Tag: Niederzimmern

  • Criza din 2008 a fost predictabila, urmatoarea este inevitabila

    Mai precis, cu 50 de euro doritorii cumpara o groapa si o
    repara. Cu ocazia reparatiei, cumparatorul poate insera un text in
    spatiul cumparat. Si nu e greu de imaginat ca se vor gasi destui
    publicitari, dar si indragostiti, revoltati sau partizani politici
    dispusi sa plateasca pentru a-si nemuri in asfalt marfa, dragostea,
    revolta sau partizanatul.
    In alta parte a lumii, in regiunea North Tyneside, pe coasta Marii
    Nordului, in Marea Britanie, consiliul local a decis sa mascheze
    dezolantele spatii comerciale parasite ce strica armonia strazilor
    principale cu imagini ale unor magazine pline de marfa si clienti.
    “Delicatessen?” este firma unui fals magazin, pictat, in centrul
    oraselului Whitley Bay, iar solutii asemanatoare sunt prevazute a
    fi aplicate si in North Shields si Wallsend. Castigul este dublu –
    imaginea informeaza trecatorul intr-un mod civilizat ca spatiul
    comercial in cauza poate fi inchiriat si ii ofera o perspectiva si
    asupra potentialului locului. Pentru ca una e sa te holbezi la o
    gaura prafuita printr-o vitrina sparta si alta e sa ai o imagine
    clara a ceea ce ti se propune.

    Am citit cele doua stiri asa, de funny, dupa ce am rasfoit un
    interesant dar trist raport de 146 de pagini al Roosevelt Institute
    privind criza financiara, un studiu condus de Rob Johnson, expert
    financiar la ONU si Elizabeth Warren, profesoara la Harvard si sefa
    comisiei parlamentare care investigheaza Troubled Assets Relief
    Program.
    Concluzia textului este simpla: criza din 2008 a fost predictabila,
    urmatoarea criza este inevitabila.

    Ideile studiului, la care adera inclusiv Joseph Stiglitz, privesc
    in primul rand reforma sistemului financiar si domolirea setei de
    risc a marilor banci, generata de dorinta de bonusuri a managerilor
    si de dividende a actionarilor. Raportul mai critica si lipsa de
    elan legislativ a autoritatilor, dar si masurile anticriza luate de
    acestea, carpeli stangace si generatoare de inflatie.
    Nu lipsesc afirmatii de genul “rapoartele financiare sunt
    literatura, fictiune” sau condamnari ale mixului de produse bune cu
    cele rele – de o parte iPod-uri, televizoare sau masini, de
    cealalta parte credite, carduri si ipoteci cu clauze ascunse si
    riscuri inalte.

    Sincer, multe chestiuni de acolo mi se par a avea o abordare putin
    populista, asa cum una din solutiile propuse de expertii si
    profesorii care semneaza raportul, adica o entitate care sa apere
    consumatorii de practicile abuzive din sistemul financiar, mi se
    pare lipsita de fezabilitate. Asta chiar in America, pentru ca in
    Romania asa ceva, daca ar putea aparea ideea unui asemenea
    organism, ar fi un copil nascut mort.
    Pe de alta parte ideea ca deranjul nu s-a terminat si ca de fapt
    nici nu a inceput sa se manifeste la adevarata amploare devine din
    ce in ce mai raspandita.
    Si nu avem de-a face cu pesimismul nativ al patitului, ci cu
    manifestari palpabile – deficite, Grecia, devalorizari, petrol,
    agonia companiilor din economia reala, China, somajul, impartirea
    cu larghete a banului public, ca sa nu-i spun risipa.

    Nu stiu cum poate fi insanatosit capitalismul si nu stiu daca si
    cand va incepe urmatoarea etapa a crizei. Am invatat numai, intr-un
    an si ceva de criza, sa nu mai am asteptari nejustificate, lucrand
    intr-o industrie – presa – care are propriile ei probleme, detasate
    intr-o oarecare masura de fenomenul economic. Asteptari
    nejustificate – adica bonusurile acelea ale managerilor,
    dividendele actionarilor, solicitarile unora si altora de ajutor
    din partea statului, guvernului sau oamenilor pur si simplu,
    dobanzi de doua cifre la depozite, o pensie decenta si o batranete
    senina, poate si guvernanti inteligenti?!

    Cred ca abordarea mea, ca si cea a primariei care vinde gropile sau
    a consiliului care construieste o imagine atragatoare in locul
    spectacolului dezolant sunt singurele solutii de depasire a
    problemelor. Primarul neamt a preferat sa gandeasca si sa gaseasca
    o solutie decenta si atragatoare, aplicabila, in loc sa joace
    teatru ieftin in fata camerelor de luat vederi. La fel si
    englezii.
    In tot acest timp ma uit la ai nostri si parca vad preoti mayasi,
    care jertfesc si omoara si jertfesc si omoara oameni la nesfarsit,
    pentru ca nu stiu si nu se pricep la altceva. In timp ce in jurul
    lor civilizatia se prabuseste, iar ei nu inteleg asta.