BusinessMagazin

Tag: NICUŞOR CONSTANTINESCU

  • Cererea lui Nicuşor Constantinescu de recuzare a judecătoarei din dosarul de la Constanţa, respinsă

    Tribunalul Constanţa a respins, joi, ca nefondată, solicitarea depusă de avocatul lui Nicuşor Constantinescu de recuzare a judecătoarei Iulia Cezara Suciu care se ocupă de dosarul Centrului Militar Zonal.

    Decizia magistraţilor este definitivă.

    La termenul de miercuri din dosarul Centrului Militar Zonal aflat pe rolul Tribunalului Constanţa , avocatul lui Nicuşor Constantinescu, Marius Mocanu, a depus o cerere de recuzare a judecătoarei.

    El a declarat, la finalul şedinţei de judecată, că această decizie a fost luată deoarece ar exista “o lipsă de imparţialitate” a judecătoarei de la Tribunalul Constanţa.

    ”Cererea de recuzare a fost motivată de împrejurarea că magistratul care soluţionează această cauză este acelaşi care a confirmat măsura arestării preventive faţă de domnul Constantinescu şi prin modalitatea în care s-a argumentat această confirmare a măsurii arestării preventive şi ulterior toate soluţiile care au fost date în cursul soluţionării măsurilor preventive ne-au condus la concluzia că ar putea să existe o lipsă de imparţialitate în ceea ce priveşte soluţionarea cauzei în referire la domnul Constantinescu. Văzând practic că motivările coincid termen de termen cu privire la fiecare soluţionare a măsurilor preventive, deşi au existat soluţii care au fost date în sens contrar de către Curtea de Apel Constanţa referitoare la situaţia reală a domnului Constantinescu, motivul pentru care a vrut să rămână în SUA şi toate celelalte considerente, noi apreciem că aceste elemente ne îndreptăţesc să ajungem la concluzia că trebuie să formulăm o cerere de recuzare pentru a putea să beneficiem de o judecată imparţială”, declara Marius Mocanu.

    Nicuşor Constantinescu este judecat sub control judiciar în acest dosar, având interdicţia să comunice cu angajaţii Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni care au legătură cu acest caz.

    În 2 februarie, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a solicitat DNA Constanţa recuzarea procurorului Andrei Bodean, cel care a instrumentat toate dosarele sale de la Constanţa, susţinând că acesta nu mai este imparţial.

    În rechizitoriul procurorilor întocmit în dosarul Centrului Militar Zonal Constanţa se arată că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol, “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

    Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se afla armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

    Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, mai arăta DNA.

    Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au stabilit procurorii.

    Constantinescu a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova din 6 noiembrie până în 5 decembrie, când Curtea de Apel Constanţa a admis solicitarea acestuia de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Potrivit acestei hotărâri, Constantinescu trebuia să respecte mai multe obligaţii, una dintre condiţii fiind să nu ia legătura cu angajaţii Consiliului Judeţean Constanţa şi cu consilierii judeţeni.

    De asemenea, el este cercetat sub control judiciar în dosarul în care este judecat pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, decizia fiind luată de Curtea de Apel Bucureşti, care i-a admis, în 26 noiembrie, o contestaţia la măsura arestării, dispusă iniţial şi în acest dosar.

  • Nicuşor Constantinescu va fi eliberat şi cercetat sub control judiciar. Decizia este definitivă

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Nicuşor Constantinescu, trimis în judecată într-un nou dosar, pentru că ar fi făcut plăţi nelegale

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Constanţa l-au trimis în judecată pe Nicuşor Constantinescu pentru şase infracţiuni de abuz în serviciu, spălare a banilor şi constituirea unui grup infracţional organizat.

    Alături de Constantinescu sunt judecate alte 15 persoane, Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa şi două firme.

    Anchetatorii i-au trimis în judecată pe Felicia Tăicuţu, director general al Direcţiei Generale Economico-Financiare din CJ Constanţa – pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, Titi Cenuşă, arhitect şef la Direcţia Generală de Urbanism şi Lucrări Publice a CJ, Lucian Simion, şef al Serviciului Utilităţi Publice din CJ şi Constantin Vlăducă, inginer la Serviciul Utilităţi Publice din CJ – toţi pentru abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, Ionuţ Ţiţimeaua, director general al Direcţiei Generale de Administraţie Publică şi Juridică din CJ – pentru abuz în serviciu, Tudorel Pârvu şi Bogdan Teoniu Gavrilă Dima, directori generali ai Direcţiei Buget Finanţe din CJ – pentru complicitate la abuz în serviciu.

    Adrian George Gâmbuţeanu, director general al Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri (RAJDP) Constanţa, şi Gică Ene, inginer silvic în aceeaşi instituţie, vor fi judecaţi pentru complicitate la abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat. Pentru aceleaşi fapte a fost trimisă în judecată şi RAJDP Constanţa.

    Victor Aurelian Coman şi Daniel Dan Popa, administratori ai SC Rom Coman SRL, au fost trimişi în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracţional organizat, transmitere fictivă a părţilor sociale în scopul sustragerii de la urmărirea penală, evaziune fiscală şi spălare a banilor.

    În acelaşi dosar vor fi judecaţi Florin Georgel Onescu, primarul comunei Lipniţa, judeţul Constanţa, şi Nela Geileanu, secretara primăriei, aceştia fiind acuzaţi de abuz în serviciu.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe Costică Zelca, administrator al SC Stop SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu şi Ruxandra Luminiţa Darie, notar public, pentru complicitate la spălarea banilor.

    De asemenea, au fost trimise în judecată SC Rom Coman SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, precum şi SC Stop SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada 2010 -24 martie 2014, preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, RAJDP Constanţa şi şeful regiei, Adrian Gâmbuţeanu, au constituit un grup infracţional organizat, la care ulterior au aderat şi o parte din restul inculpaţilor, având ca scop săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor economice ale Consiliului Judeţean Constanţa.

    “Inculpatul Constantinescu Nicuşor Daniel şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, determinând un prejudiciu în dauna Consiliului judeţean Constanţa în valoare de 30.782.039 lei, aşa cum reiese din starea de fapt raportată la cele 6 infracţiuni de abuz în serviciu”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Mazăre, despre Nicuşor Constantinescu: A repurtat o mare victorie DNA cu un bolnav de cancer

    Întrebat, joi, la sediul central al PSD, unde a venit pentru analiza rezultatelor obţinute de PSD Constanţa la primul tur al prezidenţialelor, dacă a vorbit cu Nicuşor Constantinescu, Mazăre a precizat: “Nu, nu am vorbit, am vorbit doar cu avocatul. Mi-a zis ce v-a zis şi vouă, că cică revine astăzi în ţară. A repurtat o mare victorie DNA şi Justiţia românească cu un om bolnav de cancer”.

    “Americanii au spus că trebuia să stea să se trateze, procurorii şi Justiţia română au spus că nu contează”, a adăugat Mazăre.

    El a spus că nu a vorbit cu Nicuşor Constantinescu cât timp a fost acesta în Turcia. ‘V-am zis dintotdeauna că tremură carnea pe el să vină în România. A plecat să facă radioterapia în Turcia şi de acolo l-au adus aici. Nu mai face radioterapie, sper că toată lumea e fericită. Tot ce ştiu e că nu a apucat să facă radioterapia respectivă şi ştiu ce ştiţi şi voi că justiţia din SUA a spus că e bolnav şi trebuie să se trateze”, a spus Mazăre.

    El a arătat că Nicuşor Constantinescu i-a transmis un mesaj în care i-a spus că revine de bun-voie în ţară. “De fapt numai în pielea lui să nu fi, om bolnav de cancer, operat, acuzat în două dosare, într-unul că nu a plătit un telefon de 3.000 de lei şi în altul că nu a lăsat un control să se desfăşoare, şi să fii hingherit şi fugărit jumătate de an în loc să stai liniştit ca să te tratezi de boala pe care o ai”, a mai spus Mazăre.

    Nicuşor Constantinescu le-a spus judecătorilor din Turcia că va veni de bunăvoie în România, miercuri seară sau joi dimineaţă, astfel că instanţa nu a dispus arestarea lui, a declarat, pentru MEDIAFAX, unul dintre avocaţii preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa.

    Înainte de a ajunge în Turcia, Nicuşor Constantinescu s-a aflat în SUA. Cererea de extrădare a lui Nicuşor Constantinescu, formulată ca urmare a deciziei de arestare a acestuia, a fost însă respinsă de autorităţile din Statele Unite ale Americii, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi “orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze”.

    Nicuşor Constantinescu a trimis, la începutul lui septembrie, un memoriu procurorului general al SUA, Eric Holder Jr., în care susţinea că justiţia română e controlată de DNA şi cerea respingerea oricărei cereri de arestare ce va ajunge în SUA pe numele său, potrivit unui document obţinut în exclusivitate de MEDIAFAX.

    “Acest memoriu pe care vi-l transmit (cred că este primul pe care îl primiţi din România) este menit a vă clarifica cu probe asupra faptului că în această cauză sistemul judiciar din România în ansamblul său este imperfect; jusitiţia prin instituţiile sale nu garantează realizarea unui proces echitabil, transparent, independent şi imparţial încălcându-se în mod real prezumţia de nevinovăţie a clientului meu”, a arătat avocatul Cătălin Dancu, în preambulul documentului citat.

    Dancu a mai scris în memoriu că “întrucât a fost emis un mandat internaţional de urmărire şi arestare cu consecinţa aducerii sale în ţară, vă solicit respectuos ca în analiza memoriului şi a documentelor anexă să nu daţi curs solicitării autorităţilor române de a pune în aplicare pe teritoriul SUA acest mandat şi de a refuza executarea mandatului ca urmare a încălcării legii”.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care acesta fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Soluţia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că “inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    La termenul din 24 octombrie al dosarului în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat de abuz în serviciu, pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată a cerut instanţei să dispună punerea sub sechestru a tuturor bunurilor lui Nicuşor Constantinescu, pentru a fi recuperat prejudiciul, dacă instanţa va stabili definitiv că acesta este vinovat şi îl va obliga să plătească daune. Constantinescu are diverse cote din şase terenuri intravilane, trei case de locuit, o casă de vacanţă, o şalupă, cinci maşini, dar şi aproape un milion de dolari într-un depozit bancar, potrivit ultimei declaraţii de avere.

  • Cererea de extrădare a lui Nicuşor Constantinescu, respinsă de autorităţile SUA

    În aceste condiţii, autorităţile judiciare din România nu pot pune în executare mandatul de arestare emis pe numele lui Constantinescu, au mai spus sursele citate.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi “orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze”.

    În 26 septembrie, premierul Victor Ponta spunea că Ministerul Justiţiei a efectuat toate demersurile în cazul lui Nicuşor Constantinescu, dar legislaţia americană este diferită de cea românească.

    “Din ce ştiu eu de la ministrul Justiţiei, pentru că l-am întrebat, Ministerul Justiţiei a făcut absolut toate demersurile prevăzute de legea română şi legile internaţionale, nu pentru că ar fi vrut Ministerul Justiţiei, dar asta e obligaţia, vine Parchetul şi cu ordin de la judecată…s-au făcut. Care este rezultatul acestor proceduri ? Statele Unite au o legislaţie de alt tip decât a noastră”, a spus Ponta, aflat la New York.

    Premierul a adăugat atunci că Nicuşor Constantinescu nu se ascunde de justiţie

    La începutul lui septembrie, Constantinescu a trimis un memoriu procurorului general al SUA, Eric Holder Jr., în care susţine că justiţia română e controlată de DNA şi cere respingerea oricărei cereri de arestare ce va ajunge în SUA pe numele său, potrivit unui document obţinut în exclusivitate de MEDIAFAX.

    “Acest memoriu pe care vi-l transmit (cred că este primul pe care îl primiţi din România) este menit a vă clarifica cu probe asupra faptului că în această cauză sistemul judiciar din România în ansamblul său este imperfect; jusitiţia prin instituţiile sale nu garantează realizarea unui proces echitabil, transparent, independent şi imparţial încălcându-se în mod real prezumţia de nevinovăţie a clientului meu”, a arătat avocatul Cătălin Dancu, în preambulul documentului citat.

    Dancu a mai scris în memoriu că “întrucât a fost emis un mandat internaţional de urmărire şi arestare cu consecinţa aducerii sale în ţară, vă solicit respectuos ca în analiza memoriului şi a documentelor anexă să nu daţi curs solicitării autorităţilor române de a pune în aplicare pe teritoriul SUA acest mandat şi de a refuza executarea mandatului ca urmare a încălcării legii”.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în mai multe dosare, se află de mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care acesta fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Soluţia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că “inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    La termenul din 24 octombrie al dosarului în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat de abuz în serviciu, pentru că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată a cerut instanţei să dispună punerea sub sechestru a tuturor bunurilor lui Nicuşor Constantinescu, pentru a fi recuperat prejudiciul, dacă instanţa va stabili definitiv că acesta este vinovat şi îl va obliga să plătească daune. Constantinescu are diverse cote din şase terenuri intravilane, trei case de locuit, o casă de vacanţă, o şalupă, cinci maşini, dar şi aproape un milion de dolari într-un depozit bancar, potrivit ultimei declaraţii de avere.

  • Averea lui Nicuşor Constantinescu, pusă sub sechestru de către instanţă

    Tribunalul Bucureşti a decis să pună sechestru asigurător pe bunurile menţionate în ultima declaraţie de avere de către preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, publicată pe siteul instituţiei pe care acesta a condus-o.

    Tot în şedinţa de vineri, avocatul lui Nicuşor Constantinescu a cerut recuzarea magistratului care judecă dosarul în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. În acest dosar, el a fost trimis în judecată în luna mai, sub acuzaţia abuz în serviciu, alături de el fiind deferit justiţiei directorul RAJDP Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, pentru aceleaşi acuzaţii, după ce niciunul dintre cei doi nu a s-a supus controlului Curţii de Conturi.

    Instanţa urmează să se pronunţe cu privire la acest aspect în 31 octombrie.

    Nicuşor Constantinescu, cercetat de DNA în mai multe dosare, se află de mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că “inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi “orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze”.

  • Ce avere are Nicuşor Constantinescu: Case, terenuri, maşini, şalupă şi un milion de dolari în conturi

    În ultima declaraţie de avere depusă de Nicuşor Constantinescu în luna iulie, acesta menţionează şase terenuri intravilane.

    Astfel, la unul dintre terenuri, în suprafaţă de 1.431 de metri pătraţi, aflat la Constanţa, este trecută ca titular soţia sa, Codruţa Constantinescu, în urma partajului. Aceasta este coproprietar, împreună cu Nicuşor Constantinescu, al altor două terenuri în suprafaţă de 2.000, respectiv 1.123 de metri pătraţi, la Mila 23 (Tulcea) şi în Voluntari (Ilfov). Un alt teren de 335 de metri pătraţi, în Piatra Neamţ, a fost donat de Nicuşor Constantinescu fiului său, Ştefan.

    Nicuşor Constantinescu deţine câte o cotă parte de 4% din două terenuri cumpărate în anul 2009 în Bucureşti şi având o suprafaţă de doar 24,16 metri pătraţi, respectiv 35,68 metri pătraţi. Restul copropietarilor acestor terenuri sunt: Sorin Ionuţ Barbu, Cristian Bozgan, Daniel Bucura, Irina Elena Chircă, Lucia Gherarde, Mihai Mazăre, Radu Mazăre, Oana Mihaela Moldovan, Ioana Nadolu, Gerardina Elena Neagoe, Adrian Radu, Emilian Schwartzenberg, Roxana Elisabeta Sfrija, Carmen Antoanela Stăncescu, Gabriel Sorin Strutinsky şi Adrian Marin Vîlsan.

    De asemenea, Nicuşor Constantinescu are trei case de locuit şi o casă de vacanţă. La una dintre acestea, în suprafaţă de 687 de metri pătraţi, în Constanţa, apare ca proprietar, în urma partajului, Codruţa Constantinescu, alte două case sunt donate copiilor, Ştefan şi Smaranda, iar în cazul unei case din Bucureşti, de 184,43 de metri pătraţi, Nicuşor şi Codruţa Constantinescu sunt coproprietari.

    Preşedintele suspendat al CJ Constanţa are şi o cotă indiviză de 33% dintr-o şalupă de agrement, precum şi cinci maşini – Aro 304, Jaguar, Volkswagen Golf, Fiat şi Land Rover.

    În declaraţia de avere, Nicuşor Constantinescu menţionează că în perioada 1990-2011 a dobândit tablouri, timbre, bijuterii şi alte obiecte a căror valoare nu o poate însă aprecia. El menţionează picturi în ulei ale soţiei sale, dobândite în 2013, în valoare de 15.000 de euro.

    Nicuşor Constantinescu are şi un depozit bancar de 987.000 USD şi un cont curent de 5.558 USD.

    De asemenea, el are acţiuni sau părţi sociale la diverse firme: SC Xenoti SRL, SC Conpress Group, SC Royal Distribution Services, SIF Transilvania, SC Sigma Trading, SC Ideea Contrast, SC Comtext SA, SC Oltenia, SC Eurosantis Com Invest SA, SC Alliance Qwest Company SA, SC Silk Estate SA şi SC Rafting Company SRL.

    Totodată, Nicuşor Constantinescu a acordat, în nume personal, împrumuturi de 100.685 de lei societăţii Xenoti SRL şi de 100.000 de euro societăţii Rafting Company SRL.

    În declaraţia de avere, Constantinescu menţionează şi o datorie de 40.000 USD către o persoană fizică, contractată în 2014 şi scadentă în 2024.

    Pe de altă parte, Nicuşor Constantinescu a menţionat în declaraţia de avere un cadou de 300.000 de lei primit de soţia sa de la Gheorghe Oancea.

    În privinţa veniturilor pe anul fiscal încheiat, Nicuşor Constantinescu a încasat indemnizaţia de preşedinte al CJ Constanţa de 55.656 lei, iar soţia sa un salariu de 12.168 lei de la On Plonge SRL. În declaraţioa de avere, şeful CJ Constanţa mai trece şi un împrumut restituit de 200.000 de euro.

    Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, vineri, să pună sechestru pe toate bunurile lui Nicuşor Constantinescu pentru a fi recuperat eventualul prejudiciu cauzat statului în dosarul în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi.

    Tribunalul Bucureşti a decis să pună sechestru asigurător pe bunurile menţionate în ultima declaraţie de avere de către preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, publicată pe siteul instituţiei pe care acesta a condus-o.

    Tot în şedinţa de vineri, avocatul lui Nicuşor Constantinescu a cerut recuzarea magistratului care judecă dosarul în care este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. În acest dosar, el a fost trimis în judecată în luna mai, sub acuzaţia abuz în serviciu, alături de el fiind deferit justiţiei directorul RAJDP Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, pentru aceleaşi acuzaţii, după ce niciunul dintre cei doi nu a s-a supus controlului Curţii de Conturi.

    Instanţa urmează să se pronunţe cu privire la acest aspect în 31 octombrie.

    Nicuşor Constantinescu, cercetat de DNA în mai multe dosare, se află de mai multe luni în SUA, la tratament pentru cancer de prostată.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia a fost menţinută în 7 august de Curtea de Apel Bucureşti, care a arătat, în motivarea deciziei, că apărarea lui Constantinescu nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că “inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York”, la momentul cererii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    În 29 august, tot Curtea de Apel Bucureşti a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu arăta, într-un comunicat transmis recent, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, declara, la începutul lunii septembrie, că există informaţii cu privire la locul în care se află Nicuşor Constantinescu, dar procedurile de extrădare nu sunt publice şi “orice risc de formă sau de fond riscă să prelungească procedura sau să o anuleze”.

  • CAB: Nicuşor Constantinescu nu a adus documente medicale credibile care să arate că e în stare gravă

    În motivarea deciziei din 7 august prin care s-a menţinut înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv, Curtea de Apel Bucureşti enumeră, printre argumente, mai multe constatări legate de documentele medicale prezentate de avocaţii lui Constantinescu.

    “Afirmaţia apărării că la momentul la care se soluţiona cererea (de înlocuire a măsurii preventive – n.r.) formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York nu se bazează pe vreun înscris medical credibil”, arată instanţa.

    În documentul citat se menţionează că, iniţial procurorul, apoi judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv cel de cameră preliminară, i-au permis lui Nicuşor Constantinescu să părăsească teritoriul României, succesiv, din aprilie 2014 până la 1.07.2014, în vederea efectuării unei intervenţii chirurgicale. “

    “Întrucât ultima zi până la care inculpatul avea permisiunea judecătorului de a se afla în afara teritoriului ţării era 1.07.2014, inculpatul avea obligaţia de a reveni în ţară cel mai târziu la data de 2.07.2014, lucru pe care nu l-a făcut”, mai arată instanţa.

    De asemenea, notează CAB, Constantinescu a invocat o presupusă infecţie, “ce nu a fost dovedită cu nici un înscris medical”.

    “Nu rezultă din niciunul dintre înscrisurile depuse la dosar că inculpatul se află într-adevăr în starea în care susţine, aprecierile subiective ale medicului D.P. nefiind bazate pe vreun înscris medical care să ateste rezultatele unor analize, absolut necesare în cazul unei infecţii. Or, o infecţie nu este diagnosticată printr-o examinare computer tomograf, ci prin analize de sânge, asemenea dovezi nefiind prezentate judecătorului, tot ce a fost prezentat fiind aprecierea medicului în sensul că inculpatul s-ar afla în stare critică, dar stabilă, după ce câteva zile anterior arăta într-un alt document că, la examinarea tomografică a locului intervenţiei chirurgicale nu se observă nicio problemă de ordin medical”, se menţionează în motivare.

    Mai mult, arată instanţa, se constată că înscrisul medical din data de 4.08.2014 este presupus emis de Divizia de Hematologie – specialitate medicală ce nu are nicio legătură cu tipul de cancer de care suferă inculpatul, iar în acest înscris nu se precizează că acesta ar fi internat în unitatea medicală respectivă. “Nu rezultă exact din acel înscris nici gradul profesional al medicului care îl emite.
    În plus, după ce la data de 10.07.2014 se constată că nu sunt probleme în zona operată, o zi mai târziu, la data de 11.07. 2014 acelaşi medic afirmă că viaţa inculpatului este ameninţată şi nu este apt să călătorească, apoi la 19.07.2014 afirmă că inculpatul ar fi fost internat în spital din cauza altor complicaţii medicale, starea sa fiind gravă, dar stabilă – fără a se preciza care ar fi acele complicaţii”, se mai precizează în motivare.

    CAB face referire şi la înscrisurile având antetul “Johns Hopkins School of Medicine”, arătând că acestea “nu poartă nicio ştampilă, astfel că autenticitatea lor este incertă”.

    Mai mult, spune instanţa, din acele documente reiese că prezenţa lui Nicuşor Constantinescu în străinătate nu este necesară pentru tratament.

    “Însă chiar în cuprinsul lor se poate constata că prezenţa inculpatului în străinătate nu este necesară pentru tratament, din moment ce se menţionează următoarele: Tratamentul cu… constă în vaccinarea injectabilă la fiecare 6 luni timp de 2 ani. ……. Or, administrarea de injecţii o dată la 6 luni nu impune în nici un caz prezenţa inculpatului în SUA, aşa cum susţine acesta. ………….
    În opinia Curţii, niciunul dintre documentele purtând antetul ‘Johns Hopkins School of Medicine’ nu poate fi luat în considerare, în lipsa oricăror dovezi de autenticitate”, se menţionează în motivare.

    Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Decizia a fost menţinută de CAB, la 7 august.

    În 29 august, tot CAB a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

    Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în continuare în SUA, arăta, într-un comunicat transmis în urmă cu o săptămână, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

  • EXCLUSIV: Constantinescu cere Procurorului general al SUA respingerea oricărei cereri de arestare

    Agenţia MEDIAFAX a obţinut, în exclusivitate, memoriul transmis de Nicuşor Constantinescu, joi, la cabinetul Procurorului General al SUA, Eric Holder Jr.

    Contactat telefonic, avocatul lui Nicuşor Constantinescu, Cătălin Dancu, a precizat că documentul a fost transmis, joi, prin serviciu de curierat rapid cu connfirmare de primire, că toate documentele anexate memoriului, inclusiv memoriul, au fost traduse şi legalizate şi că oficialul american ar trebui să se pronunţe asupra materialului după primirea sa.

    “Acest memoriu pe care vi-l transmit (cred că este primul pe care îl primiţi din România) este menit a vă clarifica cu probe asupra faptului că în această cauză sistemul judiciar din România în ansamblul său este imperfect; jusitiţia prin instituţiile sale nu garantează realizarea unui proces echitabil, transparent, independent şi imparţial încălcându-se în mod real prezumţia de nevinovăţie a clientului meu”, se arată în preambulul documentului citat.

    Avocatul preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean (CJ) Constanţa notează că “…întrucat… a fost emis un mandat internaţional de urmărire şi arestare cu consecinţa aducerii sale în ţară, vă solicit respectuos ca în analiza memoriului şi a documentelor anexă să nu daţi curs solicitării autorităţilor române de a pune în aplicare pe teritoriul SUA acest mandat şi de a refuza executarea mandatului ca urmare a încălcării legii (…)”.

    Avocatul arată în continuare că cel pe care îl apără a plecat din România, în scop medical, doar după ce a avut încuviinţarea procurorului DNA care instrumentează cazul său de corupţie, iar ulterior intevenţiei chirugicale din SUA a pus constant la dispoziţia sitemului judiciar şi de justiţie din România documente medicale doveditoare.

    “Cu toate acestea, fără nici un suport probator, o serie de judecători în mod speculativ şi total neprofesional au negat autenticitatea documentelor medicale trimise din SUA. În atare situaţie am luat decizia ca toate documentele emise de medicii americani să fie certificate în conformitate cu Convenţia de la Haga şi supralegalizate prin apostilare astfel încât orice alte interpretări să fie înlăturate”, se arată în documentul transmis oficialului SUA.

    În acest sens, notează în continuare avocatul, “au fost aduse la cunoştinţa judecătorilor români toate documentele medicale emise în care medicii confirmă starea gravă de sănătate, confirmă tratamentele medicale ce urmează a fi efectuate şi confirmă că domnul Nicuşor Constantinescu nu poate fi transportat şi adus în România în această fază a stării sale de sănătate”.

    “Curtea de Apel Bucureşti a decis în lumina acestor documente autentificate anularea unui prim mandat de arestare cerut de DNA, a ridicat interdicţiile total impuse prin instituţia controlului judiciar instituit la un moment dat permiţându-i să rămână la tratament pe teritoriul SUA. Cu toate acestea, ulterior unor noi cereri DNA ne-am pomenit cu situaţia în care alt judecător să conteste fără niciun fundament legal legalitatea autentificărilor, probitatea profesională a medicilor americani, să conteste propriile decizii ale colegilor judecători români, să critice şi să comenteze fără a avea o pregătire de specialitate rezultatele medicale, diagnosticele pe care acestea le-au stabilit concluzionând nici mai mult nici mai puţin că toate înscrisurile parvenite din SUA sunt mincinoase”, se arată în memoriul lui Constantinescu.

    Avocatul spune că sistemul de justiţie din România riscă un precedent în contextul în care judecătorii analizează şi percep diferit un document.

    “Memoriul nu este nici pe departe un motiv de pledoarie pentru vinovăţia sau nevinovăţia clientului meu, el este un semnal de alarmă pentru ca dumneavoastră (procurorul general al SUA – n.r.) să înţelegeţi că procedurile privind cererea de extrădare a domnului Nicuşor Constantinescu sunt grav încălcate întrucât sunt obţinute pe fondul unei judecări greşite, mandatul de arestare fiind emis în motivarea unui judecător ce sfideaza actele de autoritate emise de către SUA, încalca tratatul de cooperare în materie penală dintre SUA şi România, sfidează principii fundamentale de drept toate acestea într-o «binecuvantată» acţiune coordonată de la nivelul conducerii centrale ale DNA”, mai spune apărătorul.

    În concluzie, avocatul îi cere procurorului general al SUA să respingă orice cerere a autorităţilor române în aplicarea oricărui mandat de arestare şi extrădare a clientului său din Statele Unite.

    Nicuşor Constantinescu, care era cercetat sub control judiciar în dosarul în care este acuzat că a împiedicat controale ale Curţii de Conturi la Regia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa, a cerut DNA permisiunea să plece în SUA pentru o intervenţie chirurgicală şi a plecat din ţară pe 9 aprilie.

    În 23 iunie, DNA a cerut Tribunalului Bucureşti arestarea lui Nicuşor Constantinescu, pentru că acesta nu a revenit în ţară până la data de 11 iunie, decisă de aceeaşi instanţă. Tribunalul Bucureşti a admis cererea, dar decizia nu a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti.

    Tribunalul Bucureşti a mai dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York.

    În 7 august, Curtea de Apel Bucureşti a decis, definitiv, arestarea preventivă a lui Constantinescu, fiind demarată procedura de extrădare a acestuia.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale distincte. Într-unul dintre ele este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de 9 milimetri.

  • Tribunalul Constanţa a decis arestarea preventivă a lui Nicuşor Constantinescu

    Decizia de arestare preventivă pentru 30 de zile a preşedintelui suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa a fost luată joi de Tribunalul Constanţa şi nu este definitivă, putând fi atacată la Curtea de Apel Constanţa.

    Măsura a fost luată la solicitarea procurorilor DNA, iar instanţa a judecat această cerere marţi, atunci rămânând în pronunţare.

    ”Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie -Serviciul Teritorial Constanţa. (…) Dispune arestarea preventiva a inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel pe o perioada de 30 de zile de la data punerii în executare a măsurii arestării preventive. (…) Dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului Constantinescu Nicuşor Daniel (…) Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, se precizează în decizia Tribunalului Constanţa.

    Avocatul lui Nicuşor Constantinescu, Marius Mocanu, declara, marţi, că a vorbit ultima dată cu Nicuşor Constantinescu în urmă cu câteva zile, iar atunci medicii ar fi urmat să decidă dacă acesta va fi sau nu operat din nou.

    “Ultima oară când am discutat cu dânsul, acum două sau trei zile, urma să se hotărască dacă va fi supus încă o dată unei intervenţii chirurgicale pentru eliminarea acelei infecţii întrucât, deşi tratamentul a dat rezultate, în sensul micşorării acelei pungi de puroi, de infecţie, se pare că nu a reuşit să o stopeze în totalitate şi urma ca decizia medicilor să fie inclusiv aceea de a se interveni chirurgical pentru eliminarea acestei probleme, pentru a se putea eventual ca domnul Constantinescu să se întoarcă până la urmă de bunăvoie şi să nu se mai susţină că nu respectăm desfăşurarea procedurilor judiciare”, afirma avocatul lui Nicuşor Constantinescu.

    El mai susţinea că Nicuşor Constantinescu a plecat din ţară cu încuviinţarea organelor judiciare, nu a intenţionat niciun moment să se sustragă cercetărilor, iar în prezent se află într-un spital din New-York pentru a-şi trata cancerul de prostată de care suferă.

    Recent, DNA a cerut Tribunalului Constanţa arestarea preventivă a lui Nicuşor Constantinescu, în dosarul în care acesta este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar din municipiu.

    “Solicitarea a fost formulată în considerarea faptului că inculpatul nu va putea fi judecat în dosarul trimis spre judecare Tribunalului Constanţa la data de 25 aprilie 2014, ulterior eventualei sale extrădări (cerute pentru a fi judecat într-o altă cauză aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti), având în vedere dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi art. 17 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi SUA. Potrivit dispoziţiilor menţionate, persoana predată ca efect al extrădării nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici deţinută în vederea executării unei pedepse, nici supusă oricărei alte restricţii a libertăţii sale individuale, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat extrădarea”, explică DNA, într-un comunicat de presă.

    Astfel, precizează procurorii anticorupţie, în cadrul rechizitoriului din dosarul Centrului Militar Constanţa se arată că în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, cu ştiinţă, Constantinescu nu a asigurat finanţarea centrului, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, dispunând rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a Centrului Militar Zonal Constanţa şi încercând de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, “fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale precum şi pagube acestei instituţii”. Acest proces se judecă la Tribunalul Constanţa.

    În paralel, într-un alt dosar, repectiv cel în care preşedintele suspendat al CJ Constanţa este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată sub control judiciar. În acest proces, instanţa a dispus ca el să fie arestat preventiv, după ce s-a constatat în 12 iunie că acesta nu se afla în ţară, încălcând astfel controlul judiciar.

    “În acel dosar în care s-a emis mandat de arestare preventivă, inculpatul Nicuşor Constantinescu fusese trimis în judecată de procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice cu obţinerea de foloase necuvenite sub forma complicităţii şi 21 de infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor cu obţinerea de foloase”, conform DNA.

    În acest context, judecătorul delegat din cadrul Tribunalului Bucureşti a formulat cerere de arestare provizorie, având în vedere propunerea de extrădare din data de 8 august, emisă în dosarul Tribunalului Bucureşti, pentru punerea în executare a mandatului de arestare preventivă a lui Constantinescu.

    Prin urmare, având în vedere că Nicuşor Constantinescu este implicat în două dosare distincte – unul pe rolul Tribunalului Constanţia şi altul pe rolul Tribunalulului Bucureşi – judecarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, în cauza aflată la Tribunalul Constanţa, nu se va putea desfăşura decât în condiţiile existenţei unui mandat de arestare distinct faţă de cel deja dispus.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.

    Preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în continuare în SUA, arăta, într-un comunicat transmis în urmă cu o săptămână, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre “deciziile abuzive” luate împotriva sa.

    După emiterea mandatului de arestare preventivă, Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa. El a cerut în instanţă anularea deciziei de arestare preventivă luată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, aceasta cerere urmând să se judece pe 12 septembrie la Tribunalul Bucureşti.