BusinessMagazin

Tag: Nomura

  • Foamete? Care foamete?

    De la etajul al saptelea al cladirii de birouri Baneasa Business
    Center, de la marginea Capitalei, scenariul unei crize alimentare
    mondiale pare improbabil. Vazuta din sediul general al companiei
    Cargill Romania, filiala locala a unuia dintre cei mai mari
    comercianti de cereale la nivel mondial, si agricultura romaneasca
    are o imagine cat se poate de promitatoare.

    Locul 12 mondial pe care il ocupa tara noastra intr-un clasament
    mai vechi al Nomura cu tarile cele mai vulnerabile la fluctuatiile
    in pretul mondial al alimentelor este “nedrept si nemeritat;
    dimpotriva, Romania are destule calorii si are statut de
    exportator”, considera directorul general al Cargill Romania,
    Martin Schuldt. Studiul, realizat pe datele din 2008 de banca de
    investitii Nomura, insa mediatizat abia de curand la noi, avea in
    vedere ca indicatori PIB pe cap de locuitor, ponderea alimentelor
    in totalul cheltuielilor (indicand ca 70% din veniturile romanilor
    erau cheltuite pentru bunuri de larg consum) si exporturile nete de
    produse agricole. Riscant, daca e sa luam in calcul o crestere
    accelerata a preturilor la alimente, in cazul unei crize
    alimentare. Insa niciun indiciu nu confirma un astfel de
    scenariu.

    Preturile la cereale au crescut foarte mult pe parcursul
    ultimului an, graul ajungand la bursele internationale la preturi
    de aproape doua ori mai mari decat in 2009. Cu toate acestea,
    “stocurile de cereale la nivel international sunt suficiente pentru
    consum, singura problema este distributia lor”, constata evidenta
    Schuldt, care a preluat fraiele companiei in urma cu cateva luni.
    Despre preturile cerealelor din a doua jumatate a acestui an
    reprezentantii companiei nu au facut estimari, precizand ca
    recoltele depind in mare masura de vreme, iar in emisfera nordica
    nici macar n-au incoltit plantele.

    Insa, in conditii meteo normale, recolta ar trebui sa fie mai
    buna decat cea din anul trecut. Prin urmare, balanta ar inclina mai
    degraba catre o scadere – sau cel putin o stagnare – a preturilor
    cerealelor. La evolutia abrupta a preturilor, care cresteau cu doi
    dolari pe ora, au contribuit laolalta seceta de anul trecut care a
    afectat mai multe tari, speculatiile fondurilor de investitii,
    cresterea productiei de combustibili verzi si schimbarea
    obiceiurilor de consum. In China, spre exemplu, creste consumul de
    carne si, direct proportional, nevoia de furaje. Deci de
    cereale.

    In Romania, marii comercianti de cereale, ca Alfred Toepfer
    Intl, Bunge, Cargill, Nidera si Glencore, au deopotriva si ghimpi
    in coaste, dar si teren de cucerit. Pe lista de probleme se inscrie
    TVA nerambursata – in jur de 300 de milioane de euro pentru toti
    comerciantii, conform estimarilor Asociatiei Comerciantilor de
    Produse Agricole. Legat strans de TVA este si nivelul pietei negre
    a cerealelor. Comertul la negru sau “agricultura de sant”, cum mai
    este numit, reprezinta intre 40 si 50% din valoarea productiei
    agricole comercializate, potrivit unor estimari. “Impozitarea
    inversa, aplicata doar la sursa, adica la fermier, va avea un efect
    drastic: piata neagra va ajunge la zero”, declara optimist
    directorul general al Cargill. Comentariul se refera la decizia
    recenta a Ministerului de Finante, care a decis impozitarea
    comertului cu grane doar la fermier. Pe acelasi palier de minusuri
    se plaseaza si faptul ca nici macar jumatate dintre fermieri nu-si
    respecta contractele prin care vand recoltele.

    Pe de alta parte insa, tara promite mult – atat pentru ca
    productivitatea la hectar este scazuta, cat si pentru ca nu sunt
    cultivate toate suprafetele de teren agricol. Desi Romania are o
    suprafata de teren agricol de 14,7 milioane de hectare, mai putin
    de jumatate din aceasta (6,91 milioane de hectare) este
    lucrata.

    Go4it.ro transmite LIVE de la cel mai mare targ de telefonie
    mobila din lume.
    Galaxy Tab 10.1, Galaxy S II si LG Optimus 3D par sa fie
    vedetele.

    Vezi toate
    noutatile >>

  • Saptamana sperietorilor: ne paste foametea? se scumpeste uleiul? ne cumpara strainii tara?

    Remarca lui Tabara privind securitatea agricola era o inca o
    aluzie la recenta mediatizare a unui raport al Nomura, publicat in septembrie 2010 si
    realizat pe baza unor date din 2008, pe care presa l-a prezentat ca
    indicand faptul ca Romania este pe locul 12 in topul tarilor celor
    mai expuse la foamete. De fapt, topul respectiv nu era al tarilor
    ce risca sa nu mai poata asigura hrana cetatenilor, ci al
    vulnerabilitatii la fluctuatiile in pretul alimentelor, raportat la
    PIB pe cap de locuitor, la ponderea alimentelor in cheltuieli si la
    exporturile nete de astfel de produse. Era, deci, o altfel de
    interpretare a temei, foarte in voga incepand din vara trecuta, a
    amenintarii globale induse de majorarea pretului la produsele
    alimentare si la materii prime.

    Pe un asemenea fundal, a fost inevitabil sa reapara si
    “trancanitorii”, in termenii BNR: Federatia Sindicatelor din
    Industria Alimentara a estimat rapid ca uleiul s-ar putea scumpi cu
    circa 30% la primavara, intrucat stocul de materie prima pe plan
    intern s-a epuizat, iar procesatorii se vad siliti sa cumpere din
    import. Producatorii de paine, prin federatia Rompan, anuntasera
    deja din noiembrie ca in februarie ar urma o scumpire cu 15% a
    painii, intrucat lucreaza in pierdere din cauza scumpirii
    graului.

    Intr-un asemenea context, niciun analist nu se mai asteapta ca
    BNR sa reduca rata dobanzii de referinta la sedinta din 3
    februarie, desi conditiile economice au ramas la fel de proaste ca
    si lunile trecute, cu cerere slaba de consum si cu creditare la
    nivel scazut. “Cel mai probabil, inflatia anuala a scazut de la 8%
    in decembrie la 6,6% in ianuarie, insa acesta inca este un nivel
    ridicat si va persista probabil si in urmatoarele luni, pana in
    iunie”, comenteaza Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank
    Romania. “Mai mult, exista riscul unor majorari peste asteptari ale
    preturilor la alimente si ale preturilor administrate, ceea ce ar
    insemna ca inflatia la sfarsitul anului va ramane undeva la
    4-4,5%”, afirma analistul, justificand de ce nu se asteapta la o
    reducere a dobanzii de catre BNR.

  • Capital Economics: Cresterea economica revine in Romania “cel mai devreme in 2013”

    “Remanierea guvernamentala subliniaza situatia politica
    tensionata si divergentele adanci din Parlament asupra masurilor de
    austeritate”, a declarat Oxley, citat de AP.

    Analistii considera ca evenimentele care au dus la remaniere au
    tinut mai mult de politica decat de reforma, intrucat decizia de a
    schimba sase ministri ar fi o incercare de a creste sprijinul
    popular pentru un guvern ale carui rate de popularitate au scazut
    pana la 13% in sondajele de opinie. Premierul Emil Boc nu a
    remaniat niciun ministru de etnie ungara, adauga AP, de presupus
    pentru ca se intemeiaza pe sprijinul lor in Parlament. Opozitia
    social-democrata are intentia de a ataca Guvernul cu o motiune de
    cenzura, insa sansele ei sunt neclare atata vreme cat UDMR sprijina
    Executivul.

    Capital Economics a formulat de-a lungul ultimului an o serie de
    previziuni mai pesimiste in privinta economiei decat prognozele
    oficiale. FMI, ale carui prognoze sunt insusite de Guvern,
    estimeaza ca Romania va incheia anul acesta o scadere a PIB de 2%,
    urmata de o crestere intre 1,5% si 2% in 2011 si de o evolutie si
    mai buna in 2012.

    Pentru moment, impresia de instabilitate politica a fost
    inlaturata prin numirea imediata a unor noi ministri in locul celor
    remaniati, insa mediul investitorilor a retinut ca titularii de la
    Economie si Finante, Ion Ariton si Gheorghe Ialomitianu, nu sunt
    nume cunoscute in Romania si ca au fost adusi pe criterii strict
    politice, dupa ce presa straina a reluat afirmatia ex-ministrului
    Sebastian Vladescu potrivit careia scoaterea sa din functie “a fost
    o decizie politica si cred ca a fost o greseala”.

    Ar trebui sa fie ingrijorati investitorii? Aceasta depinde de
    cat de corecta e afirmatia lui Vladescu, crede Chris
    Bryant    , unul dintre autorii blogului specializat pe piete
    emergente al Financial Times. Intrebarea e insa daca remanierea va
    fi suficienta pentru a pune capat luptelor politice si a-i castiga
    prim-ministrului suficient timp si sustinere pentru a continua
    programul de reforme. Emil Boc dispune doar de o majoritate slaba
    in Parlament, iar daca Guvernul ar cadea in urma motiunii de
    cenzura a opozitiei, aceasta ar putea amana finantarea de la FMI,
    asa cum s-a intamplat anul trecut dupa criza precedentului cabinet
    Boc.

    “Ingrijorarea mea privind Romania este ca fostii ministri, care
    erau destul de eficienti, au fost inlocuiti din ratiuni pur
    politice, in timp ce noua ni se transmite ca noii ministri nu vor
    schimba politicile predecesorilor”, afirma Peter Attard Montalto,
    economist pentru pietele emergente la Nomura International Plc din
    Londra, citat de
    Bloomberg    .

    “Posibilitatea unor alegeri anticipate daca actualul guvern cade
    este foarte semnficativa”, adauga Montalto.

    Remanierea “este cu siguranta o veste negativa, dar depinde de
    cine pui in loc, asa incat s-ar putea transforma intr-o stire
    buna”, comenteaza insa Christian Tegllund Blaajberg, director de
    strategie al Saxo Bank. “In general, instabilitatea politica
    afecteaza pe termen scurt moneda si titlurile de stat; probabil vom
    vedea ceva volatilitate in tranzactii.”

    Intr-un scurt comentariu difuzat vineri, Nicolae Covrig, analist
    al Raiffeisen Bank Romania, a evaluat la randul sau efectele
    remanierii, afirmand ca “ne asteptam ca incertitudinea legata de
    planul de consolidare fiscala si de conditiile din acordul cu FMI
    sa persiste in perioada urmatoare, cu probabilitatea sa apara noi
    tensiuni politice. De aceea, estimarea noastra are in vedere un leu
    mai slab si rate ale dobanzii mai inalte”.