizice, pe care le poţi aşeza într-un muzeu, în expoziţii sau în casele miliardarilor.

    Totuşi, discuţia despre artă digitală este cu atât mai relevantă într-un moment în care topul miliardarilor realizat de Bloomberg arată că 8 dintre primii 10 bogaţi ai planetei şi-au construit averile prin tehnologie.

    Dacă exemplul lucrării lui Beeple este un record de referinţă în acest moment, şirul de NFT-uri poate continua. Artista cunoscută drept „Grimes” – iubita miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare totală de cel puţin 6 milioane de dolari, prin intermediul acestui format.

    Jack Dorsey, fondatorul Twitter, a scos la vânzare un NFT cu primul său mesaj publicat pe reţeaua de socializare pe care a lansat-o, cu tot cu autograf, iar preţul a depăşit deja 2,5 milioane de dolari în cadrul licitaţiei. Un videoclip cu sportivul LeBron James când înscrie un coş a fost vândut cu peste 200.000 de dolari. Un simplu GIF cu o cunoscută pisică a internetului a fost vândut cu 600.000 de dolari.

    De altfel, NFT-urile nu au apărut acum, ele atrăgeau deja atenţia CNN în 2018, când oamenii plăteau zeci de mii de dolari pentru imagini animate cu pisici, aşa-numite „CryptoKitties”. Ele devin cu atât mai căutate acum, în contextul în care creşterile spectaculoase din piaţa criptomonedelor au creat o nouă generaţie de milionari în întreaga lume, iar ei îşi doresc să îşi diversifice portofoliile.

    Care e scopul NFT-urilor? Această întrebare poate avea mai multe răspunsuri, aşa cum observă şi The Verge. Pentru artişti, NFT-urile le oferă o nouă modalitate de a-şi vinde lucrările. Mai mult, tehnologia poate avea implementări care le permit artiştilor să încaseze un procent de fiecare dată când lucrarea lor este revândută sau transferată către un nou wallet, către un nou proprietar.

    În cazul în care discutăm despre scop de la nivelul celor care achiziţionează astfel de lucrări, poate fi vorba atât despre controlul drepturilor de proprietate în vederea utilizării conţinutului, fie despre valoarea în ochii colecţionarilor. NFT-urile pot funcţiona în cazul colecţionarilor ca orice alt activ speculativ, pe care îl cumperi sperând că într-o zi va fi mai valoros şi îl vei vinde pentru a face profit.

    Într-adevăr, este mai dificil de înţeles încotro se îndreaptă lucrurile în contextul în care NFT-urile îşi fac loc şi în pieţe mult mai tangibile, precum piaţa imobiliară. Potrivit The Sun, artista Krista Kim a vândut o casă digitală pentru echivalentul a 500.000 de dolari.

    Aceasta este o lucrare de tip NFT, deci înseamnă că respectiva locuinţă nu există decât în mediul digital, adică cel care a cumpărat-o nu va putea trăi niciodată în ea. Lucrarea vândută cu o jumătate de milion de dolari presupune o casă virtuală aşezată pe suprafaţa planetei Marte. Poate fi accesată în format video sau prin intermediul realităţii augmentate.

    Găsesc NFT-uri la magazin? Practic, orice conţinut digital poate fi vândut şi cumpărat ca NFT. Cu toate acestea, un începător în lumea blockchainului trebuie să ştie că acestea se pot achiziţiona de pe marketplace-uri speciale. Printre cele mai populare se numără OpenSea, Mintable, Nifty Gateway şi Rarible.

    Totodată, începătorul trebuie să îşi creeze un wallet digital potrivit pentru a achiziţiona şi a stoca NFT-ul, întrucât nu orice wallet este potrivit pentru acestea. CNN atrage atenţia asupra comisioanelor care pot interveni. Unele marketplace-uri percep un aşa numit comision de „gaz” – reprezentând energia necesară pentru a completa tranzacţia pe blockchain, proces similar cu achiziţia de criptomonede. Printre comisioane mai pot fi incluse costurile percepute la achiziţia de ethereum, în contextul în care aceasta este cea mai utilizată monedă digitală la achiziţia de NFT-uri.

    Recapitulăm: un wallet potrivit, ethereum ca monedă de schimb la achiziţie, cumpărat de pe un marketplace, stocat în wallet.

    Oricine poate crea un NFT, iar cele necesare sunt aceleaşi elemente ca la achiziţie, un wallet, o cantitate mică de ethereum şi conectarea la un marketplace de NFT-uri unde utilizatorul poate încărca respectivul conţinut, transformându-l în artă digitală.

    Ajunge vreodată trendul în România? De fapt, trendul a ajuns deja în România. Artista Delia a lansat în luna martie prima ei melodie sub forma unui NFT, iar grupurile de Facebook care îi adună pe românii pasionaţi de criptomonede au început deja să găzduiască şi postări cu diferite fotografii, imagini vândute drept NFT-uri la preţuri chiar şi de peste 2.000 de dolari.


    Artista cunoscută drept „Grimes” – iubita miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare totală de cel puţin 6 milioane de dolari, prin intermediul acestui format.



    Jack Dorsey, fondatorul Twitter, a scos la vânzare un NFT cu primul său mesaj publicat pe reţeaua de socializare pe care a lansat-o, cu tot cu autograf, iar preţul a depăşit deja
    2,5 milioane de dolari în cadrul licitaţiei.



    Un simplu GIF cu o cunoscută pisică a internetului a fost vândut cu 600.000 de dolari. De altfel, NFT-urile atrăgeau deja atenţia CNN în 2018, când oamenii plăteau zeci de mii de dolari pentru imagini animate cu pisici, aşa-numite „CryptoKitties”.



    Un videoclip cu sportivul LeBron James când înscrie un coş a fost vândut cu peste 200.000 de dolari.



    Potrivit The Sun, artista Krista Kim a vândut o casă digitală pentru echivalentul a 500.000 de dolari.