BusinessMagazin

Tag: nielsen

  • Temerile românilor privind siguranţa locului de muncă şi datoriile au crescut pe final de 2014

    Astfel, potrivit Indexului global de încredere a consumatorilor în trimestrul patru din 2014 calculat de Nielsen, temerile cu privire la siguranţa locului de muncă au rămas la un nivel ridicat, de 20%, în creştere de la 19% în trimestrul al treilea şi cu mult peste nivelul de 9% din trimestrul al doilea.

    O creştere semnificativă este observată şi la temerile cu privire la datorii, care au avansat la 13% în ultimele trei luni ale anului trecut, de la 9% în trimestrul trei. De asemenea, îngrijorările referitoare la economie au continuat să urce, ajungând la un nivel de 10%, faţă de 8% în trimestrul al treilea şi 7% în trimestrul al doilea.

    Alături de siguranţa locului de muncă, datorii şi economie, starea sănătăţii şi creşterea valorii facturilor la utilităţi se numără printre principalele îngrijorări ale românilor.

    “Starea sănătăţii şi datoriile sunt menţionate semnificativ mai mult în rândul românilor comparativ cu media europeană, ca principale îngrijorări”, se arată în studiul Nielsen.

    La polul opus, temerile cu privire la izbucnirea unui război au scăzut semnificativ în perioada analizată, la 4%, după un nivel stabil de 7% în trimestrul doi şi trimestrul trei.

    Per total, încrederea consumatorului român continuă să urmeze trendul ascendent, înregistrând cel mai înalt scor de la începutul turbulenţelor financiare globale din 2008 (77 în comparaţie cu un nivel stabil de 73 în trimestrul doi şi trimestrul trei al anului trecut), în pofida unui mediu socio-politic naţional şi European în continuă schimbare, menţionează Nielsen.

    Potrivit sursei citate, scorul înregistrat de România este uşor peste media europeană (76) şi semnificativ mai mare decat al celorlalte ţări din vecinătate (Bulgaria – 75, Ungaria – 54, Ucraina – 52 şi Serbia – 52).

    La nivel global, încrederea consumatorului a încheiat anul 2014 cu un index de 96 – un declin de două puncte de index faţă de trimestrul anterior, urmând câteva trimestre cu impuls pozitiv.

    “În timp ce încrederea a scăzut uşor în fiecare regiune în al patrulea trimestru, faţă de trimestrul anterior, raportat la anul anterior, indexul este în continuare deasupra nivelului pre-recesiune de 94, începând cu al treilea trimestru în 2007 (…) Scorurile de încredere s-au îmbunătăţit în 39 din cele 60 de ţări pe parcursul anului”, conform studiului Nielsen.

    Încrederea consumatorului a scăzut cu un punct în America de Nord (106) şi Asia-Pacific (106) în al patrulea trimestru – singurele regiuni care au înregistrat scoruri peste nivelul de baza de 100. De asemenea, încrederea a scăzut cu un punct şi în Orientul Mijlociu/Africa (95), cu trei puncte în America Latină (88) şi cu două puncte în Europa (76), faţă de trimestrul anterior.

    În rândul celor mai mari economii ale lumii, încrederea consumatorului a scăzut cu două puncte în SUA (106), cu patru puncte în China (107) şi cu patru puncte în Japonia (73). Pe de altă parte, încrederea a crescut cu câte un punct în Germania (98) şi Marea Britanie (94).

    “Nivelul de încredere în rândul a mai mult de jumătate dintre pieţele măsurate din întreagă lume a scăzut uşor în al patrulea trimestru, pe fondul tensiunilor geopolitice continue şi o încetinirii creşterii pieţelor emergente. Pieţele din America Latină, precum Brazilia, au înregistrat scăderi majore ale încrederii în comparaţie cu ultimul trimestru al anului anterior, ce reflectă încetinirea economică din zona. În timp ce recuperarea în Europa continuă să fie slabă, (…), încrederea este în continuare uşor crescută în majoritatea economiilor, în comparaţie cu anul anterior, sugerând că temerile legate de o altă recesiune a zonei Euro nu au afectat încă perspectivele tuturor consumatorilor. În S.U.A., unde pieţele forţei de muncă au continuat să recupereze, nivelul de încredere a crescut în mod semnificativ faţă de anul anterior”, a declarat Louise Keely, senior vice president Nielsen şi preşedinte The Demand Institute.

    Sondajul global Nielsen, iniţiat în 2005, măsoară nivelul de încredere a consumatorilor, principalele îngrijorări ale acestora şi intenţia de cumpărare în rândul a peste 30.000 de respondenţi cu acces la internet din 60 de ţări.

  • STUDIU Nielsen: Fructele şi ciocolata, gustările preferate ale europenilor

    La nivel global, vânzările au crescut cu 2%, la 374 miliarde de dolari, susţinute de evoluţia din America de Nord, cea de a doua mare piaţă de snack-uri, după Europa.

    Ciocolata, bomboanele şi guma de mestecat au contribuit cu 46,5 miliarde de dolari la vânzările totale de snack-uri în Europa, în timp ce consumatorii americani preferă gustările sărate, acestea având o contribuţie de 27,7 miliarde de dolari la vânzările totale.

    “Deşi dulciurile tradiţionale îşi păstrează supremaţia în vânzările totale de snack-uri, se remarcă o evoluţie pozitivă în vânzarea gustărilor cu un conţinut redus de zahăr, ceea ce indică o schimbare în mentalitatea consumatorilor, care se orientează către alimentele sănătoase”, a spus Susan Dunn, vicepreşedinte în cadrul Nielsen.

    Studiul Nielsen privind obiceiurile alimentare ale consumatorilor a fost realizat în perioada 17 februarie-7 martie şi reuneşte opiniile a peste 30.000 de respondenţi cu acces la Internet din 60 de ţări.

    Ciocolata este alimentul preferat între mese, 64% dintre respondenţi declarând că au consumat ciocolată în decursul ultimelor 30 de zile, urmată de fructe proaspete (62%), legume (52%), prăjituri şi biscuiţi (51%), sandvişuri (50%), iaurt (50%), brânzeturi (46%) şi chipsuri sau biscuiţi săraţi (44%).

    Majoritatea respondenţilor consideră că snack-urile trebuie să aibă cât mai puţine ingrediente artificiale, iar o treime dintre aceştia preferă gustări cu conţinut redus de zahăr, sare, grăsimi şi calorii.

    În privinţa ingredientelor benefice, o treime dintre consumatori preferă gustările cu un conţinut ridicat de fibre, proteine şi cereale integrale, iar 34% cumpără alimente organice.

    Pe de altă parte, doar 27% dintre respondenţi sunt înclinaţi să îşi porţioneze gustările, potrivit studiului.

    Aproape 80% dintre participanţi consumă snack-uri ca să îşi potolească foamea între mesele principale, numai 45% dintre aceştia înlocuind una dintre mese cu o gustare.

    “Percepţia generală este că snack-urile sunt menite pentru consumul dintre mese, şi nu pentru a înlocui o masă principală. Cu toate acestea, un mod de viaţă activ conduce deseori la nevoia de mânca în grabă, iar foarte mulţi oameni aleg produsele fast-food, care pot fi bogate în calorii şi sărace în nutrienţi”, a spus Dunn.

  • Tot atat, dar mai putin. Cum ne-am schimbat obiceiurile de consum

    78 de litri pe cap de locuitor este media de consum a berii din
    2010, cantitate cu 16 litri mai mica decat in urma cu trei ani.
    Consumul de bere a scazut abrupt, dar Constantin Bratu, directorul
    general al aociatiei Berarii Romaniei, spune ca nu crede ca acest
    nivel este normal si mai potrivit este cel din 2008. In aceasta
    industrie, cel mai important rol il joaca puterea de cumparare,
    urmata de vreme si traditii de consum. “Cand toti acesti factori
    vor fi favorabili, cu siguranta ca berea se va vinde mai bine”,
    spune Bratu.

    Bunurile de larg consum – de la paine si lapte pana la produse
    de igiena – sunt cele care au avut cel mai putin de suferit pe
    parcursul ultimilor doi ani. Chiar si asa insa, cu aceeasi bani pot
    cumpara mai putine lucruri. “Romanii nu fac prea mare rabat cand
    cheltuiesc pentru a pune pe masa”, spune Bogdana Baltasiu, client
    service manager, divizia customer research in cadrul Nielsen. Acest
    lucru se intampla si pentru ca multi au renuntat acum sa
    cheltuiasca in baruri, restaurante, cafenele sau terase si cei mai
    multi isi petrec timpul cu prietenii in propriul camin.Cifrele
    sprijina clar aceasta idee. In timp ce cheltuielile pentru haine,
    mobila, electrocasnice, vacante sau timp liber s-au redus drastic,
    cosul de cumparaturi pentru produsele de consum larg arata cam la
    fel. Suma medie lunara cheltuita pentru produse proaspete se
    plaseaza in jurul a 170 de euro pe luna, arata studiul Shopper
    Trends, realizat de Nielsen in octombrie-noiembrie 2010 pe un
    esantion reprezentativ la nivel urban. Suma este similara doar cu
    bugetul vecinilor unguri (171 de euro pe luna), dar este sensibil
    mai mica decat in cadrul altor tari, cum sunt Cehia (254 euro),
    Austria (306 euro), Polonia (207 euro) sau Spania (338 de
    euro).

    Mai mult decat atat, banii cu care romanii cumpara produse
    proaspete au o pondere mai mare in buget fata de alte tari,
    reprezentand 63% din cumparaturi, in vreme ce in cazul altor natii
    este mult mai mic: 45% la austrieci si 51% la spanioli. “Desi
    bugetul general de cheltuieli, cat si cel alocat produselor
    proaspete s-a mentinut la acelasi nivel, intregul comportament de
    cumparare indica o planificare riguroasa a cheltuielilor”, spune
    Baltasiu. Astfel, trei sferturi dintre romani isi planifica riguros
    cumparaturile pentru a limita tentatia de a achizitiona mai mult
    decat si-au propus. Chiar si asa, putini rezista impulsului de a
    cumpara in plus, doar 3% respectand cu strictete lista pe care
    si-au facut-o.

    O tendinta clara este faptul ca a crescut numarul de vizite in
    magazine si a scazut, pe masura, valoarea bonului de cumparaturi.
    Acest lucru se intampla pentru ca tot mai multi sunt interesati sa
    evite irosirea, preferand sa cumpere mai des cantitati mai mici de
    legume, fructe, lapte sau peste, de pilda. Cum puterea de cumparare
    a continuat sa scada, promotiile au jucat un rol si mai important
    anul trecut. “Tendinta de scadere a loialitatii fata de branduri
    s-ar putea accelera in 2011”, estimeaza reprezentanta Nielsen.
    Promotiile sunt, spun multi producatori, asul din maneca. In
    aceasta perioada batalia pentru a-si impinge produsele in cosurile
    de cumparaturi se inteteste tot mai mult.

    “Din pacate, in Romania ultimilor ani cred ca aproape toata
    populatia cumpara dupa un singur criteriu: ofertele”, declara
    anterior pentru BUSINESS Magazin Robert Redeleanu, director general
    al producatorului de conserve Scandia. El precizeaza ca alegerea
    produselor in magazin se face in functie de ofertele pe care
    cumparatorii le vad la raft, iar datele Nielsen sustin aceeasi
    idee: 19% dintre cumparatori au ales anul trecut o alta marca din
    cauza promotiilor, procentul fiind sensibil mai mare decat in 2009
    (14%).

    Marius Melesteu, general manager la Strauss Romania, crede ca
    “este naiv sa-si imagineze cineva ca fara oferte si fara promotii
    in comert poti rezista in ziua de azi”. In opinia lui, activitatile
    de acest fel sunt un driver care trebuie gestionat in functie de
    resursele companiei, iar consumatorii, in opinia reprezentantului
    Strauss, aleg nu numai in functie de brand, dar si de promotii.
    “Daca cineva nu face promotii si asteapta ca dupa criza sa revina
    consumatorii catre marca lui, s-ar putea sa aiba o surpriza
    neplacuta”, crede Melesteu. Intre timp, toti producatorii se vad
    nevoiti sa intre in hora promotiilor, care au invadat nu numai zona
    bunurilor de larg consum, dar se gasesc in cele mai diverse domenii
    – de la imobiliar sau auto si pana la servicii medicale sau
    financiare.

    In acest context, puncteaza Raul Ciurtin, presedinte al
    Albalact, problema se pune pe profitabilitate – cum cresti ca sa
    ramai profitabil? Cine are la dispozitie bugete ca sa castige cote
    de piata poate profita acum. “Cat costa ca sa castige procente din
    piata depinde de categorie”, spune Ciurtin, care spune ca firma pe
    care o conduce nu poate functiona pe pierdere si trebuie sa creasca
    ramanand mereu pe plus.
    Cel mai vizibil joc al cotelor de piata are lor pe terenul
    magazinelor moderne, unde spatiul de raft este legat strans de
    rapiditatea cu care produsele se cumpara. Marius Melesteu spune ca
    mai ales in cadrul retelelor de comert modern, realitatea arata ca
    ofertele promotionale sunt un driver de consum, la fel cum este si
    imaginea marcii.

    Iar felia adjudecata de comertul modern creste continuu. Anul
    trecut comertul modern, care reuneste magazine de discount, hiper
    si supermarketuri au ajuns la o cota de piata de 48% castigand
    sapte procente fata de 2009, conform Nielsen. “Numarul de magazine
    a continuat sa scada anul trecut, dar cel mai afectate au fost
    magazinele cu dimensiuni pana in 40 mp”, spune Bogdana Baltasiu.
    Tot ea mai spune ca schimbarea peisajului din comertul romanesc
    este o realitate, iar comertul traditional pare ca pierde lupta sub
    presiunea constanta a lanturilor internationale. Daca la sfarsitul
    anului 2007 comertul modern reunea 308 spatii, in decembrie anul
    trecut numarul acesta crescuse de peste doua ori, ajungand la 642
    de magazine, conform Nielsen.Pe piata sunt cateva zeci de retele
    care se lupta pe portofelele romanilor si care au deopotriva
    argumente de speranta, dar si motive de ingrijorare.

  • Nielsen: 100 de noi magazine anul trecut

    “Daca in 2009 motorul cresterii a fost reprezentat de
    discounteri, 2010 a fost momentul in carfe supermarketurile au fost
    vedete, cu peste 40 de noi deschideri”, declara Bogdana Baltasiu,
    client service manager, divizia custumer research in cadrul
    companiei de cercetare de piata Nielsen.

    “Scaderea universului de retail a continuat in 2010, desi
    intr-un ritm mai scazut decat in 2009, mai ales in defavoarea
    formatelor de comert traditional”, mai spune Baltasiu.

    Magazinele moderne (hiper si supermarketuri, discunteri) au o
    cota de piata de 48% din totalul pietei de retail fiscalizate de pe
    piata romaneasca, conform studiul Shopper Trends, realizat de
    Nielsen in octombrie-noiembrie 2010 pe un esantion reprezentativ la
    nivel urban.

  • Farmec: Lider in categoria produselor de ingrijire faciala

    Pe segmentul cremelor de fata, produsele Gerovital, Farmec si Aslavital au insumat o cota cantitativa de 26,69%, plasand Farmec in topul producatorilor de cosmetice. In acelasi timp, pe segmentul demachiantelor, Farmec detine o cota cantitativa de 31,99% si o cota valorica de 21,27%.

    Conform rezultatelor companiei de cercetare de piata Nielsen, in categoria produselor de ingrijire corporala, vanzarile Farmec au inregistrat o crestere cantitativa de 15% si o crestere valorica de 20%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, consolidarea prezentei Farmec in aceasta categorie fiind datorata in principal rezultatelor inregistrate la cremele de maini.
    Farmec a realizat in primele 4 luni ale anului o cifra de afaceri de 26,5 milioane lei, in crestere cu 3% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    „Primele patru luni au indicat faptul ca romancele isi restabilesc prioritatile in ceea ce priveste bugetul familial, dar nu renunta la ingrijire personala si la intretinere,” explica Mihaela Turdean, director general al Farmec. „Am iesit pe piata cu o serie de produse noi, care au avut performante bune si au antrenat vanzarile intregului portofoliu. In plus, masurile addministrative juste pe care le-am luat – de mentinere a costurilor sub control si de corelare stricta a productiei cu vanzarile – ne-au permis sa pastram nivelul rezonabil al preturilor la raft si sa conservam loialitatea clientilor chiar pe o piata cu turbulente.”

    Farmec SA Cluj-Napoca, cel mai mare producator 100% romanesc de cosmetice, detine marci recunoscute international, printre care se regasesc Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan, Gerovital Plant, Aslavital, Farmec, Aslamed, Doina, Ada, Obsesie, Athos si Dermofarm. Din iunie 2008, Farmec detine drepturile integrale asupra marcii Gerovital, in urma achizitionarii lor de la compania Gerovital Cosmetics.
    Principalii concurenti ai Farmec sunt L’Oreal, Beiersdorf, Elmi Prodfarm (producatorul cosmeticelor Elmiplant) si Gerocossen.
     

  • Farmec: Lider in categoria produselor de ingrijire faciala

    Pe segmentul cremelor de fata, produsele Gerovital, Farmec si Aslavital au insumat o cota cantitativa de 26,69%, plasand Farmec in topul producatorilor de cosmetice. In acelasi timp, pe segmentul demachiantelor, Farmec detine o cota cantitativa de 31,99% si o cota valorica de 21,27%.

    Conform rezultatelor companiei de cercetare de piata Nielsen, in categoria produselor de ingrijire corporala, vanzarile Farmec au inregistrat o crestere cantitativa de 15% si o crestere valorica de 20%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, consolidarea prezentei Farmec in aceasta categorie fiind datorata in principal rezultatelor inregistrate la cremele de maini.
    Farmec a realizat in primele 4 luni ale anului o cifra de afaceri de 26,5 milioane lei, in crestere cu 3% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    „Primele patru luni au indicat faptul ca romancele isi restabilesc prioritatile in ceea ce priveste bugetul familial, dar nu renunta la ingrijire personala si la intretinere,” explica Mihaela Turdean, director general al Farmec. „Am iesit pe piata cu o serie de produse noi, care au avut performante bune si au antrenat vanzarile intregului portofoliu. In plus, masurile addministrative juste pe care le-am luat – de mentinere a costurilor sub control si de corelare stricta a productiei cu vanzarile – ne-au permis sa pastram nivelul rezonabil al preturilor la raft si sa conservam loialitatea clientilor chiar pe o piata cu turbulente.”

    Farmec SA Cluj-Napoca, cel mai mare producator 100% romanesc de cosmetice, detine marci recunoscute international, printre care se regasesc Gerovital H3 prof. dr. Ana Aslan, Gerovital Plant, Aslavital, Farmec, Aslamed, Doina, Ada, Obsesie, Athos si Dermofarm. Din iunie 2008, Farmec detine drepturile integrale asupra marcii Gerovital, in urma achizitionarii lor de la compania Gerovital Cosmetics.
    Principalii concurenti ai Farmec sunt L’Oreal, Beiersdorf, Elmi Prodfarm (producatorul cosmeticelor Elmiplant) si Gerocossen.